R O M Â N I A

JUDECĂTORIA H_____

JUDECATORIE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Sentința penală nr.93

Ședința publică de la 27 Iunie 2014

Instanța constituită din:

Președinte D_____ C______

Grefier L_______ C____

Ministerul Public a fost reprezentat prin

Procuror – A____ M___ I____

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat H_________ M_____ și pe persoana vătămată O_____ D___ G_______ prin reprez legal O_____ M_____, având ca obiect abandonul de familie (art. 305 C.p.)

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Dezbaterile la fond au avut loc în ședința publică din data de 20.06.2014 , susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea ti, când din lipsă de timp pentru deliberasre pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, când :

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1651/P/2012, P________ de pe lângă Judecătoria H_____ a trimis în judecată în stare de libertate pe inculpata H_________ M_____, fiica lui D______ și V______, născută la data de 31.05.1987, în municipiul C________, județul C________, cu domiciliul în ___________________________, județul C________, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen.

În fapt, s-a reținut în rechizitoriu că din anul 2007 inculpata, cu rea credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită în sarcina sa, prin sentința civilă nr. 626/09.10.2007, în favoarea minorei O_____ D___-G_______, în cuantum de 80 lei lunar, deși nu a fost în imposibilitatea de a realiza venituri, până la data sesizării instanței având de achitat o restanță de 6.720 lei.

Potrivit actului de sesizare, instanța reține că inculpata nu a achitat nicio sumă de bani minorei, deși a avut cunoștință de sentința civilă și a fost aptă de muncă.

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată O_____ D___-G_______, asistată fiind de apărătorul său ales, avocat T______ D__-Luigi, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____, s-a constituit parte civilă în prezentul proces penal, cu suma de 6720 lei (fila 9 verso d.u.p.).

Pe parcursul cercetării judecătorești, au fost audiați inculpata, reprezentantul legal al persoanei vătămate, precum și doi martori, toate declarațiile fiind atașate la prezentul dosar, fiind administrată și proba cu înscrisuri.

La primul termen de judecată după _____________________ noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, instanța a pus în discuția contradictorie a părților aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește infracțiunea dedusă fondului cauzei. După punerea în discuția contradictorie a tuturor acestor aspecte, instanța a decis să se pronunțe asupra aplicării legii penale mai favorabile o dată cu fondul cauzei, atunci când se vor fi lămurit toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei. În acest sens, instanța a apreciat că stabilirea instituțiilor juridice mai favorabile inculpatei (cele din vechiul Cod penal sau cele din noul Cod penal) poate fi făcută doar după stabilirea cu exactitate a tuturor aspectelor prezentului dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului de față, prin coroborarea probatoriilor administrate atât în cursul urmării penale cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține în fapt și în drept următoarele:

După rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 626/09.10.2007 a Judecătoriei H_____, inculpata, cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească prin această sentință civilă, în cuantum de 80 lei lunar, pe o perioadă mai mare de două luni.

În urma probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța reține că inculpata nu a achitat nicio sumă de bani, deși a avut cunoștință de sentința civilă prin care a fost obligată la plata pensiei de întreținere și a fost aptă de muncă. Aceasta a motivat că nu a realizat venituri, că mai are încă un copil minor în întreținere și că banii câștigați de ea și concubinul său sunt folosiți pentru a se întreține pe ei și pe minorul pe care-l au împreună.

Situația de fapt reținută mai sus este probată de întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatei și cu declarația sub jurământ a martorilor audiați în mod nemijlocit în fața instanței.

În drept, fapta inculpatei care, cu rea-credință, mai mult de două luni nu a achitat pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească, prin sentința civilă nr. 626/09.10.2007 a Judecătoriei H_____, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de abandon de familie în forma prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen. s-a realizat printr-o inacțiune, constând în neplata, cu rea-credință, timp de două luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească.

Având în vedere că, astfel cum s-a reținut, inculpata a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească la plata pensiei de întreținere în favoarea copilului său, precum și faptul că aceasta a rămas în pasivitate începând din momentul când hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă și până în prezent, neînțelegând să-și îndeplinească obligația față de copilul său, instanța constată că cerințele impuse de lege pentru existența infracțiunii în această formă sunt îndeplinite.

Pe de altă parte, instanța constată că termenul de două luni prevăzut de lege în care inculpata nu a achitat pensia de întreținere impusă în sarcina sa reprezintă termenul minim la expirarea căruia fapta sa constituie infracțiune.

Totodată, având în vedere faptul că, ulterior expirării acestui termen, inculpata a continuat să rămână în pasivitate, instanța constată că activitatea infracțională nu s-a încheiat la împlinirea celor două luni de neplată, ci a continuat până în prezent, infracțiunea îmbrăcând forma continuă de săvârșire.

Urmarea imediată a acestei infracțiuni comise constă în atingerea adusă valorilor privind familia și buna conviețuire socială apărate de textul de lege incriminator.

De asemenea, instanța reține că între inacțiunea inculpatei, constând în neplata timp de două luni a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească și urmarea produsă, respectiv atingerea adusă relațiilor privind conviețuirea socială din cadrul familiei, relații care implică îndeplinirea obligației legale de întreținere față de cei îndreptățiți la aceasta, există o strânsă și evidentă legătură directă de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpata a acționat cu intenție indirectă, în sensul că aceasta a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit în mod expres, a acceptat posibilitatea producerii acestuia, conform art. 16 alin. 3 lit. b C.pen.

În ceea ce privește cerința relei-credințe, prevăzută de textul de incriminare, aceasta presupune posibilitatea inculpatei de a îndeplini obligația de plată a pensiei, obligație pe care aceasta nu și-o îndeplinește.

Instanța constată, având în vedere situația de fapt reținută, că, deși inculpata avea posibilitatea să plătească pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească, aceasta nu a achitat pensia datorată pentru copilul său, astfel încât conținutul infracțiunii este realizat și sub acest aspect, inculpata fiind de rea-credință.

Infracțiunea a fost comisă în formă consumată, infracțiunea de abandon de familie prevăzută în această formă de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen. consumându-se în momentul în care au trecut două luni și nu s-a plătit, cu rea-credință, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească.

Infracțiunea de abandon de familie nu a fost comisă de inculpată în vreo condiție care să atragă incidența existenței vreunei agravante speciale sau generale a acestei infracțiuni.

Chiar dacă în noul Cod penal nu se mai prevede pericolul social al faptei ca și trăsătură esențială a infracțiunii, pentru a da eficiență aplicării legii penale mai favorabile, principiu constituțional consfințit și de art. 5 alin. 1 C.pen., instanța va analiza și acest aspect, ca element favorabil de care inculpata poate încă să beneficieze.

De aceea, în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatei, instanța constată că din probele administrate în cauză reiese în mod evident că aceasta prezintă un pericol social ridicat, astfel încât aceasta constituie infracțiune, neaflându-ne în prezența cauzei de înlăturare a caracterului penal al faptei prevăzută de fostul art. 18¹ C.pen.

Astfel, pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei, trebuie să existe și să se verifice prin fiecare faptă săvârșită, pentru a caracteriza fapta respectivă ca infracțiune.

O dată stabilit de legiuitor pericolul social abstract, revine organului judiciar sarcina de a aprecia dacă, în concret, fapta inculpatei prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, demers în care acesta va ține seama de vătămarea sau periclitarea valorii sociale împotriva căreia este îndreptat actul de conduită ilicit, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce în condițiile concrete ale săvârșirii faptei și împrejurările comiterii acesteia.

Potrivit fostului art. 18¹ C.pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Instanța reține că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitoarei.

Astfel, analizând criteriile expuse de legiuitor în aprecierea aplicabilității dispozițiilor fostului art. 18¹ C.pen. în prezentul dosar, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina inculpatei nu poate fi exclusă din sfera ilicitului penal, prezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni, conform exigențelor legale.

Constatând, așadar, că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., respectiv că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapta reținută în sarcina inculpatei există, constituie infracțiune sub aspect obiectiv și subiectiv și a fost săvârșită de către inculpată, instanța va dispune condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată în prezentul dosar prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Fapta pentru care inculpata a fost trimisă în judecată fiind dovedită și reținută de către instanță, urmează a se trece la individualizarea judiciară a acesteia în vederea stabilirii unei pedepse concrete, de natură să ducă la finalitatea legii penale.

Instanța va avea în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate

La alegerea pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatei precum și pentru o justă individualizare a cuantumului acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 alin. 1 C.pen.

Pentru stabilirea pedepsei care va fi aplicată inculpatei, instanța va avea în vedere și criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatei.

La acest moment, instanța se va pronunța asupra aplicării legii penale mai favorabile, constatând că în prezenta cauză penală s-au lămurit toate aspectele de fapt și de drept ale speței.

În drept, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 1 C.pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În acest sens, în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei care urmează să fie aplicată inculpatei, instanța apreciază că instituțiile juridice mai favorabile inculpatei din prezentul dosar sunt cele reglementate de noul Cod penal și nu cele reglementate de vechiul Cod penal. În considerarea acestei soluții, în aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., instanța a avut în vedere nu doar limitele speciale de pedeapsă pentru această infracțiune, prevăzute de dispozițiile art. 378 alin. 1 lit. c C.pen., ori de dispozițiile art. 305 alin. 1 lit. c din vechiul Cod penal, dar și celelalte dispoziții referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, circumstanțele atenuante, circumstanțele agravante, precum și regimul juridic al acestor circumstanțe.

De aceea, raportat la toate aceste criterii și considerente mai sus enunțate, instanța stabilește că, în ceea ce privește individualizarea judiciară în integralitatea ei a pedepsei, legea penală mai favorabilă inculpatei din prezentul dosar, în sensul art. 5 alin. 1 C.pen., este noul Cod penal, și nu vechiul Cod penal.

De aceea, instanța, în baza art. 5 alin. 1 C.pen., va stabili că legea penală mai favorabilă inculpatei din prezentul dosar este actualul Cod penal, respectiv art. 378 alin. 1 lit. c, raportat la art. 74-79 din actualul Cod penal – și nu vechiul Cod penal – respectiv art. 305 alin. 1 lit. c, raportat la art. 72-80 din vechiul Cod penal.

În contextul elementelor de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C.pen., instanța reține, în primul rând, faptul că limitele speciale de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea de abandon de familie, faptă prevăzută de fostul art. 378 alin. 1 lit. c C.pen., sunt situate între 6 luni și 3 ani închisoare sau amendă penală.

Având în vedere toate criteriile de individualizare mai sus descrise, observând și regimul sancționator al acestei infracțiuni, instanța, ținând cont de toate cele arătate mai sus, consideră că numai aplicarea pentru inculpată a unei pedepse cu închisoarea poate duce la îndeplinirea scopului legii penale în acest caz.

În demersul de stabilire a cuantumului concret al pedepsei ce va fi aplicată inculpatei pentru infracțiunea de abandon de familie, între limitele speciale mai sus arătate, instanța va ține seama și de ansamblul celorlalte criterii de individualizare prescrise de textul art. 74 alin. 1 C.pen.

Astfel, pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptei comise de aceasta, instanța se va raporta la criterii precum împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Se va avea, de asemenea, în vedere și faptul că inculpata nu are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a acesteia, atașată la dosarul cauzei, dar și atitudinea sinceră adoptată de aceasta, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, precum și faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei, colaborând în acest sens cu organele judiciare.

Având în vedere toate cele de mai sus, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța urmează a nu va reține în favoarea inculpatei, în cazul infracțiunii de care este acuzată, nicio circumstanță atenuantă.

Punând, așadar, în balanță ansamblul tuturor circumstanțelor de natură a caracteriza fapta și persoana inculpatei, instanța apreciază că, pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpată și formarea unei atitudini corecte a acesteia față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, o pedeapsă de 11 luni închisoare, aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, este aptă să răspundă scopului pedepsei penale.

Instanța stabilește că numai prin aplicarea acestei pedepse inculpatei, rolul coercitiv și educativ al sancțiunii va fi atins pentru aceasta, pedeapsa aplicată având, în același timp, și un puternic rol preventiv în privința acestui gen de fapte antisociale.

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța constată că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C.pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv de 11 luni închisoare; inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii; în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, instanța constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpată este de 3 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 C.pen., iar inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.

Față de aceste considerente, în baza art. 83 alin. 1, 3 C.pen., instanța va amâna aplicarea pedepsei închisorii aplicate inculpatei, pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C.pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C________, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c-e se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C________.

În baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen., instanța va atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 și 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 și 25 alin. 1 C.proc.pen., instanța va reține că persoana vătămată O_____ D___-G_______, asistată fiind de apărătorul său ales, avocat T______ D__-Luigi, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____, s-a constituit parte civilă în cauză, în condițiile art. 15 alin. 2 C.proc.pen, cu suma de 6720 lei, reprezentând pensia de întreținere neachitată.

Potrivit art. 1357 și următoarele din Codul civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare”.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: să existe fapta licită, prejudiciul material sau moral, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, precum și existența vinovăției persoanei care a cauzat acel prejudiciu, chiar sub forma celei mai simple culpe.

Având în vedere că în cauză dovada existenței unor fapte ilicite și a vinovăției inculpatului a fost făcută, urmează să se stabilească în ce măsură s-a probat existența și întinderea prejudiciului cauzat părții civile O_____ D___-G_______, în lipsa acestuia neputându-se angaja răspunderea civilă delictuală.

Potrivit dispozițiilor art. 1391 din Codul civil, text de lege intitulat marginal repararea prejudiciului nepatrimonial, “în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială”.

Așadar, referitor la daunele materiale solicitate, instanța apreciază că, în condițiile în care obligația de plată a pensiei de întreținere pentru persoana vătămată constituită parte civilă O_____ D___-G_______ a fost stabilită prin sentința civilă susmenționată, partea civilă are posibilitatea de a solicita învestirea cu formulă executorie a hotărârii respective (aceasta constituind un titlu executoriu) și poate proceda la executarea silita împotriva inculpatului, nefiind așadar admisibilă o nouă acțiune civilă pentru plata pensiei de întreținere restante (deoarece ar reprezenta o dublă obligație a inculpatului).

În consecință, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art. 1349 și 1357-1358 C.civ., cu referire la art. 19 alin. 1 și 25 alin. 1 C.proc.pen., instanța va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de persoana vătămată - parte civilă O_____ D___-G_______, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____.

Totodată, în baza art. 398 C.proc.pen. și art. 276 alin. 1 și 3 C.proc.pen., instanța va lua act de faptul că persoana vătămată O_____ D___-G_______, asistată fiind de apărătorul său ales, avocat T______ D__-Luigi, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____, nu a solicitat cheltuieli judiciare în cadrul prezentului proces penal.

Cât privește cheltuielile judiciare avansate de stat și ocazionate de acest proces penal, în baza art. 398 și art. 274 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., instanța va obliga pe inculpată să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul urmăririi penale, iar suma de 300 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul fazei judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ș T E :

În baza art. 5 alin. 1 C.pen., stabilește că legea penală mai favorabilă inculpatei din prezentul dosar este actualul Cod penal, respectiv art. 378 alin. 1 lit. c, raportat la art. 74-79 din actualul Cod penal – și nu vechiul Cod penal – respectiv art. 305 alin. 1 lit. c, raportat la art. 72-80 din vechiul Cod penal.

În baza art. 378 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., condamnă pe inculpata H_________ M_____, fiica lui D______ și V______, născută la data de 31.05.1987, în municipiul C________, județul C________, cu domiciliul în ___________________________, județul C________, CNP xxxxxxxxxxxxx, la pedeapsa de 11 (unsprezece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.

În baza art. 83 alin. 1, 3 C.pen., amână aplicarea pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C.pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C________, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c-e se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C________.

În baza art. 404 alin. 3 C.proc.pen., atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art. 1349 și 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 și 25 alin. 1 C.proc.pen., respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de persoana vătămată constituită parte civilă, O_____ D___-G_______, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____.

În baza art. 398 C.proc.pen. și art. 276 alin. 1 și 3 C.proc.pen., ia act de faptul că persoana vătămată O_____ D___-G_______, asistată fiind de apărătorul său ales, avocat T______ D__-Luigi, prin reprezentantul său legal, O_____ M_____, nu a solicitat cheltuieli judiciare în cadrul prezentului proces penal.

În baza art. 398 și art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., obligă pe inculpată să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul urmăririi penale, iar suma de 300 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul fazei judecății.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei către persoana vătămată constituită parte civilă, inculpată și procuror, conform art. 410 alin. 1 C.proc.pen.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.06.2014.

Președinte,Grefier,

D_____ C______ L_______ C____

Red./tehnored./CD

27.06.2014/2ex