RO M Â N I A

JUDECĂTORIA B_____

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR. 1521

Ședința publică din data de 04.09.2015

PREȘEDINTE: B_____ D________- judecător

GREFIER :C_____ G______

Ministerul Public este reprezentat de PROCUROR: S_____ R_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____,

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penala de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 03.09.2015 care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 04.09.2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

JUDECĂTORIA

În data de 26.08.2015 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe propunerea de liberare condiționată formulată în ceea ce îl privește pe numitul P_____ B_____, fiul lui V_____ și L____, născut la data de 08.12.1986, deținut în Penitenciarul C_____.

Împreună cu propunerea a fost înaintat procesul-verbal al comisiei și anexa la acesta, privind caracterizarea condamnatului.

Analizând actele aflate la dosar, instanța reține următoarele:

Prin Procesul-verbal nr. 398 din 25.08.2015 al Comisiei de pe lângă Penitenciarul C_____ s-a decis formularea unei propuneri de liberare condiționată în ce îl privește pe condamnatul menționat, soluția fiind justificată prin aceea că persoana privată de libertate îndeplinește condițiile legale.

Examinând propunerea, procesul-verbal și caracterizarea atașată, instanța constată că prin Sentința penală nr. 174/2015 a Tribunalului B_____ condamnatului i s-a aplicat pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, a cărei executare a început la data de 04.07.2014 și expiră la data de 02.11.2015.

Din pedeapsa aplicată, condamnatul a executat și i se consideră executate urmare muncii prestate 449 zile.

Pentru stabilirea legii aplicabile în privința liberării condiționate a deținutului, instanța are în vedere, pe de o parte, aspectele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 214/1997, respectiv în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 25/2007 (decizii în care s-a menționat, pe de o parte, că situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate sau uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale, iar, pe de altă parte, că în situațiile tranzitorii - care în cazul instituției liberării condiționate se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viață sau a pedepsei închisorii - faptelor penale săvârșite sub imperiul vechii legi, mai favorabile, trebuie să le fie aplicabile dispozițiile acelei legi, care ultraactivează într-o asemenea situație, după cum, dimpotrivă, atunci când sunt mai favorabile dispozițiile legii noi, acestea trebuie să retroactiveze, aplicându-se și faptelor penale săvârșite sub imperiul legii anterioare), iar, pe de altă parte, dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, care nu permit, în aplicarea art. 5 Cod penal, combinarea legilor penale succesive.

În context, având în vedere că pedeapsa pe care o execută deținutul i-a fost aplicată acestuia în baza noului Cod penal, iar executarea pedepsei a început sub imperiul noului Cod penal, instanța va analiza cererea deținutului prin raportare la prevederile de drept material înscrise în noul Cod penal.

Instanța reține că, potrivit art.100 alin. 1 Cod penal, liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.

Din actele dosarului rezultă că deținutul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare și nici nu a făcut dovada că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Situația deținutului a fost analizată și în Dosarul nr. xxxxx/197/2015 al Judecătoriei B_____, prin sentința pronunțată în respectivul dosar reținându-se următoarele:

„Se constată din analiza actelor dosarului (fila nr. 13) că deținutul a fost obligat, în solidar cu alte patru persoane condamnate, să achite cu titlu de despăgubiri civile, în favoarea CEC BANK ROMÂNIA S.A. SUCURSALA B_____, suma de xxxxx lei.

Fiind chestionat de președintele completului de judecată deținutul a arătat că nu a achitat despăgubirile civile, fiind în imposibilitate de a asigura aducerea la îndeplinire a obligației sale întrucât s-a aflat în regim de detenție, însă se angajează că, dacă va fi lăsat în libertate, se va încadra în muncă și va plăti.

Se constată că deținutul nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a i se putea acorda liberarea condiționată. Se impune a fi reținut că, potrivit legii, liberarea condiționată nu se poate acorda dacă nu se face dovada îndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când se dovedește că persoana condamnată nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Chiar acceptând susținerile deținutului și luând act de faptul că obligarea la plată s-a făcut prin Decizia penală nr. 2243/3 iulie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar executarea pedepsei a început la data de 4 iulie 2014, context în care deținutul nu ar fi avut timp pentru a realiza plata despăgubirilor și apoi nu ar fi avut resursele necesare, nerealizând venituri, instanța relevă că toate împrejurările apte să probeze eventuala imposibilitate de îndeplinire a obligațiilor civile trebuie dovedite de petent. Adeverințele depuse la dosar de petent, din care rezultă că nu a realizat venituri în anul 2015, respectiv că nu a realizat venituri în timpul detenției, nu sunt apte doar prin ele însele să fundamenteze o decizie de liberare condiționată, fiind, în opinia instanței, acte utilizate pro causa, cu scopul exclusiv de a obține liberarea condiționată. Aceste acte nu sunt apte să releve imposibilitatea obiectivă de îndeplinire a obligațiilor civile. Este foarte posibil ca petentul să aibă bunuri în proprietate sau să fi obținut venituri în anul 2014. Mai mult decât atât, a fost încadrat în activități productive pe durata detenției, iar parte din veniturile realizate, potrivit legii (deși a depus la dosar o adeverință din care rezultă că nu a realizat venituri, fără a se preciza însă exact la ce anume venituri se face referire), ar fi putut să le utilizeze pentru plata, măcar parțială, a despăgubirilor civile. Nu au fost depuse la dosar acte din care să rezulte că pe perioada detenției deținutul nu ar fi primit bani din afara mediului carceral pe care i-a utilizat eventual în alte scopuri decât pentru plata despăgubirilor civile. Fără a mai proceda în continuare la analiza celorlalte condiții stabilite de lege pentru acordarea liberării condiționate, instanța arată că dispozițiile procesual-penale care consacră vocația la liberare condiționată trebuie interpretate prin raportare la principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans, care stabilește că nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a avea câștig de cauză într-un proces. În legătură cu incidența acestui principiu, instanța constată că ea nu este exclusă nici în mod expres și nici în mod tacit de lege, ci dimpotrivă, din modul în care sunt formulate regulile incidente materiei, sensul normelor juridice impune respectarea principiului de referință. De altfel, ar fi ilogic a accepta, în actuala ordine juridică, posibilitatea unei persoane de a obține liberarea condiționată în condițiile în care pentru a obține această soluție s-ar folosi propria culpă. Deținutul trebuie să facă mai întâi dovada că s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a achita despăgubirile civile și că această imposibilitate nu a fost determinată de atitudinea sa. A invoca executarea pedepsei ca unic temei pentru a justifica neplata despăgubirilor civile este inacceptabil, pentru că ar lipsi practic de efect regula instituită cu privire la acordarea liberării condiționate care impune fie achitarea despăgubirilor fie dovada imposibilității achitării lor. Astfel, întrucât petentul nu a dovedit că s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a-și îndeplini obligația în discuție, iar, în aceste împrejurări, solicită să beneficieze de liberare condiționată, întrucât nu se poate exclude dincolo de orice dubiu că neachitarea obligației nu îi este imputabilă, fapt care nu este necesar a fi cercetat, în opinia instanței, din oficiu, ci trebuie dovedit de petent, considerând că invocarea unei împrejurări posibil culpabile pentru petent pentru a obține un avantaj procesual încalcă în mod evident principiul anterior menționat, instanța va respinge cererea de liberare formulată de deținut. Va fi acordat, totuși, un termen scurt de reanalizare, în care petentul să probeze eventuala imposibilitate obiectivă a îndeplinirii obligației de referință.”.

De la ultima analiză a situației deținutului efectuată cu prilejul pronunțării sentinței penale anterior indicate nu au intervenit modificări cu excepția împlinirii termenului de amânare.

Deținutul a fost chestionat de instanță cu privire la îndeplinirea obligațiilor civile sau cu privire la prezentarea unor dovezi suplimentare în ceea ce privește existența unei imposibilități obiective de îndeplinire a obligațiilor de referință, menționând că nu a plătit, că va plăti dacă va fi pus în libertate, respectiv că nu mai are alte dovezi de prezentat pentru a dovedi imposibilitatea îndeplinirii obligației stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare.

Constatând că la acest moment subzistă argumentele avute în vedere la precedenta analiză a situației deținutului, instanța, în baza art. 587 Cod procedură penală și art. 100 alin. 1 lit. c Cod penal, va respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din Penitenciarul C_____, în ceea ce îl privește pe deținutul P_____ B_____, fiul lui V_____ și L____, născut la data de 08.12.1986, deținut în Penitenciarul C_____.

Pe cale de consecință, în baza art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, va dispune ca situația deținutului cu referire la liberarea condiționată să fie reanalizată după data de 24.11.2015.

În baza art. 275, alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Suma de 130 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu urmează a fi avansată Baroului B_____ din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 587 Cod procedură penală și art. 100 alin. 1 lit. c Cod penal, respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din Penitenciarul C_____, în ceea ce îl privește pe deținutul P_____ B_____, fiul lui V_____ și L____, născut la data de 08.12.1986, deținut în Penitenciarul C_____.

În baza art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, situația deținutului cu referire la liberarea condiționată va fi reanalizată după data de 24.11.2015.

În baza art. 275, alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Suma de 130 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu urmează a fi avansată Baroului B_____ din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de contestație în 3 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.09.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

B_____ D________ C_____ G______

Red./ Tehnored. B.D. 16.09.2015 4 ex