Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ NR. 249/R/2015

Ședința publică de la 23 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E____ L___

JUDECĂTOR: M______ O_____-S_______

JUDECĂTOR: D__-I___ T____

GREFIER: L____ M_____

Pe rol judecarea recursului promovat de recurent C____ L___, recurent L_____ S_____ împotriva sentinței civile nr. 1460/19.09.2014, dosar nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei T____, privind și pe intimat M____ C_________, intimat ____________________________ COMUNEI C______, având ca obiect servitute REJUDECARE DOS. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurenților, av. M_____ I___ și intimatul M____ C_________, personal și asistat de av. L____ Z____.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care se constată că, la data de 16.06.2015, intimatul M____ C_________ a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, un exemplar comunicându-se reprezentantei recurenților.

Reprezentanta recurenților depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 263 lei și timbru judiciar de 5 lei.

Tribunalul constată că recursul a fost promovat în termen, a fost motivat, comunicat și este legal timbrat.

Reprezentantele părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.

Tribunalul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.

Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată. Arată că, în data de 07.11.2014, instanța a prorogat pronunțarea asupra unor probe, această solicitare a rămas nesoluționată, instanța pronunțând o soluție nelegală. Astfel, s-a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil. Mai arată că s-au încălcat dispozițiile art. 617 și 618 C.pr.civ. Arată că cele două terenuri făceau parte dintr-un corp funciar comun, trecerea spre terenul intimatului se făcea pe un teren învecinat, teren care era în folosința reclamantului. Nu rezultă din nicio probă că trecerea se făcea pe terenul recurenților, în momentul în care s-au judecat, intimatul nu a solicitat constituirea unui drept de servitute pe terenul său. Recurenții nu și-au dat acordul cu privire la servitutea care trece prin mijlocul curții lor, expertul identificând alte căi de acces.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Arată că două dintre imobilele în litigiu aparțin reclamantului, dovedindu-se că acestea au caracterul de loc înfundat. Instanța de fond a făcut o minuțioasă analiză a celor două imobile. Mai arată că aceste imobile au reprezentat un corp funciar comun, la solicitarea lui C______ C_________ s-a făcut partajarea lor. Învederează că între părți s-a mai purtat un proces, stabilindu-se dreptul de servitute al intimatului. Acea hotărâre nu a mai putut fi operată în CF.

Reprezentanta recurenților, având cuvântul în replică, arată că nu s-a solicitat instituirea unei servituți în procesul cu C______ C_________.

Reprezentanta intimatului, având cuvântul în replică arată că în procesul de partaj, intimatul din prezenta cauză nu a avut calitatea de reclamant.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1460/2014, Judecătoria T____ a respins cererea reconventionala formulata de pârâții - reclamanți reconventionali C____ L___ și L_____ S____ în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconventional M____ C_________, ca neintemeiata.

A respins cererea de extindere a actiunii formulate de catre paratii – reclamanti reconventionali la data de 17.01.2013, ca inadmisibila.

A luat act de renuntarea paratilor – reclamanti reconventionali la judecarea petitului 3 din actiune.

A respins excepția inadmisibilitatii petitelor 1 si 2 din cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti recoventionali, invocata din oficiu.

A admis cererea conexata formulata de reclamantul – parat reconventional M____ C_________ în contradictoriu cu pârâții - reclamanți reconventionali C____ L___ și L_____ S____, si in consecinta:

A dispus alipirea imobilului inscris sub A1, in CF xxxxx C______ cu nr. cad. 3333 (provenita din conversia de pe hartie a CF 1691 C______, nr. top. 6/1/1/2/2, 7/1/2/2), cu destinatia fanat in suprafata de 619 mp., cu imobilul inscris sub A1, in CF xxxxx C______ cu nr. cad. 3486 (provenita din conversia de pe hartie a CF 1854 C______, nr. top. 6/1/1/2/1, 7/1/2/1), cu destinatia livada in suprafata de 543 mp., ___________________ de avere cu nr. cad. nou (nr. top. nou 6/1/1/2/2, 7/1/2/2, 6/1/1/2/1, 7/1/2/1), cu destinatia fanat si livada in suprafata de 1162 mp., ce se va intabula in favoarea reclamantului M____ C_________.

A dispus constituirea unui drept de servitute pietonală și auto în favoarea fondului dominant cu nr. cad nou (nr. top. nou 6/1/1/2/2, 7/1/2/2, 6/1/1/2/1, 7/1/2/1), cu destinatia fanat si livada in suprafata de 1162 mp., aparținând reclamantului M____ C_________, asupra fondului aservit ce aparține pârâților C____ L___ și L_____ S____, cu nr. top. 6/1/1/1 și 7/1/1 înscris în CF xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hartie a CF 658 C______), conform variantei 4.2., marcata prin punctele H, I, J, 13, K, 5, in suprafata de 81 mp., din expertiza tehnică efectuata de exp. M_______ A_____ Z_____ (f. 49 dosar), care face parte integranta din prezenta hotarare.

A dispus înscrierea dreptului de servitute pietonală și auto, în favoarea fondului dominant cu nr. cad nou (nr. top. nou 6/1/1/2/2, 7/1/2/2, 6/1/1/2/1, 7/1/2/1), cu destinatia fanat si livada in suprafata de 1162 mp., aparținând reclamantului M____ C_________ asupra fondului aservit ce aparține pârâților C____ L___ și L_____ S____, cu nr. top. 6/1/1/1 și 7/1/1, înscris în CF xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hartie a CF 658 C______)

A obligat pârâții – reclamanti reconventionali să plătească reclamantului - parat recovențional suma de 1063,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

In fapt, potrivit extrasului de carte funciara xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hartie a CF 1854 C______), imobilul identificat prin nr. cad. 3486 (nr. top. 6/1/1/2/1, 7/1/2/1), compus din teren in suprafata de 543 mp., este proprietatea reclamantului – parat reconventional M____ C_________, cu titlu drept reconstituire in baza Legii 18/1991.

Totodata, conform extrasului de carte funciara xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hartie a CF 1691 C______), imobilul identificat prin nr. cad. 3333 (nr. top. 6/1/1/2/2, 7/1/2/2) compus din teren in suprafata de 619 mp., este proprietatea reclamantului – parat reconventional M____ C_________, cu titlu drept lege, mostenire si partaj.

Din extrasul de carte funciara xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hartie a CF 658 C______), rezulta ca imobilul de sub A1 identificat prin nr. top. 6/1/1/1, 7/1/1, compus din teren in suprafata de 1000 mp., este proprietatea paratei reclamanta reconventionala L_____ S____, cu titlu drept cuparare, ca bun propriu, asupra acestuia fiind inscris un drept de superficie in favoarea paratului – reclamant recoventional C____ L___, iar imobilul de sub A1.1 identificat prin nr. cad. C1, nr. top. 6/1/1/1, 7/1/1-C1, compus din casa familiala, este proprietatea paratilor reclamanti reconventionali C____ L___ si L_____ S____, cu titlu drept cuparare, ca bun comun.

In drept, potrivit art. 617 C.civ., (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. (2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii. (3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.

De asemenea, conform art. 618 C.civ., (1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea. (2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu consimțământul proprietarului fondului care are acces la calea publică și cu plata dublului despăgubirii.

Analizand succesiunea transmisiunilor in ceea ce priveste imobilul inscris in cartea funciara xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hartie a CF 658 C______), identificat prin nr. top. 6/1/1/1, 7/1/1, compus din teren in suprafata de 1000 mp., proprietatea paratei L_____ S_____ in prezent, instanta a constatat ca acesta a fost dobandit de catre parata cu titlu drept cumparare potrivit Contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 82/16.01.2008 de catre BNP P______ L____ (f. 80-81 dos. fond), fiind instrainat de catre numitii M____ I___ si M____ A__ (CNP xxxxxxxxxxxxx).

Anterior, numitii M____ I___ si M____ A__ (CNP xxxxxxxxxxxxx) au dobandit acest imobil cu titlu drept cumparare potrivit Sentintei civile nr. 3612/2003 pronuntata de Judecatoria T____ in dosarul nr. 1429/2003 (f. 77-78 dos. fond), prin care numitul C_____ C_________ a fost obligat sa le predea act apt pentru intabularea, in caz contrar sentinta urmand sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare, dispunandu-se totodata intabularea in favoarea lor a imobilului mai sus identificat.

La randul sau, numitul C_____ C_________ a dobandit acest imobil cu titlu drept cumparare potrivit Sentintei civile nr. 2157/2000 pronuntata de Judecatoria T____ in dosarul nr. 2413/R/1996 (f. 75-76 dos. fond), prin care reclamantul M____ C_________ si surorile sale numitele P__ N_______ si M___ A__ au fost obligati sa ii predea act apt pentru intabularea, in caz contrar sentinta urmand sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare, dispunandu-se totodata intabularea in favoarea sa a imobilului mai sus identificat.

Sentinta prin care numitul C_____ C_________ a dobandit proprietatea asupra imobilului s-a intemeiat pe actul incheiat sub semnatura privata la data de 08.04.1974, intitulat „Contract provizoriu” (f. 70-71 dos. fond), prin care reclamantul M____ C_________, precum si mama acestuia M____ E______ si surorile sale P__ N_______ si M___ A__ au instrainat numitului C_____ C_________ imobilul de mai sus in contra pretului de 22.500 lei achitat integral la data incheierii actului.

Expertiza tehnică efectuată in cauza a concluzionat (f. 45) că terenurile reclamantului sunt lipsite de acces la drumul public, pietonal sau auto, motiv pentru care instanta retine ca imobilele reclamantului au caracter de „loc infundat”, neavând acces la calea publică, si constata neintemeiata cererea paratilor – reclamanti reconventionali formulata in petitul 1 din cererea reconventionala de a se constata ca terenul aflat in proprietatea reclamantului – pârât reconventional M____ C_________ are cale de acces la drumul public pe un alt traseu decat cel solicitat pe terenul proprietatea paratilor – reclamanți reconventionali.

Se deduce asadar, ca la originea caracterului de „loc infundat” al terenului reclamantului, se afla conduita reclamantului precum si a mamei si a surorilor sale, care in anul 1974 au instrainat suprafata de teren care in prezent apartine paratilor – reclamanti reconvetionali, ajungandu-se astfel la situatia de a nu mai avea acces la drumul public, aceasta fiind situatia de fapt de care prevaleaza si paratii atunci cand solicita respingerea cererii reclamantului.

Potrivit jurisprudentei in materie s-a constatat ca „în cazul în care imobilul a fost partajat omițându-se a se stabili calea de acces pentru parcelele fără ieșire la drumul public, cel ce se află într-o asemenea situație este îndreptățit să ceară stabilirea servituții de trecere pe parcelele care, prin partaj, se interpun între fondul său și calea publică. (Curtea Supremă de Justiție, Secția civilă, decizia nr. 52/ 13.01 . 1990, Dreptul nr. 9- 12/1990, p. 236)

De asemenea, _____________________ a retinut ca „Dacă la partaj s-au atribuit parcele fără ieșire la calea publică pentru unii din proprietari, aceștia pot pretinde ieșirea la drumul public numai pe fondul unuia din foștii coproprietari, nu și pe fondul unui alt proprietar străin de coproprietate. (Curtea de Apel Iași, decizia civilă nr. 1283/21.11.1997, Curtea de Apel lași. Culegere de practică judiciară pe anul 1997, lași, 1998, p. 9)

Totodata, Curtea Supremă de Justiție - Secția civilă prin decizia nr. 572/29.03.1990 (Dreptul nr. 1/1991, p. 68-69) a constatat ca „Dispozițiile art. 616 C.civ. acordă dreptul de trecere peste locul vecinului pentru a asigura proprietarului fondului înfundat exploatarea terenului său. Este de reținut însă, printre altele, că pentru a da loc la un drept de trecere, înfundarea trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat. În cazul în care înfundarea este rezultatul faptului sau neprevederii proprietarului însuși, cum ar fi împărțirea unui loc ce nu era înfundat între mai mulți proprietari, vânzarea fondului mai multor proprietari ori edificarea unei clădiri de-a curmezișul ieșirii, din toate acestea rezultând un loc infundat, trecerea nu ar mai putea fi cerută vecinilor fondului, așa cum el se afla în starea inițială.

Astfel, instanta in aplicarea dispozitiilor art. 618 alin. 1 C.civ., conform carora „Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea”, va avea in vedere faptul ca anterior vanzarii din anul 1974, trecerea la imobilul proprietatea reclamantului se face in mod firesc pe imobilul care in prezent este proprietatea paratilor – reclamanti reconventionali.

Din aceste motive, instanta a respins ca neintemeiata solicitarea paratilor – reclamanti reconventionali de a se constate ca, daca se retine caracterul de loc infundat al terenului proprietatea reclamantului – pârât reconventional, acest lucru ii este imputabil in exclusivitate lui, si ca atare nu este indreptatit sa solicite o trecere pe terenul proprietatea paratilor – reclamanți reconventionali, instanta retinand ca aceasta interdictie se refera la imposibilitatea de a solicita trecerea vecinilor fondului, așa cum el se afla în starea inițială, ceea ce nu este cazul in speta.

Pentru aceleasi motive mai sus mentionate, instanta a retinut neintemeiate solicitarile paratilor – reclamanti recoventionali de a se stabili o cale de trecere peste unul dintre celelalte terenuri invecinate cu terenul reclamantului.

Constatand intemeiata cererea reclamantului de alipire a celor doua imobile proprietatea sa, de constituire a unui drept de servitute pietonală și auto în favoarea imobilelor sale asupra imobilului ce aparține pârâților C____ L___ și L_____ S____, si de intabulare a dreptului de servitute, instanta a constatat că varianta 4.2. (f. 49) din expertiza tehnică aflată la dosar, marcata prin punctele H, I, J, 13, K, 5, in suprafata de 81 mp., este cea mai judicioasă, întrucât terenul paratilor este ocupat in rest de constructii edificate sau in curs de edificare in baza autorizatiilor de construire.

Deliberând asupra excepției inadmisibilitatii petitelor 1 si 2 din cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti recoventionali, invocata din oficiu, instanța a apreciat că aceasta este nefondata. Astfel, inadmisibilitatea, ca sancțiune de drept procesual civil, vizează acte de procedură nepermise de lege, or, o acțiune în constatare este permisă de lege, deci este în principiu admisibilă, cererile paratilor – reclamanti recoventionali fiind analizate pe fond dupa cum rezulta din cele anterior constatate.

Pentru toate aceste motive, instanta a admis cererea conexata formulata de reclamantul–parat reconventional M____ C_________, potrivit dispozitivului de mai jos.

Retinand ca prin incheierea de sedinta din data de 07.03.2013, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de extindere a actiunii formulate de catre paratii – reclamanti reconventionali, instanta va respinge cererea de extindere a actiunii formulate de catre paratii – reclamanti reconventionali la data de 17.01.2013, ca inadmisibila.

Retinand ca la data de 15.05.2012, paratii – reclamanti reconventionali au formulat cerere de renuntare la judecarea petitului 3 din actiune (petitul 2 subsidiar), constand in obligarea reclamantului a o justa despagubire constand in contravaloarea lipsei de folosinta a terenului, instanta, in baza art. 246 C.pr.civ., a luat act de renuntarea paratilor – reclamanti reconventionali la judecarea petitului 3 din actiune.

Potrivit dispozițiilor art. 274 din C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că cererea reclamantului – parat recovenționali este întemeiată, instanța a obligat pârâții – reclamanti reconventionali să plătească reclamantului - parat recovențional suma de 1063,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru in cuantum de 143,80 lei (f. 5, 6 dos. conexat, f. 59, 60) si onorariu expert in cuantum de 920 lei (f. 34, 65).

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții reclamanți reconvenționali L_____ S_____ si C____ L___, solicitând, în principal, admiterea prezentului recurs si casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei instanței de fond pentru cercetarea fondului cauzei si administrarea probelor solicitate. În subsidiar, se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, in sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiata si admiterii acțiunii reconventionale, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata din fond si recurs

În motivele cererii, recurenții au arătat că prin sentința atacata instanța de fond a respins cererea reconventionala ca neîntemeiata si a admis acțiunea reclamantului, in sensul constituirii unui drept de servitute pietonala si auto in favoarea fondului dominant cu nr, cad nou cu destinația fanat si livada in suprafața de 1162 m.p. aparținând intimatului asupra fondului aservit ce aparține subsemnaților C____ L___ si L_____ S_____ cu nr. top. 6/1/1/1/ si 7/1/1 inscris in cf xxxxx C______, conform variantei 4.2 , marcata prin punctele H,I,J,13,K,5, in suprafața de 81 m.p. din expertiza tehnica efectuata de expert M_______ A_____ (respectiv prin mijlocul curții subsemnaților) si înscriere a dreptului de servitute in CF.

Recurenții critică aceasta soluție deoarece ea este rezultatul unor interpretări eronate ale instanței de fond cu privire la probele administrate, situația de fapt reținuta si la dispozițiile legale aplicabile.

Instanța de fond nu a efectuat o cercetare efectiva a fondului cauzei, in condițiile in care a emis concluzii far a avea o proba dune care sa susțină aceasta soluție.

Cu privire la solicitarea de casare si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Prin Încheierea de ședința din data 07.11.2013 instanța de fond a prorogat pronunțarea asupra solicitării recurenților de suplimentare a probatoriului, prin luarea interogatoriului reclamantului si administrarea de probe testimoniale cu privire la terenul pe care se făcea anterior trecerea spre ______________________________________> In realitate, aceste probe au fost solicitate de recurenți prin cererea reconventionala din dosar XXXXXXXXXXXXX Judecătoria T____ in rejudecare nr. XXXXXXX,2012) si prin întâmpinarea si acțiunea reconventionala la acțiunea reclamantului (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX) conexata la nr. dosar XXXXXXXXXXXX Judecătoria T____

Instanța a prorogat pronunțarea pe aceste probe, iar ulterior nu s-a mai pronunțat asupra acestor cereri, care nu au fost nici admise, dar nici respinse.

Cum probatoriile solicitate de recurenți, cu privire la care instanța de fond a omis să se pronunțe, sunt de natură a influența soluția si aplicarea art. 618 alin 1 si 2 Cod civil, considera ca hotărârea data nu este nelegala, încâlcându-se dreptul la apărare al părții si totodată este vorba de cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ..

Contradictorialitatea este unul dintre principiile specifice procedurii civile, fiind o componentă a dreptului fundamental la apărare, constând în dreptul părților aflate pe poziții cu interese contrare de a propune și administra probe și de a pune concluzii în legătură cu problemele de fapt și de drept care interesează dezlegarea pricinii, indiferent dacă elementele puse în discuție reprezintă rezultatul inițiativei părților ori al judecătorului. Corelativ acestui drept, pentru asigurarea respectării sale, instanța de judecată are obligația de a pune în discuția părților toate chestiunile de fapt și de drept apărute în cursul procesului, în baza cărora va soluționa litigiul.

Cu încălcarea dreptului complex la un proces echitabil în sensul art.6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prima instanță nu a pus în discuție cererea de probe a subsemnaților, nu s-a pronunțat asupra admisibilității lor în conformitate cu art. 167 C.pr.civ., potrivit cu care dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să ducă la dezlegarea pricinii.

Instanța de judecată este obligată, conform articolului 115 si 119 coroborat cu articolul 129 (4), articolul 167 si articolul 168 din Codul de procedură civilă, sa se pronunțe asupra probelor solicitate de părți, fiind datoare să verifice problema concludentei probelor cerute.

Este de principiu că instanța are obligația de a pune în discuția contradictorie a părților probele propuse și de a motiva admiterea sau respingerea lor.

În speță, instanța de fond nu s-a pronunțat pe probele solicitate prin întâmpinare si cererea reconventionala, ceea ce face ca hotărârea pronunțată să fie nelegală față de articolul 115, 119 Cod procedură civilă coroborat cu articolul 129(4) Cod procedură civilă, articolele 167 și 168 Cod procedură civilă raportat la articolul 105 (2) Cod procedură civilă.

Nepronunțându-se în nici un mod asupra cererii de probe formulate, instanța de fond a sancționat în realitate recurenții, cu decăderea din dreptul de a solicita și administra dovezi, fără să motiveze care sunt argumentele aplicării acestei sancțiuni.

În plus, obligația de a motiva orice măsură luată de instanța de judecată corespunde dreptului părților de a supune hotărârea pronunțată controlului de legalitate și temeinicie ce se exercită pe calea recursului în forma și limitele art. 304 ind. 1 C.pr.civ.

Apreciază ca în lipsa încheierii de încuviințare a probelor cerute sau de respingere a lor, nu se poate stabili dacă și în ce măsură în mod corect recurenții au fost sancționați cu decăderea din dreptul de a propune și administra dovezi, ca parte componentă a dreptului lor la o procedură echitabilă, desfășurată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și a principiilor care guvernează procesul civil, făcând incident cazul de recurs prevederile art. 304 pct. 5 C.pr.civ.

În aceste condiții, a fost încălcat dreptul recurenților la un proces echitabil astfel cum este prevăzut de articolul 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având In vedere că acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererea recurenților privind probele solicitate ar fi fost examinate legal de instanța și nu cu înfrângerea principiului ne mijlocirii și încălcarea disproporționată a dreptului la apărare.

Astfel, considera ca recursul este fondat în temeiul art.312 rap. la art. 304 pct.5 C.pr.civ. si solicită admiterea ca atare cu consecința casării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu toate ca in motivare se retin atât dispozițiile art. 617 C.civ cat si cele ale art. 618 alin 1 si 2 C.civ. (fila 5) soluția instanței este întemeiata doar pe art. 618 alin. 1 C.civ.

_______________________ de succinta a modului de dobândire de către recurenți a terenului pe care se solicita constituirea servitutii, instanța de fond "a dedus" ca intimatul este culpabil pentru starea de loc Înfundat a propriului teren,

Cele doua parcele ale reclamantului, nr. topo. 6/1/1/2/2, 7/1/2/2, cat si terenul proprietatea recurenților cu nr. topo 6/1/1/1, 7/1/1 au fost desprinse din C.F. nr. 195 C______, unde printre proprietarii tabulari figurau si antecesorii reclamantului, M____ T_____ si M___ E______ (anexa 1).

Din aceeași carte funciara face parte si suprafața de teren situata in sudul celor doua parcele menționate mai sus, unde a funcționat "Lăptaria" pe unde s-a realizat trecerea spre terenul reclamantului (a se vedea încheierea de ședința din prezentul dosar din data de 07.11.2013, unde reclamantul recunoaște acest lucru) si interogatoriul lui din dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria T____ (anexa 2).

De asemenea in expertiza efectuată in dosarul nr. 2413/1996 (acvirat la prezentul dosar) de expertul A____ G_______ rezulta, ca terenul cu construcția Lăptarie a fost cumpărat de reclamant (anexa 3) si se arata in expertiza ca pe acest teren se va realiza trecerea, in mod firesc {doar in mod forțat pe terenul lui C______ C_________-pag 3 din expertiza).

De altfel reclamantul a si recunoscut aceasta cumpărare depunând la dosarul de fata antecontractul de vânzare cumpărare din 20.11.1990 incheiat cu numita T___ M____ in care se arata ca aceasta: "vinde domnului M___ C_________ parcela intravilan din __________________________ pomi fructiferi, pe care s-a construit clădirea (Lăptaria) se vinde si dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-a construit aceasta clădire." (anexa 4)

Din cuprinsul înscrieirlor din C.F. nr. 195 C______, atât antecesorii cat si reclamantul însuși au parcelat in cursul timpului imobilul cu nr. top. 6/1, 7 din c.f. 195 C______, l-au partajat si înstrăinat, astfel incat s-au trezit acum cu __________________/1/1/2/2, 7/1/2/2 infundata.

In niciunul din aceste demersuri juridice reclamantul nu a solicitat drum de trecere către ___________________________> Prin Sentința civila nr.4739/2007, pronunțata de Judecătoria T____ in dosar nr. 66/ 328/20OS ( anexa 5 ) instanța a luat act de partajul voluntar, încheiat in 22.06.2004 (fila 7 dosar XXXXXXXXXXX) intre reclamantul M____ C_________ si numitele M____ A__ si P__ N_______ si ca urmare s-a dezmembrat imobilul din c.f. 195 C______ de sub A+3 ,6/1/1/2, 7/1/2 in a-__________________. 6/1/1/2/1, 7/1/2/1 de 545 m.p. care ramane inscrisa sub A+4 in aceeași carte funciara, (195 C______) in favoarea antecesorilor reclamantului, b-__________________. 6/1/1/2/2, 7/1/2/2 de 619 m.p. care se transcrie in c.f. 1691 C______ cu nr. cadastral 3333 in favoarea reclamantului M____ C_________.

Ulterior, in 25.11.2008 reclamantul M____ C_________, dobândește si imobilul (a- sus menționat) de sub A+4, nr. top. 6/1/1/2/1, 7/1/2/1 de 545 m.p. care se transcrie in c.f. nou 1854 C______, cu nr. cadastral 3486 in favoarea acestuia.

Suprafața de 1000 mp. (care in prezent este proprietatea subsemnaților} a fost instrainata de către reclamant, surori si mama sa M___ E______ către numitul C_____ C_________ printr-un act de vânzare cumpărare Încheiat in anul 1974.fanexa 6)

Ulterior, terenurile au fost înscrise in CAP reclamantul nefolosind terenul decât după 1990, după eliberarea titlurilor de proprietate.

Acest aspect, al nefolosirii terenului rezulta din poziția acestuia exprimata prin înscrisul Răspuns la Întâmpinare fila 31 dosar XXXXXXXXXXX acvirat prin care arata în apărare la excepția lipsei de interes ca "acest imobil nu a fost folosit "astfel ca are interes sa solicite constituirea servituții fata de foștii proprietari M___ I___ si A__.

C_____ C_________ a obținut in 2003 Titlul de proprietate nr. 3131/1501/24.06,2003 prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra parcelei de 1000 m.p. având ca vecini:1a N- magazin, la est- drum, la Vest -M___ T_____, la Sud - Laptărie.

In anul 1996 C______ a demarat un proces civil in contradictoriu cu reclamantul pentru intabularea parcelei de 1000 m.p., finalizat prin Sentința civila nr. 2157/04.04.2001 a Judecătoriei T____, (rămasa definitiva prin Decizia nr. 711/ a Curții de Apel Cluj- anexa 7) prin care terenul de 1000 mp, s-a dezmembrat din nr. top. top. 6/1 si 7, si s-a dispus intabularea ei cu nr. top.6/1/1, 7/1 in favoarea acestuia, diferența rămânând pe vechii proprietari.

Ulterior C______ C_________ a înstrăinat imobilul teren si construcție, de 1000 m.p. către numiții M____ I___ si A__, care prin sentința civila nr,3612/2003 (anexa 8) pronunțata in contradictoriu si cu reclamantul Mareu C_________ in dosarul 1429/2003 al Judecătoriei T____ au obținut dezmembrarea imobilului din c.f. 195 C______ nr. top. 6/1/1, 7/1 în suprafața de 2445 m.p. in doua parcele din care imobilul cu nr. top. 6/1/1/1, 7/1/1 in suprafața de 1000 m.p. casa, curte si gradina a intabulat in favoarea soților M____ I___ si soția A__,

In niciunul din aceste demersuri juridice reclamantul M____ C_________ nu a solicitat drum de trecere.

Prin toate aceste dezmembrări si vânzări a ajuns sa isi creeze starea de loc înfundat, pentru care este insa culpabil, deoarece nu si-a luat masurile de precauție pentru a nu ajunge in aceasta situație si aceasta culpa nu" se deduce, asa cum retine instanța ci rezulta in mod evident.

Nu se poate retine ca infundarea proprietății reclamantului nu este străina de conduita acestuia, cat timp antecontractele de vânzare cumpărare, hotărârile judecătorești - Sentința civila nr. 2157/2000 a Judecătoriei T____, sentința civila nr.4739/2007 Judecătoria T____ in dos. Nr. XXXXXXXXXXX, sunt rezultatul voinței părtilor si a convenției de partaj a acestora. Convenția de partaj menționata nu stabilea si modalitatea de acces la parcelele nou formate.

F___ de acestea este evident ca părțile au acceptat la momentul încheierii convenției de partaj si al pronunțării hotărârilor in care s-au judecat crearea unui loc înfundat, prin fapta, proprie a proprietarului, drept pentru care acesta nu mai poate solicita stabilirea unei servituți de trecere. In mod neîntemeiat instanța de fond afirma ca pe terenul aflat la acest moment in proprietatea subsemnatei recurente se făcea trecerea la terenul reclamantului.

În opinia recurenților se impune casarea hotărârii pentru ca nu cuprinde motivele pe care se sprijină, art. 304 pct. 7 C.pr.civ. (iar modificarea nu este posibila, fiind necesară administrarea de probe noi).

Este doar opinia personala a instanței de fond, nefundamentata, ca trecerea spre terenul reclamantului se făcea anterior anului 1974 pe terenul proprietatea noastră, cu ignorarea poziției exprimate chiar de intimat : in interogatoriul acestuia din dosar XXXXXXXXXXXXX (anex), din poziția exprimata de intimat la fila 31 dosar XXXXXXXXXXX (ca nu a mai folosit terenul), din poziția consemnata in încheierea de ședința din 07.11.2013 (,. in urma cu 15 ani accesul la drumul public se făcea pe terenul proprietatea Laptariei).

Mai mult, instanța de fond a ignorat faptul ca intimatul a cumpărat in 20.11.1990 terenul pe care se afla construcția de colectare a laptelui, prin act sub semnătura privata de la numita T___ M____, amintit mai sus, tocmai pentru a-si asigura trecerea către imobilul sau, aspect recunoscut de altfel si de acesta.

In acest fel, aprecierea instanței, in sensul ca: "în mod firesc trecerea se realiza de pe terenul paraților" este eronata, nefiind indicate motivele care

au condus instanța la aceasta concluzie.

Acest aspect prezintă o mare importanta pentru ca pune in discuție aplicarea/neaplicarea art. 618 alin. 1 si 2 C civil, fata de recurenți.

Cu toate ca reclamantul si-a întemeiat acțiunea strict pe dispozițiile art. 617 C civil, din probatoriul administrat a reieșit ca suntem in situația speciala menționata la art. 618 alin.l C civil, (lipsa accesului provine din vaznare, partaj...), fără se stabili insa, fără putința de tăgada ca trecerea spre terenul reclamantului s-a făcut de pe terenul lor. Or, in acest caz acțiunea reclamantului se impunea a fi respinsa.

Recurenții invocă și cazul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

In cazul in care din probele administrate ar fi reieșit ca trecerea s-ar fi realizat pe terenul lor, Instanța de fond trebuia sa verifice indeplinirea condițiilor de la art. 618 alin.5 C.civ. referitoare la necesitatea existentei consimțământul lor pentru constituirea servitutii in varianta solicitata si a plații dublului despăgubirii, condiții care trebuie întrunite in mod cumulativ.

Or, in condițiile in care prima condiție nu este îndeplinita existenta consimțământului, nu se poate admite pretenția reclamantului.

Art. 618 C.civ. reglementează situații in care lipsa accesului la calea publica nu este determinata de situarea imobilului, ci apare in urma încheierii unor acte juridice, fiind identificata si o culpa a proprietarului.

In cazul de fata sunt aplicabile dispozițiile art. 618 alin.2 C.civ., cu referire la proprietarul înstrăinător, care neatent sau dezinteresat, a pierdut in urma încheierii actului juridic, calea de acces pe care a de ținut-o.

Or, daca ei nu și-au dat acordul, solicitând constant respingerea cererii reclamantului de constituire a servituții in varianta stabilita, in mod greșit instanța a ignorat prevederile acestui alineat si in mod nelegal a dispus constituirea servituții, nemotivând hotărârea pe textul de lege aplicabil.

Cu privire la expertiza efectuata recurenții au arătat următoarele:

Cu toate ca expertului i s-a solicitat prin mai multe adrese sa menționeze care sunt caile de acces posibile atât de pe terenul recurenți lor, cat si de pe terenuri invecinate, expertul a rămas "fidel" părerii ca singura cale de acces „mai puțin împovărătoare" pentru fondul aservit este cea din varianta 4.2. din Raportul de expertiza, de 81 m.p prin mijlocul curții, opinie cu care nu pot fi de acord.

Cu toate ca expertul face referire si la varianta propusa de dl B____ in expertiza din dosar nr, XXXXXXXXXXX, acvirat prezentului dosar, respectiv prin locul garajului existent in prezent, in te lege sa facă o propunere in acest sens la pct. 4.1. din Raportul de expertiza, pe care insa nu o materializează si __________________.

Se indica ca garajul construit pe terenul recurenților are caracter demontabil (răspuns obiecțiuni pct. 3 depus in data de 10.09.2013) nu materializează aceasta propunere prin indicarea ci pe schița.

Pe planurile întocmite de expert nu este evidențiata nici fundația casei familiale, pentru care s-a inceput construcția, si cate a fost menționata in PV de cercetare de la fata locului, pentru a se putea evidenția pe unde trece efectiv traseul servitutii in varianta 4.2, nu ajunge sa se suprapună cu construcția.

Mai mult, expertul nu menționează nimic despre geometria terenului, gradul de inclinare sau despre zidul de susținere existent la teren, si nu se indica ce lucrări sunt necesare pentru realizarea servitutii.

Cu toate ca prin încheierea de ședința din data de 07.03.2013 si din data de 23.03.2013 s-a cerut expertului sa indice daca mai sunt alte cai de acces in afara de cele doua propuse pe terenul paraților, in adresele comunicate acestuia se solicita doar căile de acces de pe proprietățile învecinate.

Calea indicata de expert si împărtășită de instanța nu îndeplinește cerințele menționate la art. 617 alin.2 C.civ.: "trecerea trebuie sa se facă in condiții de natura sa aducă o minima stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce arc acces la calea publica ".Noul cod nu face referire la calea cea mai scurta, apreciind ca prioritate se acorda fondului aservit, al cărui proprietar nu poate fi îngrădit in exercitarea dreptului de proprietate.

Intimatul a refuzat constant propunerile referitoare la alte trasee, pe terenurile învecinate, pe considerentul ca sunt mult prea costisitoare pentru el.

Or, dispozițiile legale ale noului Cod civil sunt foarte clare, stabilesc doar condiția ceruta de art. 617 alin.2, referitoare la minima stanjenire pentru proprietarul fondului aservit, nu alte condiții referitoare la costurile necesare constituirii servituții.

Cu toate acestea la termenul de judecata din 21,03.2013 intimatul, prin reprezentanta a fost de acord sa isi extindă acțiunea fata de alți vecini , in condițiile in care expertul identifica alte cai de acces de pe terenurile învecinate.

Hotărârea este criticabila si sub aspectul ca nu conține motivele pentru care instanța de fond a apreciat ca varianta 4.2. aleasa si dispusa de către instanța, "este cea mai judicioasa", in condițiile in care evident nu indeplineste cerința sa aducă "o minima stanjenire", având in vedere ca trece prin mijlocul curții, incalcand prevederile art 617 alin. 2 C civil.

Prin admiterea acțiunii este încalcat dreptul la proprietate, prevăzut la art. 44 alin, (1) și alin. (2 ) din Constituția României, care stabilește că „Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", precum si prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Dreptului Omului, care prevăd că proprietatea poate fi limitată prin îngrădirile prevăzute de lege, dar aceste limitări trebuie să fie proporționale cu interesul proteguit, astfel ca cererea pretinsa de intimat nu asigură respectarea principiului proporționali tații.

Cu privire la cererea reconvenționala. Având in vedere motivele sus invocate, recurenții apreciază ca, in mod neîntemeiat, instanța a respins solicitările lor, in condițiile in care s-a stabilit, prin expertiza posibilitatea unui alt traseu cu acces la drumul public, care presupunea împrocesuarea altor persoane de către reclamant. In condițiile in care acesta, nu a înteles sa isi extindă acțiunea pretențiile lui fata de recurenți trebuiau a fi respinse.

Nu are relevanta faptul ca acel traseu presupunea costuri mai mari pentru intimat, pentru ca potrivit art 617 C civil, servitutea trebuie sa asigure o minima stanjenire proprietarului fondului aservit, si nu cheltuieli cat mai mici pentru proprietarul fondului dominant.

In condițiile in care trecerea nu s-a realizat anterior pe terenul lor, de asemenea se impunea ca acțiunea sa fie respinsa, nefiind întrunite condițiile de la art. 681 alin2 C civil.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul M____ C_________ (f. 31-36) a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții C____ L___ si L_____ S_____, ca fiind neintemeiat si nelegal.

În motivele întâmpinării intimații au arătat că, referitor la critica adusă de recurenții C____ L___ si L_____ S_____ acestei hotărâri judecătorești aceasta vizează strict constituirea dreptului de servitute, apreciindu-se ca soluția data de instanța de fond acestei chestiuni litigioase reprezintă rezultatul unor interpretări eronate a probelor administrate, a situației de fapt si a dispozițiilor legale.

De asemenea, se susține de către recurenți ca instanța de fond nu a efectuat o cercetare efectiva a fondului cauzei, emițând concluzii fara o probatiune care sa susțină aceasta soluție.

Apreciază toate aceste critici ca fiind neîntemeiate si nelegale si astfel recursul nefondat, având in vedere următoarele aspecte de fapt si de drept:

In mod corect instanța de fond, raportat la înscrisurile depuse in probatiune, a reținut ca:

-imobilul inscris sub Al in C.F.xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hârtie a C.F.1691 C______), cu nr.cad.. 3333 (nr.top.6/l/l/2/2;7/l/2/2), având destinația fanat, in suprafața de 619 mp si

-imobilul inscris sub Al in C.F.xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hârtie a C.F.1854 C______), cu nr.cad.3486 (nr.top.6/l/l/2/l;7/l/2/l)S: având destinația livada in suprafața de 543 mp, , sunt proprietatealui M____ C_________.

-imobilul inscris sub Al in C.F.xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hârtie a C.F.658 C______), cu nr.top.6/1/1/1 si 7/1/1, având destinația teren in suprafața de 1.000 mp, este proprietatea recurentei L_____ S_____ si ca în favoarea recurentului C____ L___ asupra acestui imobil exista inscris un drept de superficie.

De asemenea, raportat la concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza, in mod corect instanța de fond a reținut caracterul de loc înfundat a imobilelor subsemnatului reclamant.

Chiar daca instanța de fond nu a făcut o referire directa la proba cu cercetarea la fata locului, cu siguranța convingerea instanței cu privire la situația imobilului său de loc înfundat s-a format nu numai ca urmare a administrării probei cu expertiza tehnica, ci si ca urmare a celor constatate personal prin propriile simțuri de către instanța de judecata.

In consecința, având in vedere aceasta stare de fapt, instanța in mod corect a reținut care sunt prevederile legale aplicabile in speța si care pot sa duca la dezlegarea cauzei, respectiv art.617si 618 C.civ.

In concret, art.617 C.civ. arata care este situația de urmat in cazul in care se constata ca un imobil are caracterul de „loc înfundat,, in vreme ce art. 618 C.civ. stabilește limitele in care se impune rezolvarea acestei situații si chiar sancțiunea care poate sa intervină in cazul in care culpa in crearea acestei situații revine însăși proprietarului locului înfundat.

In consecința, instanța de fond pentru a oferi o soluție atât solicitărilor paratilor-reclamanti reconventionali, cât si intimatului reclamant-parat reconventional, contrar celor susținute de recurenți a făcut o minuțioasa analiza a istoricului imobilelor, respectiv cum s-au născut si care a fost succesiunea in timp a proprietarilor lor.

Astfel, in mod corect a reținut cele învederate in repetate rânduri de către intimat si anume ca imobilele care fac obiectul prezentului litigiu, respectiv cel al intimatului M____ C_________ si al recurenților C____ L___ si L_____ S_____ s-au creat in urma soluționării litigiului, care a făcut obiectul dosarului civil nr. 2413/1996, care a fost atașat la prezenta cauza, obiectul acestui litigiu fiind intre altele partaj.

Astfel, la solicitarea reclamantului de la acel moment, C_____ C_________ s-a întocmit varianta III de partajare a imobilul si anume s-a atribuit reclamantului C_____ C_________ - imobilul care in prezent este proprietatea paraților C____ L___ si L_____ S_____, si s-a atribuit paraților de la acel moment - imobilul care in prezent este proprietatea lui M____ C_________.

Inca de la acel moment, pentru varianta solicitata de insasi reclamantul C_____ C_________, autorul recurenților, s-a constatat prin raportul de expertiza, ca in aceasta varianta de partaj accesul paraților la _______________________________ acum proprietatea lui M____ C_________) se va face prin curtea laptariei fostului C.A.P.cu aprobarea Primăriei C______ sau in alta varianta pe terenul lui C_____ C_________ pe linia 6-D cu lățimea de 3,5 ml, care necesita cheltuieli financiare, cu toate aceste constatări făcute de un expert la acel moment, C_____ C_________ a optat pentru aceasta varianta de partaj, astfel incat nicidecum parații din acel proces si de la care am dobândit dreptul de proprietate subsemnatul intimat M____ Consantin nu sunt culpabili de starea de loc infundat a imobilului, ci chiar autorul recurenților L_____ S_____ si C____ L___, numitul C_____ C_________.

Mai mult, având in vedere ca obiectul litigiului care a dus la crearea imobilului intimatului, având caracterul de „loc infundat,, a fost partaj solicitat de către însăși autorul recurenților, in mod corect instanța de fond a reținut ca in speța sunt aplicabile prevederile art.618 alin. l C.civ., respectiv ca intimatul nu poate reclama legal o trecere decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea. Or, este evident ca imobilul „asa cum el se afla in starea inițiala,, avea acces la drumul public pe unde s-a creat imobilul autorului C______ C_________, partea care i-a revenit acestuia la partaj fiind „lipita,, de drumul public. Si astfel in mod corect instanța de fond a reținut ca nu se impune sub nici o forma a se verifica daca situația imobilului subsemnatului nu se poate rezolva reclamând o trecere pe alte imobile invecinate si care nu au avut nimic de-a face cu partajul care a dus la crearea imobilelor in litigiu.

In mod corect, instanța de fond a ignorant orice fel de afirmații făcute de recurenții L_____ S_____ si C____ L___ cu privire la faptul ca M____ C_________ sau autorii săi, cu ocazia soluționării acelui litigiu nu au solicitat stabilirea unui drept de servitute, intrucat nici un text de lege nu limitează posibilitatea in timp de a solicita stabilirea unui drept de servitute, din contra potrivit prevederilor legale dreptul la acțiune este imprescriptibil.

Din contra, intimatul consideră ca ar fi fost oportun ca instanța de fond sa retina modalitatea in care parații L_____ S_____ si C____ L___ au devenit proprietari ai imobilului aservit, respectiv faptul ca la momentul dobândirii imobilului cunoșteau situația litigioasa a acestuia, respectiv riscul aservirii lui în favoarea imobilului intimatului

La interogatoriul luat recurenții au recunoscut ca, cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare cu numiții M____ I___ si M____ A__ aceștia le-au remis o copie a hotărârii judecătorești prin care, in prima instanța, au fost respinse pretențiile subsemnatului, fara insa ca aceata hotărâre se poarte mențiunea definitiv si irevocabil. Or, in condițiile in care recurenții C____ L___ si L_____ S_____ au fost de acord cu încheierea contratului inainte de expirarea termenului de 15 zile pentru recurs este clar ca si-au asumat riscul dobandirii acestuia in condiții litigioase, nemaifiind in măsura a se indrepta cu acțiune in evictiune nici maca împotriva vânzătorilor M____.

Având in vedere cele arătate, este evident ca toate probele, relevante, pertinente si utile soluționării unei astfel de cauze au fost administrate, solicitarea recurenților de casare a hotărârii judecătorești si de trimitere spre rejudecare fiind neîntemeiata si nelegala. De altfel recurenții doar au invederat in motivarea recursului ca instanța a omis a se pronunța asupra unor cereri in probatiune, dar nu a arătat care ar fi in concret relevanta lor juridica. Mai mult inainte de a se acorda cuvântul in dezbateri, la intrebarea explicita a instanței, atât reprezentantul legal al subsemnatului cat si reprezentanta legala a recurenților au arătat ca nu mai au alte cereri si nici de solicitat alte probe.

Pentru a intarii convingerea instanței ca hotărârea judecătoreasca atacata este intemeiata si legala si astfel se impune respingerea si a solicitării subsidiare de modificare a hotărârii judecătorești, arat următoarele aspecte:

Prin Decizia civila 357/R/2008 pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul civil nr. XXXXXXXXXXX s-a dispus constituirea unui drept de servitute pietonala si auto in favoarea fondului dominant cu nr. top. 6/1/1/2/2 si 7/1/2/2, aparținând intimatului M____ C_________ asupra fondului aservit cu nr. top. 6/1/1/1 si 7/1/1 inscris in C.F. xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hârtie a C.F 65,8 C______), conform raportului de expertiza efectuat de către expert B____ I___ in cadrul dos. civ. XXXXXXXXXXX al Judecătoriei T____, pe o lungime de 32f08 m si latime de 3,50 m. La acel moment fondul aservit aparținea numiților M____ A__ și M____ I___.

Întrucât pana la momentul operării deciziei civile, in sensul celor dispuse, proprietarii fondului aservit s-au schimbat (respectiv numiții M____ A__ si M____ I___ au instrainat dreptul lor de proprietate prin vanzare-cumparare in favoarea recurenților C____ L___ si soția L_____ S_____), iar M____ C_________ nu a notat in cartea funciara acțiunea civila care a avut ca obiect constituirea acestui drept de servitute, a fost respinsa cererea in sensul înscrierii dreptului de servitute, prin incheierea nr. xxxxx/10 septembrie 2008 a Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara Cluj, Biroul de cadastru si publicitate imobiliara T____.

In consecința, a investit instanța cu o noua acțiune civila, invederand faptul ca aspectul cel mai important pe care trebuie sa ii verifice instanța nou investita prin prisma probelor administrate in mod nemijlocit in prezenta cauza, este acela daca de la momentul pronunțării decizia civila 357/R/2008 pronunțata de Tribunalul Cluj in dos. civ. nr. XXXXXXXXXXX si pana in prezent a intervenit vreo schimbare in ceea ce privește situația faptica a imobilelor. Si aceasta deoarece dreptul de servitute este un drept real principal, perpetuu si indivizibil, caracterul perpetuu al acestui drept face ca el sa fie menținut cat exista situația celor doua imobile, fiind fara relevanta cine sunt proprietarii celor doua imobile, daca se constata îndeplinite cerințele de la art.617 si urnuC.civ.

Astfel, prin raportul de expertiza efectuat in dos.civ.2413/1996 de expert bucur ioan, raport de expertiza avut in vedere la pronunțarea deciziei civile nr.357/R/2008, s-a constatat faptul ca imobilul subsemnatului M____ C_________ este un loc înfundat, fara acces la calea publica, pietonal sau auto si ca pentru a se crea o servitute de trecere pietonala sau auto, cel mai scurt traseu si singurul este peste imobilul înscris in C.F.658 C______, sub A+l, cu nr.top.6/1/1/1,7/1/1, pe latura sudica a terenului, pe langa imprejmuire, pe o latime de 3,50 m si o lungime de 32,08 m, circa o suprafața de 124 mp.

In cadrul răspunsului la obiectiuni la raportul de expertiza, același expert a concluzionat in legătura cu caracterul de loc înfundat al imobiluluiintimatului , arătând:

-pe latura de nord, dinspre Primărie, terenul reclamantului se invecizaza pe o lungime de 7,56 m si in curte exista o construcție ce închide aceasta latura;

-pe latura de sud, terenul, reclamantului nu se învecinează cu cel al S.C. Napolact, având doar un punct de colt, ci se învecinează cu terenul lui R__ S., proprietarul având acces din drum secundar;

-pe latura de vest, terenul reclamantului se învecinează cu cel a lui HANC T., care de asemenea are acces din drum secundar prin curtea casei.

Astfel la acel moment s-a concluzionat cu privire la faptul ca imobilul reclamantului este loc înfundat si ca accesul la drumul public se poate efectua pe calea cea mai scurta si mai puțin păgubitoare, ba chiar pe unica cale, doar pe imobilul actualmente proprietatea recurenților C____ L___ si L_____ S_____.

Asa cum rezulta din probele administrate in prezenta cauza, in prezent singurul aspect modificat este faptul ca intimatul a devenit proprietar si pe imobilul limitrof Înscris sub Al in C.F.xxxxx C______ (provenita din conversia de pe hârtie a C.F.1854 C______), cu nr.cad.3486 (nr.top.6/l/l/2/l;7/l/2/l), având destinația livada, in suprafața de 543 mp si ca prin ridicarea de către recurentii C____ L___ si L_____ S_____ a unui garaj (de altfel construcție demontabila, pentru care nu exista proces-verbal de recepție si care nici măcar nu este ancorat in fundație) se impune refacerea traseului servitutii prin fata garajului, in concret, strict din culpa acestora, prin mijlocul curții acestora.

Astfel in raportul de expertiza intocmit in cauza de exp. M_______ A_____ Z_____, concluzionează ca imobilul cu nr.cad.nou (nr.top.nou 6/l/l/2/2;7/l/2/2;6/l/l/2/l;7/l/2/l), având destinația fanat si livada, in suprafața de 1162 mp, este lipsit de acces la un drum public pietonul sau auto, reprezentând un loc înfundat, in accepțiunea prevăzuta de art.617 Noul Cod civil.

După o minitioasa analiza si după nenumărate stăruințe din partea ambelor parti improcesuate, concluzia care se desprinde fara putere de tăgada din intreaga lucrare de specialitate si toate celelalte probe administrate este aceea ca cel mai scurt si cel mai puțin împovărător, ba chiar unica cale de acces la imobilul proprietatea reclamantului este ceea marcata prin punctele H, I, J, 13, K, 5, in suprafața de 81 mp, terenul ce aparține recurenților C____ L___ si soția L_____ S_____, cu nr. top. 6/1/1/1 si 7/1/1 înscris in C.F. xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hârtie a C.F. 658 C______).

Cea de-a doua varianta de servitute a fost intocmita de către expert nu in virtutea convingerilor personale, ci doar la solicitarea instanței, pentru a satisface toate cererile de probatiune formulate in cauza. In condițiile in care s-ar opta pentru aceasta varianta, in primul rând, ar fi incalcate prevederile legale, art.617 C.civ. si art.618 C.civ, având in vedere cele arătate mai sus si in al doilea rând si poate cel mai important, acest drum de acces este in concret inutilizabil, intrucat parații in prezent își sapa fundația pe acest traseu in vederea ridicării casei.

Dreptul ce rezulta din servitutea de trecere este recunoscut indiferent daca este vorba de fond ingradit sau neîngrădit, urban sau rural, clădit sau necladit si indiferent cui ar aparține fondul aservit. Este suficient sa se dovedească caracterul de loc infundat al fondului dominant, prin loc intelegandu-se un loc ce este inconjurat de alte proprietăți diferite fara ca proprietarul sa aibă ieșire la calea publica, pentru a se face demersurile necesare in vederea asigurării unei cai de acces, in vederea exploatării fondului dominant. Cu toate acestea subsemnatul intimat M____ C_________, din cauza opoziției vehemente si a relei-credinte a proprietarilor imobilului cu nr. top. 6/1/1/1 si 7/1/1 înscris in C.F. xxxxx C______ (provenit din conversia de pe hârtie a C.F. 658 C______), respectiv numiții M____ I___ si M____ A__ si in prezent recurenții L_____ S_____ și C____ L___, nu folosește terenul din 11 ani, in prezent acesta prezentandu-se ca o veritabila pădure de pomi fructiferi, inaccesibila, aspect care a putut fi constatat in mod nemijlocit de către instanța cu ocazia cercetării Ia fata locului. Reaua-credinta a proprietarilor fondului dominat se desprinde din aceea ca pe parcursul soluționării litigiilor legate de stabilirea acestui drept de servitute au ridicat un: .garaj, înstrăinează dreptul lor de proprietate, sapa fundații si toate acestea numai in scop de șicana si pentru a tergiversa constituirea dreptului de servitute, conștienți fiind ca, din păcate, sistemul juridic este de partea lor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 115 si art.274 C.pr.civ.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:

Primul motiv de recurs, prin care se invocă încălcarea dreptului la apărare al recurenților, este fondat.

Astfel, Tribunalul constată că prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (f. 29-34) pârâții reclamanți reconvenționali L_____ S_____ și C____ L___ au formulat cereri în probațiune, solicitând administrarea următoarelor probe: interogatoriul pârâtului reconvențional M____ C_________, proba testimonială și efectuarea unei expertize de specialitate.

La termenul de judecată din data de 06 aprilie 2012 instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX a transpus cauza la completul de judecată învestit cu soluționarea dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al aceleiași instanțe, în vederea discutării excepției conexității.

În ședința publică din data de 10 mai 2012 (f. 25-26 dosar nr. XXXXXXXXXXXX) s-a dispus conexarea celor două cauze. Anterior momentului analizat reclamanții reconvenționali au formulat o precizare a cererii reconvenționale, reiterând cererile în probațiune formulate inițial (f. 10-15). La termenul menționat instanța s-a pronunțat doar cu privire la proba cu expertiza solicitată de către reclamantul M____ C_________

După efectuarea raportului de expertiză, în ședința publică din data de 17 ianuarie 2013 (f. 107 dosar judecătorie), reprezentanta reclamanților reconvenționali a solicitat încuviințarea efectuării unei cercetări la fața locului, iar instanța a prorogat pronunțarea cu privire la această solicitare. Cererea a fost încuviințată la termenul din data de 07 martie 2013 (f. 138 dosar judecătorie).

Tribunalul constată că în motivele cererii reconvenționale s-a invocat, alături de alte aspecte, și faptul că reclamantul-pârât reconvențional avea la data dobândirii de către recurenți a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu o cale de acces pietonală din drumul public către terenul său, „cale de acces care există de mulți ani”, potrivit susținerilor recurenților.

Față de susținerile reclamantului în sensul că accesul la imobil s-a făcut pe terenul pârâților până în momentul în care aceștia au devenit proprietari, în ședința publică din data de 07 noiembrie 2013 (f. 166-167 dosar judecătorie) reprezentanta pârâților a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantului și proba testimonială, constând în audierea unor martori care au avut calitatea de foști proprietari ai terenului cu nr. cadastral xxxxx de pe raza localității C______, pentru a face dovada faptului că anterior accesul către terenul proprietatea reclamantului se făcea pe acel teren.

Tribunalul constată că instanța de fond a prorogat pronunțarea cu privire la probele menționate, iar ulterior, instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererile în probațiune analizate. În cuprinsul încheierii de dezbateri de la termenul din data de 05 septembrie 2014 (f. 221 dosar judecătorie) nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la cererile în probațiune.

Dreptul la apărare are o valoare constituțională., fiind consacrat de art. 24 din Constituția României. În sens material, dreptul la apărare cuprinde întregul complex de drepturi și garanții procesuale care sunt instituite prin lege pentru a da posibilitatea părților să-și apere interesele legitime, cuprinzând inclusiv dreptul de a formula cereri și dreptul de a propune probe.

Un alt principiu fundamental al dreptului civil îl reprezintă contradictorialitatea, principiu care presupune că judecătorul trebuie să asculte deopotrivă pe cel care a sesizat instanța cât și pe cel care se apără. Conform acestui principiu, fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți.

În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 5 C.pr.civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea administra probele pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

În prezenta cauză, atât față de cele anterior reținute cât și în lumina textului legal citat instanța avea obligația de a se pronun