Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL A___ I____

SECTIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 87/2016

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ M____

Judecător A_____ E___ Hancaș

Judecător Ș_______ D_____

Grefier N_______ B_____

Pe rol se afla judecarea recursului declarat de recurentul-reclamant P_________ N______ împotriva sentinței administrative nr.1438/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, in dosar nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect

anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant P_________ N______, asistat de avocat B____ M_______, lipsind intimata pârâtă C___ Județeana de Asigurări de Sănătate Sibiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că în cauza a fost parcursă procedura de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecată, recursul este motivat, timbrat cu taxa judiciara in cuantum de 100 de lei, intimata CJAS Sibiu a depus la dosar întâmpinare.

Mandatara recurentului reclamant depune la dosar chitanță privind plata onorariului avocațial.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatara recurentului reclamant P_________ N______ solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, solicită rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii reclamantului, astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse la dosar.

Reprezentanta recurentului arata ca instanța de fond a respins acțiunea, apreciind că reclamantul a înregistrat contestația administrativa peste termenul legal de 30 de zile, invocând totodată dovada comunicării aflata la fila 78 din dosar ca fiind dovada comunicării deciziei prin posta cu scrisoare recomandata, deși înscrisul invocat nu face dovada efectiva a comunicării, lipsind dovada predării la poșta a acestei confirmări de primire a deciziei de stabilire a obligațiilor accesorii. Precizează ca se poate observa din înscrisul depus la dosar, ca acesta nu poarta ștampila postei, iar prin întâmpinarea depusa la dosar, intimata a arătat ca a facut comunicarea acestei decizii prin serviciul de curierat rapid _____________________, fapt nedovedit la dosarul cauzei. Învedereaza că, în realitate, aceasta decizie nu a fost niciodata comunicata reclamantului, ea a fost doar pusa in executare, fapt care rezulta si din termenul de plata a obligațiilor stabilite prin decizie, indicat in cuprinsul acesteia ca fiind 20.06.2012. În consecință, arată că nu se poate admite ca o decizie comunicată în 09.07.2012 să aibă termen scadent pentru plată la data de 20.06.2012. Învederează ca d-na P_________ O_____, soția recurentului reclamant nu a semnat niciodată o asemenea comunicare, iar acel înscris este doar un înscris sub semnătură privată, nu are o dată certă, care să ateste că decizia a fost comunicată prin scrisoare recomandata astfel cum se susține de către pârâtă.

Mandatara recurentului arată că, sub aspectul celor învederate, hotărârea instanței de fond este nelegală, recurentul reclamant luând la cunoștință de conținutul deciziei de stabilire a obligațiilor accesorii, cu ocazia executării silite.

Sub aspectul fondului cauzei, precizează că, din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de intimată, rezulta ca nu a fost niciodată emisa o decizie de stabilire a obligațiilor fiscale principale, prin care sa fie stabilite obligațiile, termenul de contestare a acestora și termenul de plată al acestora. Totodată, arată că se invoca de către intimata pârâta ca reclamantul a achitat obligația principala cu o chitanța din anul 2010, fără însă a se face referire la vreo decizie care sa stabilească cuantumul obligației si data de la care avea aceasta obligație de plata. Astfel, intimata pârâtă recunoaște că, fara a exista decizia de stabilire a obligațiilor principale de plata pentru anii 2008 si 2009, acestea au fost achitate de reclamant in anul 2010, iar in anul 2012 s-a emis o decizie privind majorări si penalități pentru obligații aferente anilor 2008 și 2009.

Pentru toate aceste motive, precum si pentru cele expuse pe larg, in scris, apreciind ca acțiunea reclamantului este pe deplin fondata, mandatara recurentului reclamant solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata justificate la dosar.

F___ de actele existente la dosar si sustinerile reprezentantei recurentului reclamant P_________ N______, instanța reține cauza în pronunțare.

Curtea de Apel

Asupra recursului de față

Constată că prin sentința administrativă nr.1438/CA/2015, pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal în dosar nr.XXXXXXXXXXXX, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P_________ N_______, în contradictoriu cu pârâta C___ Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, prin care s-a solicitat: anularea Deciziei nr. 7930.3 din 31.05.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii, emisă de către CJAS Sibiu; anularea tuturor actelor care au stat la baza emiterii deciziei, emise de către CJAS Sibiu, printre care și Anexa la Decizia nr. 7930.3 din 31.05.2012 privind obligațiile accesorii; anularea Deciziei nr. xxxxx din 6.08.2013 privind soluționarea contestației administrative formulată de reclamant împotriva deciziei nr.7930.3/2012.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că prin Decizia nr. 7930.3/31.05.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii (f.8), pârâta C___ JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE SIBIU, a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată a datoriei bugetare în valoare de 2.485 lei, compusă din suma de 1.963 lei majorări/dobânzi de întârziere și suma de 522 lei penalități de întârziere, calculate pe perioada 25.01.xxxxx – 21.12.2010 (a se vedea Anexa la dec. – f. 9).

Prin Decizia nr. xxxxx/06.08.2013 (f.16), CJAS Sibiu a respins ca tardiv introdusă contestația administrativă a reclamantului, reglementată de prevederile art. 205 din OG nr. 92/2003 privind C.pr.fiscală, rep., cu modificările și completările ulterioare, reținându-se că, contestația a fost înregistrată la CAS Sibiu la nr. xxxxx/05.07.2013, cu depășirea termenului legal de 30 de zile de la comunicarea deciziei, respectiv data de 09.07.2012, când a fost semnată confirmarea de primire a scrisorii recomandate.

Constatările autorității emitente au fost reținute ca fiind corecte de către tribunal, motivat de împrejurarea că decizia de impunere în discuție, titlu de creanță, în conformitate cu prevederile art. 110 alin. 3 din OG 92/2003, rep., putea fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, potrivit art. 207 alin. 1 din aceeași ordonanță, la organul fiscal competent, potrivit art. 209 alin. 1 din același act normativ.

Decizia de impunere emisă de CJAS Sibiu cu nr. 7930.3/31.05.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii, a menționat instanța de fond, a fost comunicată reclamantului P_________ N______, prin poștă, cu confirmare de primire la domiciliul reclamantului, la data de 09.07.2012, în consonanță cu prevederile art. 44 alin. 2 C.pr.fiscală, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 72.

Cum contestația administrativă a reclamantului a fost înregistrată la instituția pârâtă la data de 05.07.2013 (f.10), cu mult peste termenul legal evocat, Tribunalul a conchis că în mod corect a fost respinsă ca tardiv depusă prin Decizia nr. xxxxx/06.08.2013, dedusă judecății.

Este adevărat, a mai reținut prima instanță, că reclamantul a depus o cerere pentru comunicarea unei noi copii după decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 7930.3 din 31.05.2012, înregistrată la data de 07.06.2013, comunicată de altfel la data de 09.08.2013 (f.15), arătând însă că acest fapt nu prezintă vreo relevanță în cauză.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a procedat la respingerea acțiunii reclamantului, ca nefondată.

Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței pronunțată de tribunal, criticând-o pentru nelegalitate, motiv pentru care, invocând incidența motivului de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât aceasta a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, iar în subsidiar, urmare a rejudecării procesului în fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, sub un prim aspect, că intimata CJAS Sibiu nu a făcut dovada comunicării deciziei de impunere nr.7930.3/2012, potrivit prevederilor art.44 alin.2 C.pr.fisc. Înscrisul depus la dosar de către intimată și reținut de prima instanță ca fiind dovada comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, așa cum legea prevede, nu reprezintă o asemenea dovadă, în primul rând pentru că nu face dovada înregistrării acesteia la poștă, astfel că nu există dovada recipisei de înregistrare a scrisorii recomandate. Prin urmare, a menționat recurentul, în mod greșit prima instanță a reținut că intimata a făcut dovada comunicării deciziei prin poștă cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în pofida faptului că înscrisul invocat nu face dovada efectivă a comunicării, lipsind dovada predării la poștă a acestei confirmări de primire.

În plus, recurentul a menționat că din dovada de comunicare depusă la dosar de către intimată nu rezultă că aceasta i-a fost comunicată, conform cerințelor art.44 alin.2 C.pr.fisc., în timp ce, potrivit art.45 din același act normativ, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară, menționată în cuprinsul acestuia, sens în care organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului dacă actul administrativ nu a fost comunicat acestuia din urmă, conform art. 44.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală.

Recurentul a mai menționat că din cuprinsul titlului executoriu rezultă faptul că termenul de plată este data de 20.06.2012, dată anterioară celei de 09.07.2012 la care se susține că decizia i-ar fi fost comunicată.

Sub aspectul fondului cauzei, recurentul a reiterat apărările formulate în susținerea acțiunii introductive referitoare la încălcarea dreptului la apărare, constând în aceea că, potrivit art.9 alin.1 din OG Nr.92/2003, organul fiscal trebuie să asigure posibilitatea contribuabilului să își exprime punctul de vedere cu privire la fapte și împrejurări relevante în luarea deciziei, precum și la faptul că deciziile de impunere sunt anuale și nu pot fi emise retroactiv, cu în speță s-a întâmplat, respectiv decizia de impunere fiind emisă în anul 2012 pentru majorări de întârziere și penalități calculate pentru anul 2010, fără prealabila comunicare a deciziilor privind stabilirea debitelor principale aferente anilor 2008 și 2009.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei (f.24-26), intimata CJAS Sibiu a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacată ca temeinică și legală.

Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, prin raportare la cadrul legal incident speței deduse judecății, aplicat asupra contextului faptic rezultat din probatoriul administrat în cauză, precum și prin prisma criticilor formulate de recurent, Curtea constată că recursul declarat de aceasta este nefondat, pentru considerentele în continuare expuse:

Decizia nr.7930.3/31.05.2012 emisă de către intimata CJAS Sibiu (f.8 dosar fond), referitoare la obligațiile de plată accesorii, contestată de către reclamantul recurent în cauza de față, reprezintă un act administrativ fiscal în sensul definiției reglementate de art.41 C.pr.fisc.

Pentru opozabilitate, actul administrativ fiscal este supus comunicării, conform prevederilor art.44 C.pr.fisc.. Formele de comunicare sunt multiple și se raportează la situația de fapt și la tipul actului administrativ fiscal. Potrivit prevederilor art.2 alin.2 C.pr.fisc., procedura se completează cu prevederile Codului de procedură civilă privind citațiile și comunicarea actelor de procedură, cuprinse în Titlul II, Capitolul II din codul menționat.

Potrivit art.44 alin.2 C.pr.fisc., forma în vigoare la data emiterii deciziei contestată de reclamant, actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În speță, intimata invocă împrejurarea că decizia nr.7930.3/31.05.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii a fost comunicată recurentului-reclamant a fost comunicată acestuia sub semnătură, la data de 09.07.2012, după cum rezultă din cuprinsul confirmării de primire depusă la dosarul cauzei (f.72).

Examinând conținutul confirmării de primire anterior menționate, Curtea constată că aceasta cuprinde mențiunea referitoare la numărul actului comunicat (7930.3), că acesta din urmă a fost comunicat la domiciliul reclamantului situat administrativ în Sibiu, __________________, confirmarea primirii actului fiind efectuată prin semnătura numitei P_________ O_____, soția recurentului, conform precizării făcute de către acesta în fața Curții la termenul stabilit pentru judecarea recursului, comunicarea fiind astfel realizată în conformitate cu prevederile art.92 alin.3 C.pr.civ.1865, cu referire la teza ce reglementează ipoteza când persoana citată sau căreia i se adresează comunicarea nu se găsește la domiciliu.

Susținerile recurentului în sensul că în cauză nu a fost făcută dovada comunicării actului administrativ fiscal materializat prin decizia nr.7930.3/2012, pentru că înscrisul reprezentând confirmarea de primire nu este însoțit de dovada înregistrării acesteia la poștă și de dovada recipisei de înregistrare a scrisorii recomandate, sunt lipsite de suport juridic și de relevanță, în contextul în care elementul esențial care marchează efectiv comunicarea este reprezentat de confirmarea de primire, coroborat cu împrejurarea că reclamantul nu s-a înscris în fals cu privire la semnătura soției sale sau a lucrătorului predător din cadrul oficiului poștal prin intermediul căruia a fost realizată comunicarea.

Este lipsită de relevanță și teza avansată de către recurent potrivit căreia termenul de plată al obligațiilor fiscale cuprinse în decizia contestată a fost 20.06.2012, dată anterioară celei comunicării deciziei, astfel că data comunicării avansată de intimată este nereală pentru că nu se putea situa în timp ulterior momentului la care avea loc scadența obligațiilor.

În acest sens, Curtea reține că, potrivit art.111 alin.2 C.pr.fisc., pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel că teza recurentului nu constituie decât o simplă alegațiune lipsită de suport faptic și legal, din moment ce termenul de plată al obligațiilor identificate în cuprinsul deciziei se calculează/stabilește în funcție de momentul comunicării.

Pentru considerentele de fapt și de drept anterior prezentate, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond se află la adăpost de criticile formulate de către recurent, în temeiul art.496 C.pr.civ.2010, Curtea urmează a proceda la respingerea recursului.

Față de soluția preconizată a fi dată recursului este inutil a se proceda la analiza aspectelor invocate de către reclamantul-recurent sub aspectul fondului cauzei.

Pentru aceste motive,
În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant P_________ N______ împotriva sentinței administrative nr.1438/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22.01.2016.

Președinte, G_______ M____	Judecător, A_____ E___ Hancaș	Judecător, Ș_______ D_____
	Grefier, N_______ B_____

Red./tehnored. AEH.16.02.2016

Jud. fond M____ T.

NB. 5 ex./ _____________________>