Date speţă

Instanţă:
Tribunalul ARAD

Materie juridică:
Penal

Stadiu procesual:
Fond

Obiect dosar:
Deturnarea de fonduri (art.307 NCP)

Număr hotarâre:
10/2016 din 21 februarie 2016

Sursa:
Rolii.ro

România

Tribunalul A___ operator nr. 3207/2504

Secția penală

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR. 10

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2016

Președinte : F_____ M______ D______

Grefier : L____ H____

S-a luat în examinare acțiunea penală pusă în mișcare împotriva inculpatului C_____ T_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 307 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul C_____ T_______ asistat de apărător ales avocat Kocsis J____ I___ din Baroul de Avocați A___, lipsind partea civilă M_________ Finanțelor Publice București și partea responsabilă civilmente ________________________.

Din partea Ministerului Public se prezintă R_______ T_____, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A___.

Procedura de citare este îndeplinită.

Instanța, în baza art. 372 din Legea nr. 135/2010 s-a procedat la identificarea inculpatului C_____ T_______ M____.

Inculpatul solicită, înaintea citirii actului de sesizare, ca în cauză să fie introdusă și ___________________________ de parte responsabilă civilmente.

Se constată că în baza art. 345 alin. 1 c.p.pen. prin încheierea din 29.12.2015 a judecătorului de cameră preliminară s-au respins cererile și excepțiile privind legalitatea actelor de urmărire penală formulate de inculpat; s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul 1217/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și s-a dispus începerea judecății în cauză.

În condițiile art. 374 Cod procedură penală se dă citire actului de sesizare al instanței.

Se procedează la audierea inculpatului C_____ T_______ M____, care declară că i s-a adus la cunoștință acuzațiile recunoaște faptele din rechizitoriu; menține declarațiile date anterior; în condițiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală dorește ca în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală să i se reducă limitele de pedeapsă cu 1/3 dacă este vorba de închisoare și cu 1/4 dacă este vorba de amendă; în continuare arată că este de acord cu prestarea unei munci nerenumerate în folosul comunității, în situațiile în care legea prevede această posibilitate în cazul în care va fi găsit vinovat, arată că nu a avut relevanța noțiunii de arierat la data faptei, declarația fiind consemnată la dosar, dată spre citire și semnare. Apărătorul inculpatului solicită în probațiune audierea în calitate de martori a numitelor C________ A____, contabilă în cadrul Primăriei comunei M______ jud. A___, cu prilejul audierii sale în data de 03.05.2015 a confirmat starea de fapt rezultată în urma cercetărilor întreprinse în cauză și P______ M______ – secretara Primăriei comunei M______, care cunosc cum s-au folosit acele fonduri (aierate).

Procurorul apreciază ca neutilă și neconcludentă proba solicitată, raportat la poziția inculpatului solicită respingerea cererilor formulate.

Instanța analizând cererea privind proba testimonială, respinge cererea reținând că inculpatul a recunoscut faptele din rechizitoriu, latura subiectivă a infracțiunii urmând a fi analizată în raport cu probatoriul existent la dosarul cauzei, proba solicitată nefiind utilă cauzei.

Nemaifiind probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească și după punerea în discuție contradictorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Procurorul, având în vedere rechizitoriu Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara cu numărul 1217/P/2015 și cercetarea judecătorească solicită să se rețină vinovăția inculpatului C_____ T_______ M____ și să se dispună față de inculpat renunțarea la aplicarea pedepsei, în condițiile art. 80 c.pen, având în vedere și practica constantă a Curții de Apel Timișoara, admiterea acțiunii civile în cauză și obligarea inculpatului în solidar cu _____________________________ civile, să se țină cont sub acest aspect de sumele plătite deja din prejudiciul cauzat de partea responsabilă civilmente, obligarea inculpatului la plata unei sume cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat Kocsis J____ I___, solicită achitarea inculpatului pe considerentul că la data săvârșirii faptei, noțiunea de arierat nu era definită în cadrul legislativ, inculpatul nu a urmărit prejudicierea cuiva, toate sumele au fost utilizate în interesul comunității locale

În condițiile art. 389 din Legea 135/2010 se acordă ultimul cuvânt inculpatului C_____ T_______ M____ care se raliază concluziilor apărătorului ales.

I N S T A N Ț A

Constată că, prin rechizitoriul din 10.11.2015, emis în dosarul nr. 1217/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, înregistrat la această instanță la data de 20.11.2015, a fost trimis în judecată inculpatul C_____ T_______ M____ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 307 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal. Prin actul de inculpare s-a reținut, în principal, faptul că:

La data de 26.11.2012 organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. A___ s-au sesizat cu privire la comiterea de către inculpatul C_____ T_______-M____, în calitate de primar și ordonator de credite al localității M______, jud. A___, a infracțiunilor de ”Deturnare de fonduri” și ”Abuz în serviciu ”, constând în aceea că a dispus efectuarea de plăți și a utilizat, fără respectarea destinației prevăzută de H.G. 255/2012, suma de 233.885,03 lei lei, constituindu-se astfel, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț, dosarul penal numărul 586/P/2013.

Prin actul normativ menționat în alineatul precedent s-a alocat comunei M______ din jud. A___ suma de 246.000 lei, pentru a fi utilizați la plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile însă, din constatarea efectuată de organele de control ale Curții de Conturi din data de 28.06.2012, rezultă că, la data intrării în vigoare a HG. 255/2012, respectiv în data de 06.04.2012, P_______ C______ M______ înregistra arierate pentru cheltuieli curente și de capital în sumă de 76.157,55 lei, iar la data de 08.05.2012 (data intrării în vigoare a O.U.G. 15/2012) nu se înregistrau proiecte cu finanțare externă nerambursabilă care să necesite cofinanțare.

Organele de cercetare penală ale I.P.J. A___ s-au sesizat cu privire la aspectele reținute de către organele de control ale Curții de Conturi în Nota de constatare înregistrată sub numărul 646/28.06.2012.

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț numărul 586/P/2012, din data de 25.06.2014, s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de suspectul C_____ T_______-M____ pentru săvârșirea infracțiunii de ”Deturnare de fonduri în formă continuată” și clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de ”Abuz în serviciu”.

Prin ordonanța procurorului general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara numărul 4242/II/XXXXXXXX, din data de 09.06.2015, s-a dispus infirmarea ordonanței de renunțare la urmărirea penală numărul 586/P/2012 din data de 25.06.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț, redeschiderea cauzei și reluarea urmăririi penale în vederea completării probatoriului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”Deturnare de fonduri”, prev.și ped.de art. 307 alin. 1 și 2 N.c.p.

Dosarul împreună cu ordonanța au fost trimise judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gurahonț, în conformitate cu prev. art. 335 alin. 4 c.p.p., pentru a se pronunța asupra temeiniciei și legalității ordonanței de infirmare nr. 4242/II/6/2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, iar după declinarea cauzei prin încheierea numărul 292/C.P. din data de 13.08.2015, pronunțată în dosarul numărul XXXXXXXXXXXX, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul A___ a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței de infirmare, confirmând redeschiderea urmăririi penale față de C_____ T_______-M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”Deturnare de fonduri”, prev. și ped. de art. 307 alin. 1 și 2 N.c.p.

Prin Ordonanța procurorului general adjunct al acestei unități de parchet numărul 4242/II/6/2015, din data de 31.08.2015, în temeiul art. 325 alin. 1 c.p.p., s-a dispus preluarea dosarului numărul 586/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț de către P________ de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, unde a fost înregistrat sub numărul 1217/P/2015 .

Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele : Prin H.G. 255/03.04.2012, intrată în vigoare la data de 06.04.2012, Primăriei comunei M______ jud. A___ i s-a alocat suma de 246.000 lei pentru a fi utilizată la plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Prin adresa nr. xxxxx ad/17.04.2012 a D.G.F.P. A___, emisă în baza H.G. 255/2012 și a Circularei M.F.P. nr. xxxxxx/12.04.2012, s-a înștiințat P_______ comunei M______ jud. A___ privitor la faptul că i s-a alocat suma de 246.000 lei pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Prin această adresă s-a învederat, de către organele de finanțe, să se ia măsuri de achitare a plăților restante mai mari de 90 zile.

După comunicarea efectuată de către D.G.F.P. A___, inculpatul C_____ T_______-M____, în calitate de primar al comunei, a emis dispoziția numărul 42/23.04.2012 prin care a dispus aprobarea rectificării bugetului local al comunei M______ jud. A___ cu suma alocată, urmând ca la prima ședință de consiliu local să se valideze suma propusă rectificării, în luna respectivă nefiind ședință de consiliu.

În aplicarea prevederilor Deciziei Curții Constituționale nr.558/2012, în perioada 23.06.xxxxxxxxxxxxxxx12, o echipă de control de la Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi A___, a verificat modul de utilizare a sumelor alocate conform H.G. nr.255/2012 la U.A.T. ________________________________ evidențiat în Nota de Constatare nr. 646/28.06.2012. Cu acest prilej s-a constatat faptul că ordonatorul principal de credite, din suma totală alocată de 246.000 lei, a dispus utilizarea sumei de 12.105,53 lei conform destinației prevăzute de HG nr. 255/2012, iar a sumei de 233.885,03 lei în afara destinației prevăzute de HG nr. 255/2012.

În nota de constatare s-a reținut eronat valoarea totală de 76.157,55 lei a arieratelor existente la data de 06.04.2012, în sensul că în anexa nr. 1 la NC nr.646/28.06.2012 au fost evidențiate plăți în valoare totală de 41.935,28 lei, care fuseseră făcute anterior datei de 06.04.2012, aceleași plăți fiind evidențiate și în anexa 3B privind plăți în afara destinației prevăzute de HG nr. 255/2012, ori este evident că acele plăți nu mai puteau fi considerate arierate la data de 06.04.2012 și nici plăți în afara destinației prevăzute de HG nr. 255/2012, întrucât fuseseră făcute în perioada 23.01.xxxxxxxxxxxxxxx12. În consecință, U.A.T. _________________________________ la data de 06.04.2012 în valoare de 34.305,6 lei reprezentând suma arieratelor achitate (12.105,53 lei) și a celor neachitate (22.200,07 lei). Tot ca o consecință a acestui fapt, la data de 08.05.2012, ordonatorul de credite trebuia să restituie la bugetul de stat, conform O.U.G. nr. 15/2012 diferența disponibilă dintre suma alocată prin H.G. nr. 255/2012(246.000 lei) și valoarea arieratelor justificate(34.305,6 lei), respectiv suma de 211.694,4 lei.

Potrivit Notei de fundamentare nr. 455/09.05.2012, a adresei nr. 466/08.05.2012, a declarației contabilului C________ A____, suma alocată prin H.G. 255/2012 a fost utilizată după data de 08.05.2012, dată la care, potrivit art. V din O.U.G. nr. 15/2012, s-a raportat valoarea sumei neutilizate din cea alocată prin H.G. nr. 255/2012 și care trebuia restituită la bugetul de stat.

Deși alocarea fondurilor prin H.G. 255/2012 a avut ca obiectiv eliminarea arieratelor în contextul crizei financiare, învinuitul C_____ T_______-M____ nu a achitat arieratele existente ci a încheiat noi contracte angajând noi cheltuieli, după cum urmează:

- a fost încheiat contractul nr. 422 din 03.05.2012 cu S.C. Radexim Trans S.R.L. în valoare totală de 273.226,15 lei, după _____________________ HG nr. 255/2012, în executarea căruia a utilizat suma de 115.803,44 lei din cea alocată pentru plata arieratelor;

- a achiziționat de la S.C. Hydro BG S.R.L. materiale în valoare de 20.203,99 lei.

- a utilizat suma de 23.124 lei pentru plata membrilor secțiilor de votare, plăți care reprezintă cheltuieli de personal.

Practic inculpatul C_____ T_______-M____ a angajat cheltuieli mai mari decât suma alocată prin HG nr.255/2012 și a lăsat plățile restante neplătite, contrar obiectivului Guvernului României de a elimina arieratele generatoare de blocaje financiare.

Pe lângă înscrisurile menționate în paragraful precedent, care au fost deduse la dosar, din extrasul de cont, comunicat de Trezoreria Sebiș, rezultă numeroase plăți care nu erau mai vechi de 90 de zile și care au fost efectuate după alimentarea contului de disponibil nr. xxxxxxxxxxxxxxx - sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu privire la acele plăți nefiind depuse documentele justificative:

- capitolul transporturi - bunuri și servicii (xxxxxxxxxxxxxxx) - factura nr. BG RO xxxxx/20.04.2012 în valoare de 6.173,84 lei;

- capitolul locuințe servicii și dezvoltare publică (xxxxxxxxxxxxxxxx) - factura xxxxxxxx/13.03.2012 și nr.xxxxxxxx/17.04.2012 în valoare totală de 5.617,93 emisă de S.C. Enel Energie S.A.;

- capitolul învățământ (xxxxxxxxxxxxxxx) - factura nr.xxxxx/30.03.2012 și xxxxx/30.04.2012 în valoare totală de 1240 lei emise de Compania de Transport Public;

- capitolul autorități publice - bunuri și servicii (xxxxxxxxxxxxxxx) - factura nr. xxxxxxx/06.04.2012 în valoare de 500,17 lei și nr. xxxxxxx/04.05.2012 în valoare de 1000,34 lei emise de S.C. Sign Portal S.R.L., factura nr. 10/24.04.2012 în valoare de 1.000 lei și nr. 9899/25.04.2012 în valoare 1500 lei emise de Baroul A___; factura nr.034/23.05.2012 în valoare de 9.920 lei și nr. 53/12.06.2012 în valoare de 4340 lei emise de S.C. Ovi D__ S.R.L.

Martora C________ A____, contabilă în cadrul Primăriei comunei M______ jud. A___, cu prilejul audierii sale în data de 30.10.2013 a confirmat starea de fapt rezultată în urma cercetărilor întreprinse în cauză.

Față de cele de mai sus fapta inculpatului C_____ T_______-M____ care, în baza aceleași rezoluții infracționale, în calitate de primar al localității M______ și ordonator de credite, fără respectarea destinației prevăzută de H.G. 255/2012, în perioada 06.04.xxxxxxxxxxxxxxx12, a dispus efectuarea de plăți și a utilizat suma de 211.694,4 lei, schimbând astfel destinația fondurilor bănești alocate, cauzând un prejudiciu de 211.694,4 lei bugetului de stat, constituie infracțiunea de ”Deturnare de fonduri”, prev. și ped. de art. 307 alin 1 N.c.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 5 N.c.p.

Văzând probele administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 27-28); notă de constatare nr. 646/28.06.2012 a Camerei de Conturi a jud. A___ și anexele aferente (f. 72-79); declarațiile inculpatului (f. 30-35, 405-409); declarație martor C________ A____ (f. 60-61); proces-verbal constatare (f. 70-71); adresa numărul xxxxx/ad/17.04.2012 a D.G.F.P. A___(f. 83); adresa nr. xxxxxx/17.09.2013 a M_________ Finanțelor Publice(f. 55-57); precum și probele administrate în cursul în cursul judecății: declarație inculpat și înscrisuri; instanța reține următoarele:

Prin rezoluția organelor de cercetare penală numărul 596/P/2012, din data de 04.03.2013, în temeiul art. 228 alin. 1 și 1¹ c.p.p., s-a dispus începerea urmăririi penale față de C_____ T_______-M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ”Abuz în serviciu contra intereselor publice”, prev. și ped. de art. 248 c.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p. și ”Deturnare de fonduri”, prev. și ped. de art. 302¹ alin. 1 și 2 c.p., cu aplic. art. 42 alin. 2 c.p. și art. 33 lit. ”a” c.p.

Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț numărul 586/P/2012, din data de 12.03.2013, în temeiul art. 228 alin. 3¹ c.p.p., a fost confirmată rezoluția de începerea a urmăririi penale amintită anterior.

Dosarul împreună cu ordonanța au fost trimise judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gurahonț, în conformitate cu prev. art. 335 alin. 4 c.p.p., pentru a se pronunța asupra temeiniciei și legalității ordonanței de infirmare nr. 4242/II/6/2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Judecătoria Gurahonț și-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului A___. Prin încheierea numărul 292/C.P. din data de 13.08.2015, pronunțată în dosarul numărul XXXXXXXXXXXX, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Tribunalului A___ a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței de infirmare, confirmând redeschiderea urmăririi penale față de C_____ T_______-M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”Deturnare de fonduri”, prev. și ped. de art. 307 alin. 1 și 2 N.c.p.

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara numărul 1217/P/2015, din data de 22.09.2015, în temeiul art. 311 alin. 1 c.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de ”Deturnare de fonduri”, prev. și ped.de art. 302¹ alin. 1 și 2 c.p., cu aplic. art. 42 alin. 2 c.p. pentru care s-a început urmărirea penală față de C_____ T_______-M____ în infracțiunea de ”Deturnare de fonduri în formă continuată”, prev. și ped. de art. 307 alin 1 N.c.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 5 N.c.p.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara numărul 1217/P/2015, din data de 22.09.2015, în temeiul art. 309 alin. 1 c.p.p., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui C_____ T_______-M____ pentru săvârșirea infracțiunii de ”Deturnare de fonduri în formă continuată”, prev. și ped.de art. 307 alin. 1 N.c.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 N.c.p. și art. 5 N.c.p.

În cauză M_________ Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma de 233.885,03 lei, după cum rezultă din adresa nr. xxxxxx/17.09.2013(f. 55-57 dosar up.).

Prin încheierea din 29.12.2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului A___ s-au respins cererile și excepțiile privind legalitatea actelor de urmărire penală formulate de inculpat; s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul 1217/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și s-a dispus începerea judecății în cauză.

Inculpatul, înaintea citirii actului de sesizare a solicitat introducerea în cauză a C______ M______ în calitate de parte civilă responsabilă civilmente.

_________________________ a fost citată de instanță, în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente nu și-a făcut cunoscută poziția procesuală.

La termenul de astăzi, ulterior citirii actului de sesizare, în baza art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, inculpatul prezent în fața instanței a declarat că recunoaște faptele reținute în sarcina sa în modalitatea descrisă în rechizitoriu, cerând aplicarea față de el a dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală referitoare la reducerea pedepsei în cazul recunoașterii vinovăției; a fost de acord să presteze muncă în folosul comunității în cazurile prevăzute de lege.

În esență inculpatul a recunoscut în totalitate faptele din rechizitoriu, însă a susținut constant că nu a avut reprezentarea noțiunii de arierat la data efectuării plăților și totodată a arătat că toate plățile efectuate s-au efectuat în interesul C______ M______, a locuitorilor ei. Totodată a arătat că există un angajament al părții responsabile civilmente _______________________ partea civilă privind restituirea întregului prejudiciu în mod eșalonat. A fost de acord cu admiterea acțiunii civile dacă va fi găsit vinovat,urmând a răspunde în solidar cu partea responsabilă civilmente. A depus la dosarul cauzei copii de pe ordine de plată din care rezultă plata sumei de 73.000 lei, precum și alte înscrisuri din care rezultă că Consiliul Local M______ a fost de acord cu acoperirea prejudiciului cauzat în prezenta cauză în mod eșalonat.

În raport cu împrejurarea că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute prin rechizitoriu în sarcina sa, observând că în aprecierea instanței prin expresia „fapte reținute în sarcina sa” din prevederile art. 374 alin. 5 c.p.pen se înțelege recunoașterea unei componente a laturii obiective a infracțiunii; recunoașterea faptei neconfundându-se cu recunoașterea vinovăției care face parte din latura subiectivă a infracțiunii, instanța va face în cazul inculpatului aplicarea procedurii prevăzute la art. 374 alin. 4 și art. 375 c.p.pen, reținând că în această situație inculpatul poate beneficia de prevederile art. 396 alin. 10 c.p.pen, privind reducerea limitelor de pedeapsă, chiar dacă inculpatul a susținut constat că a încălcat legea din necunoaștere nu în baza unei intenții directe sau indirecte. Cu toate acestea instanța nu va face aplicarea art. 396 alin. 10 c.p.pen în contextul în care în baza considerentelor de mai jos față de inculpat se va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile art. 80 c.pen., respectiv inculpatului nu i se va aplica o pedeapsă penală, care să atragă incidența art. 396 alin. 10. c.p.pen.

Instanța față de poziția de recunoaștere a inculpatului a stării de fapt descrise în rechizitoriu; observând și probele existente la dosarul cauzei, își va însuși în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu fără a mai o reitera.

Conform art. 5 din Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă.

Deturnarea de fonduri incriminată în art. 307 Cod penal are corespondent în infracțiunea cu aceeași denumire marginală prevăzută de art. 302¹ Cod penal din 1969.

Potrivit alin. 1 al art. 302¹ Cod penal din 1969, deturnarea de fonduri se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol în cazul variantei agravante pedeapsa era închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

În urma intrării în vigoare a Cod penal la data de 1 februarie 2014 infracțiunea de deturnare de fonduri se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. În varianta agravantă prevăzută de art. 309 coroborat cu art. 307 deturnarea de fonduri se pedepsește cu închisoare de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni.

În ambele reglementări, fapta constă în schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice. Condiția esențială necesară pentru existența infracțiunii, arătată expres în norma de incriminare din ambele Coduri penale, este acea că schimbarea destinației să aibă loc fără respectarea prevederilor legale.

Dacă incriminarea din Codul penal anterior cerea ca fapta să cauzeze o perturbare a activității economico - financiare sau să producă o pagubă unui organ ori unei instituții de stat sau unei alte instituții dintre acelea la care se referea art. 145 din actul normativ arătat, în Noul Cod penal, cerința nu mai este prevăzută în textul de incriminare. Prin această eliminare, se reține că existența infracțiunii nu mai este condiționată de producerea unui rezultat, ceea ce înseamnă că deturnarea de fonduri a devenit o infracțiune de pericol.

Prin condițiile de incriminare, legea penală veche este mai favorabilă, întrucât conținea cerința referitoare la producerea unui rezultat material al faptei, și totodată, nu prevedea sancționarea tentativei.

Prin regimul sancționator, pentru faptele încadrabile în varianta tip a infracțiunii de deturnare de fonduri, mai favorabilă este tot legea veche, unde limita minimă specială este mai mică față de cea din legea nouă.

Infracțiunea este continuată atât în conformitate cu prevederile Codului penal anterior cât și noului Cod penal, având în vedere că schimbarea destinației sumei de 211.694,4 lei, fără respectarea HG 255/2012, s-a efectuat în perioada în perioada 06.04.xxxxxxxxxxxxxxx12, în baza aceleași rezoluții infracționale, subiectul pasiv este același, și anume, statul, ca titular al bugetului, prin M_________ Finanțelor Publice.

Infracțiunea de deturnare de fonduri, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, atât în forma prevăzută de art. 302¹ alin. 1 din vechiul Cod penal (în vigoare la data săvârșirii faptei) cât și în cea prevăzută de art. 307 alin. 1 din noul Cod penal (în vigoare începând cu data de 01.02.2014) se comite, din punct de vedere al laturii subiective, cu intenție directă sau indirectă.

Din punct de vedere al legii penale mai favorabile, este de observat că, spre deosebire de aspectul referitor la condițiile de reținere a infracțiunii continuate, Noul Cod penal se legitimează ca o reglementare mai puțin severă decât Codul penal anterior, în privința regimului sancționator al infracțiunii continuate. Astfel, în timp ce, conform art. 42 Cod penal anterior, pedeapsa pentru infracțiunea continuată se stabilea potrivit regimului de sancționare aplicabil și în cazul concursului de infracțiuni, în prezent, pedeapsa concretă care se poate stabili pentru o infracțiune continuată nu poate depăși decât cu cel mult 3 ani maximul special al pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru acea infracțiune, respectiv cu cel mult o treime din valoarea acestuia maximul special al pedepsei amenzii.

Astfel, în privința caracterului continuat al infracțiunii este mai favorabil Noul cod penal, deoarece maximul ce se poate aplica conform art. 36 alin. 1 este de 3 ani, față de maximul de 5 ani ce se putea aplica potrivit art.42 Cod penal anterior.

Fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată.

Evaluând materialul probator, Curtea apreciază că, în speță, inculpatul (în calitate de Primar al comunei M______) a săvârșit fapta cu intenție indirectă, acesta având reprezentarea faptului că plățile dispuse de el, din fondurile alocate de Guvern prin H.G. nr. 255/2012, nu respectă dispozițiile legale referitoare la vechimea debitelor care puteau fi plătite din banii alocați. Acționând în acest fel, inculpatul a prevăzut că va produce o pagubă bugetului de stat (mai exact fondului de rezervă bugetară al Guvernului de unde s-a făcut alocația respectivă) și, chiar dacă nu a urmărit producerea pagubei (în cuantum de 211.694,4 lei), a acceptat posibilitatea producerii acesteia.

Astfel, din lectura adresei nr. xxxxx/17.04.2012 emisă de DGFP A___ (fila 83 dos up), rezultă, fără echivoc, că acesta în calitate de ordonator de credite a fost informat în prealabil și explicit în legătură cu debitele care puteau fi achitate din alocația primită de la Guvern în baza H.G. nr. 255/2012. În ultimul paragraf al adresei se menționează următoarele: „Vă rugăm să luați măsuri de achitare a plăților restante mai mari de 90 zile astfel ca la raportarea lunară a bilanțului prescurtat și a plăților restante din luna mai (raportarea execuției lunii aprilie) să nu mai aveți aceste plăți restante”.

În concluzie, apărarea inculpatului, în sensul că noțiunea de „arierat” nu era clar explicată în legislație astfel încât nu și-a dat seama că dispune efectuarea unor plăți în contra dispozițiilor legale referitoare la disciplina financiară, este nefondată, în contextul în care organele de specialitate ale DGFP A___ îl informaseră în prealabil și în scris despre destinația legală a alocației bugetare.

Se reține că în condițiile art. 1208 alin. c.civ. eroarea de drept nu poate fi invocată în cazul dispozițiilor legale accesibile și previzibile.

În cazul de față contrar susținerilor inculpatului noțiunea de arierat era explicitată într-o ________ acte normative, mai mult inculpatul a efectuat o ________ plăți din sumele primite pentru lucrări și achiziții noi, nu plăți a unor restanțe financiare, astfel că și raportându-ne la o persoană obișnuită fără cunoștințe de specialitate, inculpatul și-a putut da seama că făcând plăți în baza unor angajamente încheiate ulterior primirii sumei de 246.000 lei nu plătește arierate ci schimbă destinația surselor bănești primite.

Prin H.G. 255/03.04.2012, intrată în vigoare la data de 06.04.2012, s-au alocat bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale prevăzute în Anexa la hotărâre, sume din "fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului” pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Prin hotărâre s-a prevăzut că ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare a sumei alocate, iar hotărârea s-a întemeiat pe prevederile constituționale și ale art. 30 alin. 2 și 3 din Lg.500/2002, privind finanțele publice.

Prin art. III din O.U.G. 8/03.04.2012 s-a derogat de la prevederile art. 30 alin. 2 din Lg. 500/2002 privind finanțele publice, în sensul că " din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului" se pot aloca până la sfârșitul anului 2012, prin hotărâre a guvernului, sume și pentru plata arieratelor. Din preambulul actului normativ rezultă că acesta s-a emis având în vedere "prevederile Aranjamentului Stand - By dintre România și Fondul Monetar Internațional", referitoare la eliminarea plăților restante și "blocajul financiar cu care se confruntă operatorii economici datorat neachitării obligațiilor de plată de către instituțiile publice..., în vederea eliminării arieratelor unităților administrativ teritoriale".

În ceea ce privește înțelesul noțiunii de "ARIERAT", acesta a fost definit încă din anul 2009 prin O.U.G. 99/22.09.2009 publicată în Monitoul Oficial nr.629/22.09.2009 privind ratificarea Aranjamentului Stand-By dintre România și Fondul Monetar Internațional(E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat 14. Criteriul de performanță stabilit cu privire la variația stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În înțelesul programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile, în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95), dar și prin O.U.G. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la data de 05.02.2010, Lg. 257/14.12.2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la data de 29.06.2010 și Lg. 84/2011 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la data de 24.09.2010.

Conform acestor acte normative "ARIERAT" înseamnă sume de plată trecute de scadentă de 90 zile.

În ceea ce privește înțelesul noțiunii "COFINANTARE", aceasta este definită prin O.U.G. 64/03.06.2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul de convergență unde, la art. 2 alin.3 lit.”e”, noțiunea de cofinanțare publică este definită ca "fiind orice contribuție pentru finanțarea cheltuielilor eligibile din sumele aprobate în bugete, precum și alte cheltuieli similare, în sensul art. 2 alin.5 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 ". Din acest ultim act normativ "cheltuiala publică înseamnă orice participare publică la finanțarea unor operațiuni provenită din bugetul statului", iar "operațiune" înseamnă un proiect sau un grup de proiecte selecționat de către autoritatea de gestionare a programului operațional....".

Prin urmare, din interpretarea coroborată a acestor prevederi rezultă faptul că în categoria cofinanțărilor se încadrează atât cheltuielile eligibile cât și cheltuielile neeligibile. Prin H.G. 255/2012 legiuitorul nu a distins între cofinanțarea cheltuielilor eligibile și cofinanțarea cheltuielilor neeligibile.

Prin O.U.G. nr.15/08.05.2012, intrată în vigoare la aceeași dată, la art.V se prevede faptul că sumele alocate prin H.G. 255/2012 neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie de către ordonatorii de credite la bugetul de stat în contul din care acestea au fost încasate.

Prevederile art. V din O.U.G. 15/2012 au fost nuanțate de către Curtea Constituțională a României prin Decizia 558/24.05.2012 publicată în Monitorul Oficial 382/07.06.2012, care a decis ca prevederile art. V din OUG 15/2012 sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. 15/2012. Din interpretarea "per a contrario" a acestei decizii, rezultă că sumele de bani nu trebuiau restituite dacă la nivelul unităților administrativ teritoriale existau arierate sau cofinanțări.

La data de 12.04.2012 M_________ Finanțelor Publice a emis Circulara nr. xxxxxx/2012 către D.G.F. prin care se solicită transmiterea de către D.G.F.P. către unitățile administrativ teritoriale beneficiare de sume alocate prin H.G. 255/2012 să utilizeze cu prioritate aceste sume pentru achitarea arieratelor mai vechi de 90 zile. Având în vedere că în conținutul circularei se face referire la plata arieratelor și la plata cofinanțărilor, prioritatea se referea la cele două posibile destinații ale sumelor alocate.

Față de cele de mai sus inculpatul nu poate invoca eroarea de drept în contextul în care actele normative sus citate defineau noțiunea de arierat, aceste acte normative fiind accesibile(publicate în Monitorul Oficial) și previzibile, definiția noțiunii de arierat necomportând discuții sub aspectul clarității definirii; mai mult inculpatul putea recurge la opinia unui specialist în domeniul juridic pentru a-i clarifica înțelesul noțiunii de arierat.

Dincolo de toate ce de mai sus se reține că _______________________ suma de 246.000 lei la data de 17.04.2012; inculpatul în calitate de primar al C______ M______ a emis dispoziție pentru rectificarea bugetară la data de 23.04.2012 și a plătit suma de 115.803,44 lei din cea alocată pentru plata arieratelor la data de 8.05.2012 către S.C. Radexim Trans S.R.L. în baza unui contract nr. 422 încheiat în 03.05.2012 cu S.C. Radexim Trans S.R.L. în valoare totală de 273.226,15 lei, după _____________________ HG nr. 255/2012.

Inculpatul la fel în mod nelegal:

- a achiziționat de la S.C. Hydro BG S.R.L. materiale în valoare de 20.203,99 lei.

- a utilizat suma de 23.124 lei pentru plata membrilor secțiilor de votare, plăți care reprezintă cheltuieli de personal. Practic inculpatul C_____ T_______-M____ a angajat cheltuieli mai mari decât suma alocată prin HG nr.255/2012 și a lăsat plățile restante neplătite, contrar obiectivului Guvernului României de a elimina arieratele generatoare de blocaje financiare.

Pe lângă plățile de mai sus, din extrasul de cont, comunicat de Trezoreria Sebiș, rezultă numeroase plăți care nu erau mai vechi de 90 de zile și care au fost efectuate după alimentarea contului de disponibil nr. xxxxxxxxxxxxxxx - sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu privire la acele plăți nefiind depuse documentele justificative:

- capitolul transporturi - bunuri și servicii (xxxxxxxxxxxxxxx) - factura nr. BG RO xxxxx/20.04.2012 în valoare de 6.173,84 lei;

- capitolul locuințe servicii și dezvoltare publică (xxxxxxxxxxxxxxxx) - factura xxxxxxxx/13.03.2012 și nr.xxxxxxxx/17.04.2012 în valoare totală de 5.617,93 emisă de S.C. Enel Energie S.A.;

- capitolul învățământ (xxxxxxxxxxxxxxx) - factura nr.xxxxx/30.03.2012 și xxxxx/30.04.2012 în valoare totală de 1240 lei emise de Compania de Transport Public;

Ca urmare a celor de mai sus instanța va aprecia dovedită și vinovăția inculpatului, acesta făcându-se vinovat desăvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Raportat la modul și împrejurările în care fapta a fost comisă(condițiile concrete sociale și economice de la data acordării banilor de către Guvernul României, precum și cele de la data plăților efectuate de către inculpat), scopul urmărit, acela de a cheltui suma de bani primită din bugetul de stat în interesul comunității locale, urmarea cauzată prin infracțiune; aspecte ce reflectă o gravitate redusă a infracțiunii săvârșite; restituirea parțială a sumei bugetului de stat; dar având în vedere și persoana inculpatului care în mod evident are posibilități certe de îndreptare fără să i se aplice o pedeapsă; observând că aplicarea unei pedepse penale inculpatului ar fi inoportună având în vedere consecințele care le-ar avea asupra persoanei inculpatului, prin prisma vârstei și activității desfășurate anterior de inculpat; instanța apreciază că în speță sunt aplicabile disp. art. 80 Cod penal, astfel că va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei. La aplicarea soluției de renunțare la aplicarea pedepsei, nu în ultimul rând instanța are în vedere și jurisprudența constantă a Curții de Apel Timișoara, în cauze similare.

Față de cele de mai sus, în baza art. 80 Cod penal, se va renunț la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 307 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și cu aplicare art.374 alin. 4 Cod procedură penală săvârșită de inculpatul C_____ T_______-M____.

În baza art. 81 Cod penal, va aplica inculpatului C_____ T_______-M____ sancțiunea avertismentului sens în care atenționează inculpatul asupra conduitei sale viitoare și atrage atenția acestuia că dacă va mai comite infracțiuni se expune răspunderii penale și nu va mai avea posibilitatea de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei în cazul incidenței art. 80 alin. 2 lit. b) Cod penal.

Sub aspectul laturii civile, se constată că partea responsabilă civilmente _______________________ suma de 15.000 cu ordinul de plată nr. 614 din 15 octombrie 2015; suma de 20.000 lei cu ordinul de plată nr. 197 din 21 aprilie 2015; suma de 10.000 lei cu ordinul de plată nr. 315 din 26 mai 2015; suma de 10.000 lei cu ordinul de plată nr.172 din 27 martie 2015; suma de 1.500 lei cu ordinul de plată nr. 513 din 30 decembrie 2014; suma de 10.000 lei cu ordinul de plată nr.178 din 31 martie 2015; suma de 1.500 lei cu ordinul de plată nr. 512 din 30 decembrie 2014; suma de 5.000 lei cu ordinul de plată nr. 430 din 25 noiembrie 2014. Aceste sume, care totalizează 73.000 lei, vor fi avute în vedere la acordarea despăgubirilor civile și se vor scădea din totalul sumelor acordate părții civile, pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză, respectiv inculpatul și plata responsabilă civilmente vor fi obligați către partea civilă numai la diferența de sumă nerestituită până în prezent din totalul prejudiciului de 211.694,4 lei, cât s-a reținut în actul de sesizare a instanței.

Se reține că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 233.885,03 lei (fila 56-57 dosar u.p.). Această sumă de 233.885,03 lei a fost identificată inițial ca și prejudiciu de către controlorii Camerei de Conturi A___, respectiv ca sumă utilizată contrar destinației legale.

În cursul urmăririi penale s-a constat că suma utilizată contrar destinației legale nu este 233.885,03 lei ci suma de 211.594,4 lei; această ultimă sumă fiind și cea la care se raportează instanța atunci când soluționează latura civilă a cauzei.

Față de aceste împrejurări, instanța va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente numai la diferența dintre suma reținută ca prejudiciu în actul de sesizare și suma dovedită ca achitată până la data prezentă prin ordinele de plată depuse. Totodată, instanța va constata achitată suma de 73.000 lei, din totalul de 211.594,4 lei.

Sub aspectul răspunderii civile a C______ M______ în solidar cu inculpatul se reține că, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu”, acestea sunt „titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”; iar art. 23 alin. 1 din același act normativ relevă faptul că „autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive”. În acest sens, în art. 63 alin. 1 lit. c și alin 4 din Legea nr. 215/2001 se prevede că primarul îndeplinește atribuții referitoare la bugetul local, iar în realizarea acestor atribuții: a) exercită funcția de ordonator principal de credite; b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local; c) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale; d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar. Referitor la Consiliul local, art. 36 din același act normativ prevede atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; iar în realizarea acestor atribuții a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar; b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii; c) stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii; d) aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale; f) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.

În cauză se impune a se avea în vedere și definițiile date de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 273/29 iunie 2006 privind finanțele publice locale unor termeni, precum: buget - documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice; buget local - documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale; execuție bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget; ordonanțarea cheltuielilor - faza din procesul execuției bugetare, în care se confirmă că livrările de bunuri și servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată; plata cheltuielilor - faza din procesul execuției bugetare, reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți; proces bugetar - etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuție a acestuia; rectificare bugetară locală - operațiunea prin care se modifică, în cursul exercițiului bugetar, bugetele, cu obligativitatea menținerii echilibrului bugetar”. Ca atare, rezultă că unitatea administrativ teritorială are personalitate juridică, fiind reprezentată în relațiile cu terții de primar, însă în anumite domenii, cum este și cel al bugetului local și cheltuirea fondurilor alocate, decizia finală aparține consiliului local. În speță, în vederea cheltuirii sumelor alocate comunei M______ prin H.G. nr. 255/2012 s-a operat o rectificare bugetară locală de către Consiliul Local, desigur la propunerea primarului, însă acesta nu a procedat la etapa de execuție bugetară fără a avea (măcar formal) acordul organului deliberativ.

Potrivit art. V alin. 1 din O.U.G. nr. 15/08.05.2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice: „1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităților administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate.” În speță, s-a reținut că suma de 211.694,4 lei a fost folosită în alte scopuri decât destinația dată de H.G. nr. 255/2012, respectiv pentru plata unor contracte, obligații tot în numele și interesul comunei M______. Conform art. V din OUG nr. 15/2012, anterior citat, această sumă trebuia să fie restituită la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe din bugetul local către care fusese repartizată, ca nefolosită. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului C_____ T_______ M____ nu este cea de delapidare – care presupune folosirea banilor în scop personal și păgubirea persoanei juridice în numele căreia acționează inculpatul, ci de deturnare de fonduri – astfel că unitatea administrativ teritorială nu este exonerată de obligația de a restitui sumele conform art. V din OUG nr. 15/2012.

Nici faptul că în art. 2 din H.G. nr. 255/2012 se prevede că: „Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1”, nu înlătură obligația comunei M______ de a restitui sumele în speță., ci doar stabilește responsabilitatea persoanei abilitatea cu utilizarea lor. De altfel, se observă că acest text legal nu diferă de reglementarea generală privind atribuțiile și responsabilitatea ordonatorilor de credite prevăzută de art. 22 din Legea nr. 500/2002 republicată privind finanțele publice.

Pe de altă parte, se constată că atâta vreme cât a existat și o hotărâre a Consiliului Local M______ în sensul în care a acționat inculpatul, nu se poate reține că acesta și-a depășit întru totul atribuțiile sale legale și actele efectuate nu ar mai fi ale unității administrativ teritoriale. Ca urmare în acest caz răspunderea civilă față de partea civilă este una solidară a inculpatului cu _______________________________> Față de cele de mai sus va constata că __________________________ către partea civilă, M_________ Finanțelor Publice, până la această dată suma de 73.000 lei din totalul pretențiilor civile formulate în cauză în cauză.

În temeiul art.397 Cod procedură penală raportat la art.19, art. 23, art.25 și art. 86 Cod procedură penală și art.1357, art. 1443 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M_________ Finanțelor Publice și va obliga inculpatul C_____ T_______-M____ în solidar cu partea responsabilă civilmente _______________________ sumei de 138.694,4 lei

În temeiul art. 398, art. 274 alin. 2 și alin.3 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul C_____ T_______-M____, în solidar cu partea responsabilă civilmente ________________________ sumei de 1.000 lei; cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 80 Cod penal, renunță la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 307 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și cu aplicare art.374 alin. 4 Cod procedură penală săvârșită de inculpatul C_____ T_______-M____ – fiul lui L___ și M____, născut la data de 25.01.1948 în _______________________, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, căsătorit, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, pensionar, fără antecedente penale, domiciliat în ___________________, jud. A___.

În baza art. 81 Cod penal, aplică inculpatului C_____ T_______-M____ sancțiunea avertismentului.

Constată că __________________________ către partea civilă, M_________ Finanțelor Publice, până la această dată suma de 73.000 lei din totalul pretențiilor civile formulate în cauză în cauză.

În temeiul art.397 Cod procedură penală raportat la art.19, art. 23, art.25 și art. 86 Cod procedură penală și art.1357, art. 1443 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M_________ Finanțelor Publice cu sediul în București, ____________________, sect. 5 cod fiscal nr. xxxxxxx și obligă inculpatul C_____ T_______-M____ cu datele de identificare de mai sus în solidar cu partea responsabilă civilmente Comuna M______, CUI xxxxxxx, cu sediul în loc. M______ nr. 72, _______________________ la plata sumei de 138.694,4 lei

În temeiul art. 398, art. 274 alin. 2 și alin.3 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul C_____ T_______-M____, în solidar cu partea responsabilă civilmente ________________________ sumei de 1.000 lei; cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei prezentei hotărârii judecătorești.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2016.