Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX- servitute -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din data de 28.05.2014

ÎNCHEIERE

Instanța constituită din:

Președinte: D______ M_______ - judecător

V________ B____ – judecător

C_______ B_______ - judecător

D________ L___ - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât A______ D____, domiciliat în comuna Răucești, __________________________ împotriva sentinței civile nr. 1447 din data de 30.10.2013, pronunțată de Judecătoria Târgu N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-reclamant Șalaru F_____, domiciliat în ______________________________, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: avocat H____ E____ N____ pentru recurentul-pârât A______ D____ și intimatul-reclamant Șalaru F_____, lipsă fiind recurentul-pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este servitute;

- procedura de citare este legal îndeplinită.

Instanța pune în discuția părților recalificarea căii de atac din recurs în apel, având în vedere caracterul neevaluabil al obiectului cauzei.

Avocat H____ N____-E____, pentru recurentul-pârât A______ D____, arată că este de acord cu recalificarea căii de atac din recurs în apel.

Intimatul-reclamant Șalaru F_____ cu privire la recalificarea căii de atac din recurs în apel, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

TRIBUNALUL,

În consecință, reținând că prezenta cauză, având ca obiect obligație de a face, are un caracter neevaluabil în bani și nici nu este enumerată de dispozițiile procedurale în categoria celor care nu sunt supuse apelului, instanța va proceda la recalificarea căii de atac din recurs în apel, urmând ca, în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei să fie compus din primii doi judecători ai prezentului complet de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Recalifică prezenta cale de atac din recurs în apel și reține cauza pentru judecare în complet format din primii doi judecători ai completului de recurs, respectiv D______ M_______ și V________ B____.

Pronunțată în ședință publică azi 28.05.2014.

Președinte,Judecători,Grefier,

D______ MitrofanValentina B____ D________ L___

C_______ B_______

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX- servitute -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din data de 28 mai 2014

DECIZIA CIVILĂ NR. 178/AC

Instanța constituită din:

Președinte: D______ M_______ - judecător

V________ B____ - judecător

D________ L___ - grefier

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul-pârât A______ D____, domiciliat în comuna Răucești, __________________________ împotriva sentinței civile nr. 1447 din data de 30.10.2013, pronunțată de Judecătoria Târgu N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-reclamant Șalaru F_____, domiciliat în ______________________________, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: avocat H____ E____ N____ pentru apelantul-pârât A______ D____ și intimatul-reclamant Șalaru F_____, lipsă fiind recurentul-pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este servitute;

- procedura de citare este legal îndeplinită.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat H____ N____-E____, pentru recurentul-pârât A______ D____, solicită admiterea apelului, casarea sentinței apelate, întrucât hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică pentru motivele arătate prin cererea de apel. Învederează că deși în primul ciclu procesual a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, în mod greșit instanța a respins această excepție fără a dispune introducerea în cauză a coindivizarilor, așa cum prevede dispozițiile legale; excepția sus menționată nu a fost motivată de către instanța de fond, iar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, având în vedere că aceasta trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de a respinge excepția.

Intimatul-reclamant Șalaru F_____ solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 1447/2013 pronunțată de Judecătoria Târgu N____. Cu privire la susținerea apelantului respectiv că în cauză trebuia citată și mama acestuia, susține că în mod corect instanța de fond a respins această excepție, întrucât în cauză are calitate doar apelantul; în prezent situația este aceiași. Solicită instanței să aibă în vedere motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1447 din 30.10.2013 a Judecătoriei Târgu N____, tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1447 din 30 octombrie 2013 a judecătoriei Târgu N____ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A______ D____.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul Șalaru F_____, în contradictoriu cu pârâtul A______ D____, și în consecință:

A fost obligat pârâtul să demoleze extinderea făcut la casa veche (părintească), extindere efectuată fără autorizație de construcție.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 19.06.2012, reclamantul Șalaru F_____ a chemat în judecată pe pârâtul A______ D____.

În motivarea cererii sale reclamantul arată că în anii 1978-1979 și-a construit casa în care locuiește și tot atunci si-a construit casa și A______ D______, tatăl pârâtului.

Când și-a construit gardul din fața casei și spatele casei aparținând lui, A______ D______ a fost de acord să-i lase acestuia din urmă o distanță de 80-100 cm pentru eventualele reparații ale casei.

Pârâtul a început să renoveze casa bătrânească intrând pe terenul reclamantului circa 1 m.

La data de 13.06.2012, pârâtul a fost sancționat contravențional deoarece a făcut un zid din bolțari fără autorizație de construcție și i-a prins în zid țevile gardului pe o porțiune de 8-10 m, fapt pentru care nu mai poate face reparații la gard, a acoperit această construcție cu tablă și apa pluviala îi curge pe gard și în curte și iarna, zăpada alunecă de pe construcția pârâtului în fața casei și nu respectă distanța de 1,90 m.

În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 612,613,614 vechiul Cod civil și art. 760-762 noul C.civ.

Reclamantul a anexat cererii procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 1641/14.06.2012, TP. nr. 51/100/02.08.1994, 3 planșe foto și a solicitat efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate.

Pârâtul A______ D____ a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât el nu este proprietarul construcției și al terenului iar pe fondul cauzei pârâtului a arătat, că locuința este a mamei lui care este plecată în străinătate și a depus două planșe foto, anexa 24 cu moștenitorii def. A______ D______, autorizația de construcție nr. 2320/18.10.1978, certificat de deces a lui A______ D______ și TP nr. 51/99/02.08.1994.

La solicitarea instanței, Primăria comunei Răucești a comunicat că, proprietarii locuinței din __________________________, jud. N____, cu vecinii la N- Șalaru F_____, E- drum sătesc, S- I____ C_________, V- N____ M____ sunt moștenitorii defunctului A______ D______.

În cauză a fost desemnat să efectueze raportul de expertiză topometrică ing. V_______ I___.( fl. 34-35, 42 dosar).

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A______ D____, instanța a dispus respingerea acesteia, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă „ Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”

În soluționarea acestei excepții instanța, în temeiul art. 22 Cod procedură civilă, reține că reclamantul solicită în fapt obligarea pârâtului să-și desființeze construcția edificată fără autorizație de construcție în zidul căreia a fost înglobat o parte din gard, să-i permită să-și întrețină și repare gardul despărțitor, art. 612 C.civ și obligarea pârâtului să colecteze apele provenind din ploi în așa fel ca acestea să cadă pe terenul lui, - art. 611 C.civ.

Având în vedere că aceste capete de cerere sunt obligații izvorâte din raporturile de vecinătate, nefiind dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, nu este nevoie ca pârâtul să fie proprietarul construcție, ci, este suficient ca fapta lui să dea naștere acestor obligații.

Mai mult în calitate de moștenitor legal al def. A______ D______ acestuia i s-a transmis patrimoniul defunctului.

Cu privire la fondul cauzei instanța reține următoarea situație de fapt:

Proprietatea reclamantului Șalaru F_____, este situată în __________________________, jud. N____. În partea de sud se învecinează cu locuința numitei A______ A____ și moștenitorii def. A______ D______ a cărei moștenire nu a fost dezbătută.

Limita dintre proprietăți este marcată de gardul despărțitor, este necontestată și este evidențiată în anexa 1 a raportului de expertiză pe aliniamentul xxxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxx.

În aceasta locuință își au domiciliul A______ A____, care în prezent muncește în străinătate și pârâtul A______ D____.

Acesta din urmă, în luna iunie 2013 a efectuat modificări la casa părintească.

Cum modificările au fost făcute de pârât fără a obține în prealabil acordul reclamantului cu privire la distanța dintre construcții, acesta a fost sancționat contravențional prin procesul verbal nr. 1641/14.06.2012 de către referentul UAT din cadrul Primăriei Răucești, conf. art. 26 alin.1 lit. a din Legea nr. 50/1991, reținându-se că pârâtul „A______ D____ construiește o casă și face modificări și extinderi la casa existentă fără a deține autorizație de construire. Construcția este amplasată greșit față de proprietatea lui Șalaru F_____.

La extinderea locuinței vechi fundația peretelui este amplasată pe hatul ce separă proprietatea lui A______ A____ și a lui Șalaru F_____.

A______ D____ refuză să scoată autorizație de construire motivând că face doar unele renovări” .

Se menționează la rubrica obiecțiuni că refuză să coopereze, amenință cu continuarea lucrărilor de construire.

Cu toate acestea, pârâtul a continuat lucrările de extindere la vechea locuință spre proprietatea reclamantului, fără a respecta distanța de 60 de cm. față de linia de hotar și a înglobat în respectivul zid între punctele 135-142( schița anexă a raportului de expertiză, fl. 35) doi stâlpi din țeava metalică a gardului reclamantului, iar următorii trei stâlpi metalici sunt lipiți de zidul extinderii, zid care se sprijină pe temelia gardului reclamantului.

Prin extinderea făcută reclamantul este împiedicat să-și repare și întreține gardul.

Se mai concluzionează în raportul de expertiză că streașina la extinderea făcută de pârât este determinată pe planul de amplasament între punctele 141-136. Punctul 141 și 136 al streșinii depășește limita gardului reclamantului și apa pluvială de pe acoperișul extinderii cade pe proprietatea reclamantului, deoarece streșina casei nu este continuată de un burlan.

Din probe s-a constatat că într-adevăr extinderea a fost edificata fără a respecta distanta dintre vecinătăți, fiind lipita de gardul reclamantului și aducându-i grave prejudicii acestuia.

Conform disp. art. 612 Cod civil „Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe de 60 cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic”.

Dreptul de proprietate este absolut și exclusiv în termenii art. 555 Cod civil Aceasta semnifica faptul ca dreptul de proprietate trebuie respectat și față de vecini, ale căror drepturi pot fi afectate în același timp cu valorificarea dreptului proprietarului respectiv.

Orice proprietar este obligat să respecte anumite reguli și distanțe cu ocazia ridicării unei construcții, iar potrivit Legii nr. 50/1991 - anexa 1 - conținutul cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor în construcții, este obligatoriu în cazul construcțiilor noi adiacente construcțiilor existente, acordul vecinilor, lucruri pe care pârâtul nu le-a respectat.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 50/1991 autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire.

Demolarea o poate cere orice terța persoană interesată, reclamantul fiind prima persoana interesată să solicite acest lucru, datorită faptului că acea extindere edificată ilegal nu respectă legislația în vigoare și el este cel direct afectat de acea construcție, afectare ce s-a constatat prin expertiză.

Mai mult pârâtul nici măcar nu a încercat să obțină acordul reclamantului, acesta având o atitudine sfidătoare atât la adresa organului constatator cât și față de reclamant.

Față de cele arătate instanța, în tem. art. 612 Cod civil a admis cerere de demolare a extinderii la casa veche, soluție care rezolvă implicit și litigiul cu privire la colectarea apelor pluviale.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs (cale de atac recalificată ca fiind apel) pârâtul A______ D____; acesta a solicitat schimbarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii formulată de către reclamantul Șalaru F_____.

Apelantul critică soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:

La instanța de fond, deși a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, în mod greșit a fost respinsă această excepție fără a dispune introducerea în cauză a coindivizarilor, așa cum prevede legea, întrucât moștenitorii legali sunt el, pârâtul apelant și A______ A____.

Procedând astfel, instanța a încălcat principiul dezînvestirii care presupune că, după ce a adoptat soluția, nu se mai poate reveni asupra acesteia, inclusiv prin aducerea unor argumente sau prin motivare propriu-zisă, pentru că puterea sa jurisdicțională s-a epuizat.

Arată apelantul că sentința apelată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci doar face o prezentare a situației de fapt. Hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de a respinge excepția (art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă).

Mai mult decât atât, obiectul cererii de chemare în judecată a fost acela de servitute de trecere, iar instanța fiind învestită doar pentru servitute de distanță construcții, nicidecum pentru desființarea construcției, aceasta a dispus totuși demolarea extinderii făcuta la casa veche, deși această extindere a fost executată de mama apelantului-pârât în urmă cu cinci ani, la a cărei construcție a ajutat inclusiv reclamantul, la acea dată acesta neavând niciun fel de opoziție asupra acestui aspect.

Arată apelantul că acesta nu are calitatea de proprietar al construcției, fiind tolerat pentru a locui în casă de mama sa, A______ A____.

Instanța de fond se contrazice în mod vădit în motivarea hotărârii nr. 1447/30.10.2013, în sensul că se susține „având in vedere că aceste capete de cerere sunt obligații izvorâte din raporturile de vecinătate, nefiind dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, nu este nevoie să fie proprietarul construcției, ci este suficient ca fapta lui să dea naștere acestor obligații, însă instanța de fond invocă în motivare, dispozițiile art.612 Cod civil, care prevăd ,,orice construcție, lucrări sau plantații, se face numai de către proprietarul fondului". Astfel, susține apelantul, că el nefiind proprietarul construcției în litigiu, chiar dacă ar dori să demoleze extinderea făcută la casa veche, nu are posibilitatea legală, întrucât nu este unicul moștenitor al imobilului, aspect ce rezultă din anexa 24, existentă la dosarul cauzei.

Intimatul – pârât Șalaru F_____ a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârât, solicitând respingerea ca nefondat a acestuia, cu motivarea potrivit căreia, sentința pronunțată de prima instanță a motivat temeinic în fapt și în drept sentința pronunțată, cu precizarea dispozițiile art. 612 Cod civil, art. 555 Cod civil și art. 8 alin.1 din Legea nr. 50/1991; că, în mod corect a reținut că obligațiile izvorâte din raporturile de vecinătate nu sunt dezmembrăminte ale dreptului de proprietate și, în consecință, nu era necesar ca pârâtul să fie proprietarul construcției, fiind suficient ca fapta lui să dea naștere acestor obligații (art. 612 Cod civil).

Analizând apelul declarat de pârâtul A______ D____ în raport de motivele invocate, Tribunalul reține că este nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantul pârât, Tribunalul reține că aceasta este nefondată, pentru următoarele motive:

Calitatea procesuală pasivă pârâtului decurge din faptul că acesta este autorul faptei de edificare a unei case, respectiv a unor modificări și extinderi la casa existentă, fără a deține autorizație de construire și nu din calitatea acestuia de coproprietar al imobilelor, teren și construcție aflate în vecinătatea reclamantului Șalaru.

În cauză este vorba despre un raport juridic delictual între părți, în care pârâtul este autorul faptei de edificare a extinderii cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, iar reclamantul este parte prejudiciată de fapta culpabilă a pârâtului.

Răspunderea delictuală este reglementată de dispozițiile art. 1349 din Noul Cod civil, potrivit cărora ,,(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Prejudiciile sunt evidențiate atât în procesul verbal de constatare a contravenției nr. 1641/14.06.2012 întocmit de către referentul UAT din cadrul Primăriei Răucești, prin expresiile: ,,Construcția este amplasată greșit față de proprietatea lui Șalaru F_____. La extinderea locuinței vechi fundația peretelui este amplasată pe hatul ce separă proprietatea lui A______ A____ și a lui Șalaru F_____”, cât și în raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 34 și 42 dosar), în care se evidențiază că streașina, la extinderea făcută de pârât, este determinată pe planul de amplasament între punctele 141-136; că punctele 141 și 136 ale streșinii depășesc limita gardului reclamantului și apa pluvială de pe acoperișul extinderii cade pe proprietatea reclamantului; că, prin extinderea făcută de către pârât, respectiv zidul cuprins între punctele 135-142, acesta înglobează pe jumătate – în lungime, doi stâlpi din țeavă metalică din gardul reclamantului, iar următorii trei stâlpi metalici ai gardului reclamantului sunt lipiți de zidul extinderii, zid care se sprijină pe temelia gardului reclamantului; prin extinderea făcută, reclamantul este împiedicat să-și repare și întreține gardul”.

Cu privire la calificarea cererii de chemare în judecată, Tribunalul reține:

Prima instanță a menționat dispozițiile art. 22 din Noul de Cod procedură civilă, care însă au corespondent în art. 129 din Vechiul Cod de procedură civilă, ambele texte fiind în esență aceleași, însă cu privire la calificarea cererii noul text este mai clar, în sensul că la alin. 4 prevede expres că ,,Judecătorul dă sau restabilește actele și faptele deduse judecății, chiar dacă părțile, le-au dat o altă denumire. În acest caz, judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă”.

Textul de lege menționat nu este altceva decât interpretarea statuată în practică cu privire la dispozițiile art. 129 alin. 4-5 din Vechiul Cod de procedură civilă, aplicabil în cauză, în sensul că instanța are obligația de a da cererii o calificare juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Calificarea se face nu după natura termenelor folosiți, ci după scopul urmărit de acesta prin promovarea acțiunii.

În speță, scopul urmărit de către reclamant este repunerea în situația anterioară edificării construcției de către pârât, evidențiind în acest sens încălcarea dispozițiilor legale privind servitutea de distanță și cea de scurgere a streșinii, dar și fapta contravențională săvârșită de către pârât și constatată de către autoritățile competente.

Ca atare, prima instanță de fond, s-a pronunțat asupra cererii reclamantului, așa cum a fost calificată, respectiv asupra acțiunii în obligație de a face, dispunând obligarea pârâtului la demolarea extinderii efectuată fără autorizație de construire.

În considerentele hotărârii, prima instanța de fond a reținut și dispozițiile legale care reglementează dreptul de servitute, respectiv dreptul de proprietate, relațiile de vecinătate, pentru a sublinia dispozițiile legale lezate de către pârât prin faptul edificării fără autorizație a unor construcții, modificări și extinderi.

De asemenea, este nefondată susținerea apelantului potrivit căreia instanța nu a fost învestită cu demolarea construcțiilor, Tribunalul reținând că, prin precizările formulate de către reclamant la data de 17.10.2012, reclamantul a solicitat, printre altele ,,…și să obligați pârâtul să desființeze construcția”.

Este nefondată critica apelantului potrivit căreia hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

Sub acest aspect, Tribunalul reține că prima instanță a administrat în cauză probele care erau necesare și utile cauzei, a reținut situația de fapt rezultată din probe, a indicat dispozițiile legale lezate de către pârât prin acțiunile sale și, chiar dacă nu a indicat cu precizie temeiul juridic aplicabil raportului juridic dedus judecății, hotărârea pronunțată este în esență temeinică și legală.

În consecință, pentru considerentele reținute, Tribunalul, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile legale mai sus enunțate, va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul A______ D____ împotriva sentinței primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELEL LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâtul A______ D____, domiciliat în comuna Răucești, __________________________ împotriva sentinței civile nr. 1447/30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu N____ în contradictoriu cu intimatul Șalaru Gh. F_____, domiciliat în ______________________________ ca nefondat.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2014.

Președinte,Judecători,pt.Grefier,

D______ M_______ V________ B____ D________ L___

aflat în c.o semnează

locțiitor grefier șef secție

D______ A________

Red. și tehnored/D.M_______/11.08.2014

Tehnored/D.L___/11.08.2014

Ex. 2