DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949

SECȚIA a –II-a CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 366

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.03.2014

JUDECĂTOR SINDIC – C_____ S____

GREFIER – M______ I___

-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cererii formulată de A_________ I.P.U.R.L. G_____, cu sediu în G_____, _________________ _______________ în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ____________________ cu sediul în G_____, ______________________, ______________, CUI xxxxxxxx, împotriva pârâților P___ I__ și P___ A______, ambii domiciliați în G_____, ______________________, ______________, în baza Legii 85/2006.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta, când judecătorul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.03.2014.

JUDECĂTORUL SINDIC,

Asupra cauzei comerciale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13.11.2012 pe rolul acestei instanțe, lichidatorul judiciar al debitoarei ____________________ G_____ a chemat în judecată pe pârâții P___ I__ și P___ A______, solicitând obligarea acestora la suportarea masei pasive în sumă de 517.111,92 de lei, reprezentând pasivul neacoperit al debitoarei ____________________ G_____.

În motivare, lichidatorul a precizat că societatea debitoare se află în procedură de insolvență iar pârâții, respectiv P___ I__ - în calitate de director general și P___ A______ - în calitate de administrator al debitoarei, se fac vinovați de aducerea debitoarei în stare de insolvență.

A susținut lichidatorul judiciar că, în fapt, întreaga a activitate a societății debitoare era condusă de directorul general, deși administrator al debitoarei era mama directorului general. Însă, niciunul dintre cei doi pârâți nu și-a îndeplinit obligațiile legale și nu a depus la lichidatorul judiciar actele contabile ale debitoarei, nici până la data înregistrării cererii de atragere ca răspunderii patrimoniale pe rolul instanței, deși au fost notificați în acest sens.

Din evidențele Ministerului Finanțelor, lichidatorul judiciar a constatat că debitoarea nu a mai depus raportările contabile la organul fiscal din anul 2009, încercând astfel să ascundă de creditori circulația sumelor de bani obținute de debitoare din activitatea desfășurată.

Din ultimul bilanț depus, respectiv cel aferent anului 2009, rezultă că debitoarea deținea, la data de 31.12.2009, active imobilizate în valoare de 131.366 lei, stocuri în valoare de 172.258 lei, creanțe în valoare de 574.074 lei și disponibilități de 9810 lei, care nu au fost predate lichidatorului și nici nu au fost prezentate documente din care să rezulte consumarea stocurilor, destinația sumelor recuperate, etc.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006.

În probarea cererii, lichidatorul judiciar a depus la dosar înscrisuri ( file 3-5).

Pârâta P___ A______ a fost prezentă în instanță la termenul de judecată din data de 10.04.2013 și a cerut acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja un avocat, însă nu s-a mai prezentat ulterior în instanță.

Pârâtul P___ I__ s-a prezentat în instanță începând cu data de 26.06.2013.

Inițial a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, pentru a-și angaja apărător.

Pe parcursul cercetării judecătorești a cauzei, pârâtul a avut o atitudine de eschivare de la îndeplinirea obligațiilor legale care îi reveneau, prezentând instanței de judecată mai multe justificări.

Astfel, la termenul de judecată din data de 26.06.2013, pârâtul a precizat că a depus actele contabile la organele fiscale și că nu a predat lichidatorului judiciar evidența contabilă, pentru că avea litigii pe rolul instanțelor și îi trebuiau în acele dosare, pentru a se apăra.

În fapt, împotriva pârâtului din prezenta cauză, lichidatorul judiciar a formulat plângere penală, înregistrată la IJP G_____- Serviciul de Investigare a Fraudelor sub numărul xxxxxx/30.01.2013 și actele contabile trebuiau depuse și al acest organ al statului.

Pe data 26.06.2013, după ședința de judecată, la ora 12,20, pârâtul, în prezența organelor de cercetare penală, a predat lichidatorului judiciar o ________ documente contabile, din anii 2008-2010, însă doar în parte, pentru unele luni din anii respectivi. Totodată a predat lichidatorului judiciar o balanță de verificare pe luna septembrie 2010, nesemnată, neștampilată și neînsușită de niciun expert contabil. Nu s-a probat depunerea acesteia și la organele fiscale ale statului.

La termenul de judecată din data de 30.10.2013, lichidatorul judiciar a precizat, că studiind balanța de verificare pe luna septembrie 2010,a constatat că pârâtul a făcut plăți necontabilizate și după data deschiderii procedurii insolvenței, fără avizul lichidatorului judiciar.

Pârâtul a recunoscut că nu vrea să colaboreze cu lichidatorul judiciar, întrucât nu are încredere în acesta și nici în stat. A reiterat că nu poate preda actele contabile în totalitatea lor, sperând că în urma unor noi negocieri cu clienții societății debitoare, de la care mai avea de încasat sume de bani, să reușească să încaseze aceste sume.

Pe data de 27.11.2013, pârâtul a mai predat lichidatorului o ________ înscrisuri contabile din anul 2009, printre care se regăsesc și unele care mai fusese predate anterior. ( fila 33).

Alte acte contabile au fost predate lichidatorului pe data de 22.01.2014. La acest termen de judecată, pârâtul a precizat în fața instanței de judecată că debitoarea avut calitatea de subcontractor, a organizat un șantier, a efectuat lucrări de construcții, dar nu a mai facturat suma de 15 miliarde de lei, pentru că nu i se plăteau facturile emise și dorea să nu se mai calculeze TVA- ul aferent acestei sume. A precizat că nu s-a făcut proces - verbal de recepție a lucrărilor din șantier, beneficiarul fiind cercetat penal, însă nu s-a constituit parte civilă în acel dosar împotriva beneficiarului. Neavând procese - verbale de recepție, a făcut plăți parțiale fără aceste procese - verbale, deși beneficiarul nu recunoaște lucrările efectuate. A mai precizat pârâtul că nu s-a îndreptat cu acțiune împotriva antreprenorului general și nici nu s-a înscris la masa credală a acestuia deși acesta este în procedură de insolvență.

Prin urmare, pârâtul a recunoscut că a cauzat debitoarei un mare prejudiciu prin atitudinea sa neglijentă și culpabilă.

La ultimul termen de judecată, pârâtul a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, de cel puțin 60 de zile, invocând faptul că, din cauza unor afecțiuni ale stării de sănătate nu a reușit să adune documentele cerute de instanță. Cererea pârâtului a fost respinsă, întrucât instanța nu a solicitat depunerea niciunui document, iar pârâtul a avut la dispoziție trei ani de zile de la data deschiderii procedurii insolvenței, timp suficient pentru a depune la dosar documentele contabile, care, în fapt, sunt înscrisuri ce se constituie pe parcursul derulării operațiunilor contabile, în ordine cronologică, nefiind necesară trecerea vreunei perioade de timp pentru întocmirea lor.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea de chemare în judecată este pe deplin întemeiată, urmând să o admită ca atare, din următoarele considerente:

Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991 – legea contabilității, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității respective.

În cazul de față, societatea debitoare fiind cu răspundere limitată, numărându-se deci printre cele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revenea pârâtei P___ A______. Însă dat fiind faptul că, din ansamblul actelor întocmite în cauză, rezultă că, în fapt, administratorul debitoarei era pârâtul P___ I__, instanța constată că ambilor administratori, respectiv pârâților din prezenta cauză, le revenea această obligație, cei doi acționând în cunoștință de cauză, împreună.

După cum rezultă din raportul privind cauzele care au dus al insolvența societății debitoare dar și din fișa de furnizare informații de la ORC, debitoarea nu a depus bilanțul contabil pentru anii 2010, 2011.

Mai mult, deși au fost citați și au fost și notificați în vederea depunerii actelor și documentelor contabile, cei doi pârți nu s-au conformat și nu au predat lichidatorului aceste acte, decât după ce lichidatorul a formulat plângere penală împotriva directorului general al firmei și prezenta cerere de antrenare răspundere. Însă și în aceste împrejurări, actele contabile au fost depuse doar în parte și în tranșe.

Din aceste considerente, judecătorul sindic constată că este fondată cererea formulată de lichidator, fiind întrunite cerințele art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006:” În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

............................................

d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;”.

Faptul că administratorii sociali nu au pus la dispoziția lichidatorului judiciar evidența contabilă, în temeiul obligației legale, coroborat cu împrejurarea că aceștia nu au depus bilanțul contabil la organele fiscale și la ORC pentru anul 2010, naște prezumția relativă că evidența contabilă nu s-a ținut sau nu s-a ținut potrivit dispozițiilor legale.

Prin declarațiile făcute în cauză de către pârâtul P___ I__, acesta a confirmat explicit și implicit că cei doi pârâți nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Astfel, acesta a precizat că a a organizat un șantier, a efectuat lucrări de construcții, dar nu a mai facturat suma de 15 miliarde de lei, pentru că nu i se plăteau facturile emise și dorea să nu se mai calculeze TVA- ul aferent acestei sume. A precizat că nu s-a făcut proces - verbal de recepția a lucrărilor din șantier, beneficiarul fiind cercetat penal, însă nu s-a constituit parte civilă în acel dosar împotriva beneficiarului. Neavând procese - verbale de recepție, a făcut plăți parțiale fără aceste procese - verbale, deși beneficiarul nu recunoaște lucrările efectuate. A mai precizat pârâtul că nu s-a îndreptat cu acțiune împotriva antreprenorului general și nici nu s-a înscris la masa credală a acestuia deși acesta este în procedură de insolvență.

Prin urmare, pârâtul a recunoscut că nu a emis facturi, deși, potrivit legii, trebuia să emită, nu deținea acte și documente contabile justificative și, cu toate acestea a făcut plăți. Scopul explicit al acestuia fost acela de a nu se percepe TVA pentru suma de 15 miliarde de lei.

Această conduită a continuat și după deschiderea procedurii insolvenței, aspect ce rezultă din balanța de verificare pe luna septembrie 2010. Astfel, din această balanță a rezultat că pârâtul a făcut plăți necontabilizate și după data deschiderii procedurii insolvenței, fără avizul lichidatorului judiciar. Susținerea pârâtului în sensul că nu colaborează cu lichidatorul pentru că nu are încredere nici în el și nici în stat, nu poate fi primită de instanța de judecată, pentru că nu este motivată în niciun fel.

De asemenea, deși pârâtul a precizat că ar fi vândut o ________ bunuri ale societății debitoare pentru a plăti salariile, acesta nu a probat că a procedat astfel, nedepunând niciun document justificativ în acest sens, ceea ce întărește convingerea instanței că cei doi pârâți au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.

Despre activele menționate în ultimul bilanț depus, respectiv cel aferent anului 2009, din care rezultă că debitoarea deținea, la data de 31.12.2009, active imobilizate în valoare de 131.366 lei, stocuri în valoare de 172.258 lei, creanțe în valoare de 574.074 lei și disponibilități de 9810 lei, pârâții nu au putut preciza nimic și nici nu au predat aceste bunuri lichidatorului judiciar. De asemenea, nu au fost predate lichidatorului și nici nu au fost prezentate documente din care să rezulte consumarea stocurilor, destinația sumelor recuperate, etc.

Prin urmare, rezultă că pârâții din prezenta cauză au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul lor propriu.

De altfel, și după deschiderea procedurii insolvenței, pârâtul P___ I__ a făcut plăți fără măcar să aducă la cunoștința lichidatorului judiciar acest aspect și fără să obțină avizul acestuia. Pentru aceste plăți nu au fost depuse documente justificative, ele fiind doar evidențiate în balanța de verificări pentru anul 2010, care nu a fost depusă la organele fiscale ale statului.

Din cele expuse mai sus, instanța constată că cererea de chemare în judecată este pe deplin fondată, dovedindu-se vinovăția celor doi pârâți în producerea stării de insolvență a societății debitoare. Aceștia, în complicitate, au folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul lor propriu și nu au nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea .

Răspunderea aparține în egală măsură nu numai administratorului de fapt, ci și celui de drept, întrucât drept de semnătură avea acesta din urmă, lui incumbându-i obligațiile legale de a respecta în primul rând atribuțiile prevăzute de lege.

Din aceste considerente, instanța va admite cererea și îi va obliga pe ambii pârâți, în solidar, la acoperirea pasivului neîndestulat al societății debitoare, în sumă de 517.111,92 de lei, pasiv cauzat de faptele culpabile ale celor doi pârâți, așa cum au fost acestea descrise mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE L E G I I

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite cererea, formulată de A_________ I.P.U.R.L. G_____, cu sediu în G_____, _________________ _______________ în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ____________________ cu sediul în G_____, ______________________, ______________, CUI xxxxxxxx, împotriva pârâților P___ I__ și P___ A______, ambii domiciliați în G_____, ______________________, ______________.

Obligă, în solidar, pe pârâții P___ A______ și P___ I__, la plata către societatea debitoare a sumei de 517.111,92 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat acesteia.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare .

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.03.2014

Pentru JUDECĂTOR SINDICGREFIER

C_____ S____, aflat în C.O., I___ M.

Conf. art. 426 alin. 4 Cod procedură civilă

Semnează PREȘEDINTE

Judecător A___ P______

Red. C.S./30.07.2014

Tehnored. M.I./01.08.2014/ex.7