Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă Nr. 1986/2013

Ședința publică de la 24 Octombrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE O___ G_______ P______

Grefier A__ O_____ D_____

Pe rol judecarea cauzei de C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant M_____ C_______ – T______ în contradictoriu cu pârât P_______ C______ DAMIENESTI, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică , cauza fiind luată la ordine a răspuns av. Z_______ D___ pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiuni privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, se învederează faptul că procedura este legal îndeplinită cu părțile.

Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei extras Ecris privind alți doi funcționari ce au câștigat acordarea sporului de dispozitiv.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul solicită admiterea acțiunii, anularea celor două dispoziții prin care s-a dispus sistarea sporului de dispozitiv de 25%, dispoziții ce sunt nelegale, neavând un suport legal, având în vedere că drepturile salariale au fost acordate în mod legal cu respectarea Legii cadru 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost emisă dispoziția nr 44/9.04.2010 prin care s-au stabilit noile salarii de bază care inclus și sporul de dispozitiv, nefiind constatate nereguli la reîncadrarea personalului , fiind recunoscute drepturile reclamantei de primire a sporului de dispozitiv.

Instanța declară dezbaterile închise și trece la deliberare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cererii de suspendare, reține următoarele:

OBIECT:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M_____ C_______ T______ în contradictoriu cu pârâtul P_______ comunei Dămienești înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.12.2012 sub nr de dosar XXXXXXXXXXXXX s-a solicitat anularea și suspendarea executării dispozițiilor nr 169/8.11.2012 și 175/19.11.2012 emise de P_______ comunei Dămienești prin care s-a dispus sistarea sporului de dispozitiv și recuperarea sumei brute de 4903 lei.

MOTIVE:

În motivarea cererii reclamanta a arătat faptul că prin sentința civilă nr 269/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău a fost admisă acțiunea și s-a dispus obligarea pârâtului la achitarea indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 1.12.2005. S-a mai indicat faptul că în urma aplicării Legii cadru 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost emisă dispoziția nr 44/9.04.2010 prin care s-au stabilit noile salarii de bază care inclus și sporul de dispozitiv, nefiind constatate nereguli la reîncadrarea personalului. S-a mai arătat faptul că sporul de dispozitiv a fost acordat în baza hotărârii judecătorești și în baza dispoziției nr 44/9.04.2010, act care nu a fost contestat de către Instituția Prefectului primind aviz favorabil.

ASPECTE PROCEDURALE:

Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și face apărări. A depus la dosar extras din procesul verbal de constatare din 18.01.2013 și extras din decizia nr 19/19.02.2013 emise de Curtea de Conturi.

ANALIZA INSTANȚEI:

Cu privire la fondul cererii, față de motivele invocate, instanța reține că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin dispoziția nr 169/8.11.2012 emisă de P_______ comunei Dămienești s-a dispus sistarea sporului de dispozitiv în sumă de 290 lei/lună, începând cu data de 1.10.2012, iar prin dispoziția nr 175/19.11.2012 recuperarea sumei de 4903 lei, reprezentând spor dispozitiv acordat în perioada 2010-2012, actele de autoritate având la bază decizia nr 40/22.08.2012 a Camerei de Conturi Bacău.

Prin sentința civilă nr 269/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr XXXXXXXXXXX definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului s-a dispus obligarea pârâților P_______ comunei Dămienești și Consiliul Local al comunei Dămienești la plata către reclamantă a drepturilor salariale reprezentând indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25% începând cu data de 1.12.2005 și în continuare.

Prin decizia nr 40/2012 emisă de Camera de Conturi a Județului Bacău (astfel cum reiese din conținutul procesului verbal de constatare și din conținutul deciziei nr 19/2013) s-a stabilit în sarcina UAT Dămienești obligația de stabilire a întinderii și a cuantumului plăților nelegale efectuate din bugetul local prin acordarea sporului de dispozitiv.

În drept, potrivit dispozițiilor art 84 din Legea 188/1999

Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează:

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

și potrivit dispozițiilor articolului 85:

Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.

Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ.

Sub aspectul legalității actelor atacate:

Instanța reține faptul că sporul a fost acordat în baza sentinței civile nr 269/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr XXXXXXXXXXX, astfel încât constatarea ulterioară a caracterului nelegal de către autoritățile publice, în lipsa exercitării căii de atac împotriva hotărârii apare ca o nesocotire a autorității unei hotărâri judecătorești, incompatibilă cu prevederile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil. Atât timp cât printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă (conform regulilor procedurale de la data pronunțării) s-a stabilit dreptul reclamantei la sporul de dispozitiv în cuantum de 25%, fără a limita exercitarea acestui spor (în „începând cu data de 1.12.2005 și în continuare.”), nu se mai pot emite aprecieri cu privire la legalitatea sau nelegalitatea acestui spor, hotărârea judecătorească trebuind a fi respectată de toate autoritățile publice.

Prin neexecutarea creanței stabilite pe cale judiciară se aduce atingere dreptului creditorului la un proces echitabil, drept care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, cuprinde și executarea hotărârii judecătorești, instanța europeană statuând faptul că, „dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabila să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu” (cauzele S_____ contra Romaniei, Immobiliare Saffi impotriva Italiei, Sacaleanu impotriva Romaniei).

Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului îl reprezintă principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Brumărescu c României), încălcarea acestui principiu atrăgând nelegalitatea actelor administrative. Dreptul la sporul de dispozitiv a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, astfel încât pârâtul nu poate încălca exercitarea acestui drept prin stabilirea în mod unilateral a caracterului nelegal. Prin emiterea celor două dispoziții pârâtul înlătură efectele unei proceduri juridice care a condus la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile care a dobândit autoritate de lucru judecat și care în parte a fost executată.

Sub aspectul respectării termenului de 30 de zile

Din analiza obiectului dispoziției de imputare și a actelor care au stat la baza emiterii acesteia, instanța apreciază că este incident un caz de nulitate absolută referitor la nerespectarea termenului legal de emitere a actului. Astfel dispoziția a fost emisă la data de 19.11.2012, iar constatarea pagubei s-a realizat la data de 22.08.2012 când s-a stabilit faptul că sporul de 25 % a fost în mod nelegal.

Ca noțiune juridică, termenul procedural reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia trebuie îndeplinit sau, după caz, este oprit să se săvârșească un anumit act de procedură.

Sancțiunea specifică nerespectării termenelor pentru săvârșirea unui act de sau pentru exercitarea unui drept este decăderea. Ca efect al decăderii, se pierde dreptul care nu a fost exercitat în termen.

Din analiza textului de lege citat instanța reține faptul că legiuitorul a prevăzut un termen de decădere de 30 de zile pentru antrenarea răspunderii patrimoniale de la data constatării pagubei, respectiv de un termen de prescripție de 3 ani de zile de la data producerii, nerespectarea termenului de 30 de zile fiind sancționată cu decăderea, în caz contrar nemaiexistând rațiunea prevederii unei perioade de timp pentru emiterea decizie de imputare.

Sub aspectul motivării măsurii de recuperare a sumei de 4903 lei și a sistării dreptului de acordare a sporului de dispozitiv:

Din analiza dispoziției de imputare și a dispoziției de sistare a sporului de dispozitiv atacate de către reclamantă, instanța reține faptul că cele două acte administrative nu respectă condiția motivării, emitentul rezumându-se la a indica temeiul actului și anume decizia Curții de Conturi și suma imputată, fără a motiva în fapt și în drept vinovăția funcționarului, fără a individualiza modul de calcul al sumei și împrejurările care au determinat caracterul necuvenit al sumei, fără a justifica nerespectarea hotărârii judecătorești prin care s-a recunoscut acest drept în patrimoniul părții.. Din analiza conținutului dispoziției nr 177/19.11.2012 nu rezultă modul de calcul al sumei imputată, suma nefiind defalcată pe luni pentru a putea fi identificat și verificat raționamentul aplicat.

Condiția motivării actului administrativ ca element de legalitate și validitate a actului administrativ a fost reținută în jurisprudența Înaltei Curși de Casații și Justiție (a se vedea de ex decizia nr 1580/11.04.2008, decizia nr 2732/27 iunie 2008), statuându-se faptul că „motivarea constituie o garanție împotriva arbitrariului și excesului de putere al autorității administrației publice, fiind impusă mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale”. De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat faptul că „orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act administrativ ci și din perspectiva posibilității persoane de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu.” În aceeași direcție este și jurisprudența Curții Europene de Justiție care a reținut faptul că nemotivarea actului atrage nevalabilitatea acestuia (cauza C-41/1969), motivarea conferind actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și în același timp permițând exercitarea de către Curte a controlului jurisdicțional (cauza C-509/1993).

Sub aspectul temeiniciei actelor:

Pentru atragerea răspunderii patrimoniale trebuie stabilite și demonstrate elementele acestei forme de răspundere, mai ales a faptei ilicite a funcționarului cât și a vinovăției acestuia.

Articolul 76 din Lege reglementează răspunderea patrimonială a funcționarului pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, dar, în cauză, nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi avut vreo culpă sumele reprezentând plata pentru funcția publică exercitată de reclamant în baza unei hotărâri judecătorești, lipsa caracterului nelegal al sumei trebuind a fi dovedit prin actul de imputare, aspect care nu se verifică în dosarul de față.

Având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada culpei funcționarului și nici a faptei ilicite a acestuia (sporurile fiind stabilite de angajator, ca urmare a obligației stabilită prin hotărâre judecătorească, nefiind primite de angajat ca urmare a manifestării unilaterale a acestuia), față de încălcarea autorității hotărârii judecătorești, față de neîndeplinirea condiției motivării actului administrativ, față de emiterea actului cu nerespectarea termenului de 30 de zile, instanța urmează a anula dispoziția referitoare la imputarea sumei de 4903 lei.

În ceea ce privește dispoziția de sistare a acordării dreptului de dispozitiv în cuantum de 25 % începând cu data de 1.10.2012 instanța reține faptul că această măsură aduce atingere dispozițiilor sentinței civile nr 269/9.03.2009, având în vedere faptul că prin hotărârea judecătorească analizată nu s-a limitat în timp acordarea acestui spor, obligația pârâtului nefiind stinsă prin exercitarea controlului de către Curtea de Conturi, ea trebuind a fi îndeplinită până la încetarea raporturilor de serviciu.

Față de aceste aspecte, instanța urmează a admite acțiunea și a dispune anularea dispoziției nr 169/8.11.2012 și a dispoziției nr 175/19.11.2012

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta M_____ C_______ T______, cu domiciliul în Dămienești, jud Bacău în contradictoriu cu P_______ comunei Dămienești cu sediul în ___________________________.

Anulează dispoziția nr 169/8.11.2012 și dispoziția nr 175/19.11.2012.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.10.2013.

	Președinte, O___ G_______ P______
	Grefier, A__ O_____ D_____

Red/tehno sent. O.P. 14 Noiembrie 2013

A.O.D-4 ex- 15.11.2013