ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ A____________ ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A Nr. 2738

Ședința publică din data de 28 octombrie 2015

Președinte - A______ L______ F______

Judecător - C_______ I____ N_______ E________

Judecător - F________ M____-G______

Grefier - G__ C______ N_______

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta U_______ A____________ TERITORIALĂ BRANIȘTEA, cu sediul în Braniștea, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 395 din 27 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata - reclamantă E_____ M______, cu domiciliul în Braniștea, nr. 707, județ Dâmbovița.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ultima strigare, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat,scutit de la plata taxei de timbru, iar recurenta, prin intermediul motivelor de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,

Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, iar recurenta, prin cuprinsul motivelor de recurs,. A solicitat judecarea cauzei în lipsă , apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre rejudecare.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele :

Prin sentința nr. 395 din 27 aprilie 2015, Tribunalul Dâmbovița a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta E_____ M______, a anulat Dispoziția nr. 353/11.12.2014 a Primarului UAT Braniștea, județ Dâmbovița.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta U_______ A____________ TERITORIALĂ BRANIȘTEA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului susține că instanței de fond, prin sentința pronunțată, a omis sa analizeze cererea prin prisma apărărilor pe care le-a formulat, respectiv prin prevederile ce au stat la baza emiterii actul administrativ nr. 353/11.12.2014, respectiv dispoziții Deciziei nr. 87/2013 a Curții de Conturi Dâmbovița, în urma cărora s-a întocmit Raportul de follow up nr. 5448/10.11.2014 în cadrul căruia s-a luat act de îndeplinirea parțiala a măsurii, cu recomandarea: „stabilirea întinderii prejudiciului si continuarea diligentelor in vederea recuperării acestuia integral..." atât la punctul 2.12. Măsura II 4 cat si la punctul 2.13. Măsura nr. II 5.

Consideră recurentă că poziția sa este legitimă în condițiile în care a depus actele care o îndreptățea la recuperarea prejudiciului ce rezidă din angajarea, lichidarea și ordonatoarea unor sume privind drepturi bănești ce s-au acordat în baza Contractului colectiv de munca încheiat prin prisma prevederilor Legii nr. 130/1996, ce a avut drept consecința acceptarea de către ordonatorul principal de credite a înscrierii și suportării din bugetul local a plații acestora.

Mai mult, având în vedere valorificarea actelor rezultate în urma masurilor dispuse de către Curtea de Conturi spre implementare, s-a emis Decizia de prelungire a termenului pentru realizarea masurilor dispuse prin Decizia 87/2013 pana la data de 31.03.2015, ceea ce a condus Ia întocmirea si emiterea Dispoziției nr. 353/11.12.2014 a Primarului comunei Braniștea, județ Dâmbovița.

In aceste condiții, nu consideră ca, ordonatorul principal de credite a încălcat prevederilor art. 2 si respectiv art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului plătit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 700, din 24 septembrie 2014, insa lăsam la aprecierea justa a instanței interpretarea prerogativelor legale invocate.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, desființarea în tot a hotărârii instanței de fond, pronunțând o soluție de respingere a acțiunii.

Examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:

Prin dispoziția nr. 353/11.12.2014, s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit de către personalul din aparatul de specialitate al primarului ____________________________ de către persoanele având demnitate publică în cadrul Primăriei ________________________________ și Angajamentelor de plată la raportul de audit financiar nr. 3709/31.10.2013.

Dispoziția a cărei anulare este solicitată prin prezenta acțiune a fost emisă la data de 11.12.2014, deci ulterior intrării în vigoare, la data de 24.09.2014 a prevederilor legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 700.

Conform art. 2 alin. 1 din acest act normativ, „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezent­ând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la alin. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii”.

Curtea reține că sumele imputate intimatei-reclamante se încadrează în categoria veniturilor de natură salarială acordate personalului plătit din fonduri publice, fiind acordate în baza unor contracte colective de muncă negociate anterior intrării în vigoare a legii nr. 330/2009, fiindu-le aplicabile prev.art. 2 sus-menționate. Prin urmare, nu se mai justifică recuperarea sumelor plătite cu acest titlu, intervenind exonerarea legală de la plată a acestora.

În pofida susținerilor recurentei-pârâte din cadrul cererii de recurs, Curtea apreciază că apariția unui act normativ referitor la înlăturarea obligației de plată a unor creanțe bugetare („amnistia fiscală”), în speță a legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice produce efecte asupra legalității actului administrativ emis ulterior intrării acesteia în vigoare (cum este situația din prezenta cauză), cercetarea legalității actului administrativ în cadrul acțiunii în contencios administrativ fiind limitată la cadrul normativ în vigoare la data emiterii acestuia.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 C.p.c., apreciind că prima instanță a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie, nefiind încălcate art. 488 alin. 1 pct.8 C.p.c., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta U_______ A____________ TERITORIALĂ BRANIȘTEA PRIN PRIMAR împotriva sentinței nr. 395 data de 27 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta U_______ A____________ TERITORIALĂ BRANIȘTEA, cu sediul în Braniștea, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 395 din 27 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata - reclamantă E_____ M______, cu domiciliul în Braniștea, nr. 707, județ Dâmbovița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2015.

PREȘEDINTE,

L______ F______ A______

JUDECĂTORI,

I____ N_______ E________ C_______ G______ M____ F________

GREFIER,

N_______ G__ C______

Operator date cu caracter personal;

Număr notificare 3120/2006;

Red.INEC

Tehnoredactor INEC/ GCN/4 ex./17 .11.2015

Dosar fond XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Dâmbovița

Judecător fond G______ A__-M____