ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

S E N T I N Ț A NR. 3

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2016

Președinte- N___ T_____

Grefier- M____ V_______ M______

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta S.C. I_________ V__ S.R.L., cu sediul în B____, ____________________. 1, _______________, ____________________, în contradictoriu cu pârâtul G_______ R_______ - Secretariatul General al Guvernului - Oficiul Național pentru Jocuri de N____ - Comitetul de Supraveghere, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 9, sector 3.

Cererea a fost timbrată cu taxă timbru în cuantum de 50 lei potrivit chitanței ________ nr. xxxxxx/09.11.2015, ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei, fila 32.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că acțiunea se află la primul termen de judecată, este motivată, legal timbrată, prin Serviciul registratură sub nr. xxxxx/13.11.2015 s-a depus de către reclamanta S.C. I_________ V__ S.R.L. cerere de solicitare a judecării cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art.223 alin.(3) Noul Cod proc.civ., iar sub nr. xxxxx/ 17.11.2015 s-a depus de către Oficiul Național pentru Jocuri de N____ – Serviciul Teritorial Centru întâmpinare, după care,

Curtea, verificându-și din oficiu competența, având în vedere că obiectul cauzei îl constituie anularea unui act administrativ fiscal, respectiv anularea unei decizii emise de către un organ central, constată că în conformitate cu disp. art.131 Noul Cod de procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 8 și art. 10 alin. 1 și 2 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Având în vedere că reclamanta S.C. I_________ V__ S.R.L. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art.223 alin.(3) Noul Cod proc.civ., constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele,

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 16 octombrie 2015 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamanta _____________________, în temeiul art. 205 Cod procedura fiscală și a art. 7 din Legea 554/2004 a formulat contestație împotriva Deciziei numărul 1051/24.06.2015 privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot machine și a Deciziei numărul 1632/09.07.2015 pentru modificarea Deciziei numărul 1051 din 24.06.2015, privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot machine emise de Oficiul Național pentru Jocuri de N____, solicitând anularea acestora ca fiind nelegale și netemeinice.

În fapt, _____________________ deține licența ____________________ pentru organizarea jocurilor de noroc tip slot machine valabilă până la 31.03.2018, emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de N____. Pentru mijloacele de joc s-au eliberat autorizații de exploatare, care potrivit textului legal al art. 12 pct. 3 din OUG nr. 77/2009 asigură legala funcționare timp de 1 an, respectiv „Autorizația de exploatare a jocurilor de noroc este valabilă un an de la data acordării”.

Astfel, prin decizia nr. 400/27.03.2014 s-au acordat autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc, aprobându-se astfel funcționarea unui număr de 50 posturi tip slot machine; iar prin decizia nr. 2776/23.12.2014 s-au acordat autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc, aprobându-se astfel funcționarea unui număr de 6 posturi tip slot machine.

Toate aceste autorizații precizate mai sus, au fost obținute în conformitate cu prevederile OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc aflata în vigoare la momentul eliberării acestora.

Ulterior, actul normativ menționat a fost modificat, penultima modificare survenind prin _____________________ OUG nr. 92/2014, respectiv la data de 13.02.2015.

Conform art. I, pct. 47 din OUG nr. 92/2014 se prevede o taxă de viciu pentru fiecare aparat de joc în cuantum de 400 de euro anual, respectiv conform textului de lege „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență”.

Din cauza faptului că în OUG nr. 92/2014 au fost omise foarte multe aspecte privind legislația jocurilor de noroc, în data de 09.06.2015 s-a publicat Legea nr. 124/2015 - lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 92/2014.

Potrivit art. II alin. 4, din Legea 124/2015 „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocurilor de noroc tip slot machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației”.

În considerarea acestor modificări legislative, ONJN a emis inițial Decizia numărul 1051/24.06.2015, care ulterior a fost modificată prin Decizia nr. 1632/09.07.2015, prin care s-a diminuat taxa de viciu cu suma de 3528 lei.

Apreciază că atât Decizia nr. 1051/24.06.2015, prin care s-a stabilit obligația de plată a unei taxe de viciu în cuantum de xxxxx lei, cât și Decizia nr.1632/09.07.2015, prin care s-a dispus diminuarea taxei de viciu cu suma de 3528 lei sunt nelegale, întrucât _____________________ nu datorează nicio taxă de viciu pentru mijloacele de joc tip slot machine autorizate până la data de 12.06.2015, licența de organizator și autorizațiile de exploatare fiind obținute înainte de _____________________ Legii nr. 124/2015 privind aprobarea OUG nr.92/2014, moment de la care a fost introdusă obligația achitării taxei de viciu.

ONJN a emis inițial Decizia nr. 1051/24.06.2015, comunicată reclamantei la data de 21.07.2015, (proces verbal __________/DGSC/A, nr. xxxxxxx) prin care s-a instituit în sarcina sa obligația de plată a taxei de viciu, trimestrial, după cum urmează: februarie-iunie 2015 - taxa de viciu este în cuantum de xxxxx lei cu data scadentă la 25.06.2015; iulie-septembrie 2015 - taxa de viciu este în cuantum de 2646 lei cu data scadentă la 25.09.2015; octombrie-decembrie 2015 - taxa de viciu este în cuantum de 2646 lei cu data scadentă la 21.12.2015.

Ulterior, ONJN a emis decizia numărul 1632/09.07.2015, prin care s-a recalculat taxa de viciu aferentă perioadei februarie-iunie 2015, aceasta fiind diminuata cu suma de 3528 lei.

Potrivit art. II alin. 2 din OUG 92/2014, „cuantumul și modalitatea de calcul al taxelor pentru autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgentă se mențin până la expirarea termenului de valabilitate a acestora și sunt cele prevăzute de legislația în vigoare la data emiterii respectivelor autorizații. Pentru obținerea unei noi autorizații vor fi respectate cuantumurile și modalitatea de calcul prevăzute în prezenta ordonanță de urgență”. Din interpretarea acestui text de lege rezultă în mod evident că în speță legea aplicabilă este cea care era în vigoare în momentul în care i s-au emis autorizațiile, aceasta achitând toate taxele prevăzute la acel moment.

Mai mult decât atât, prin adresa nr. 7988/26.03.2015, _____________________ a notificat Oficiul Național pentru Jocuri de N____, în sensul că renunță la activitatea de exploatare jocuri de noroc tip slot machine, pentru care a fost licențiată cu data de 01.04.2015. În acest sens, s-au efectuat controale atât de către Oficiul Național pentru Jocuri de N____, cât și de către Direcția Regională a Finanțelor Publice G_____. În prezent, nu mai exploatează mijloacele de joc tip slot-machine care au făcut obiectul taxei de viciu cuprinse în Decizia numărul 1632 din data de 09.07.2015 și Decizia numărul 1051/24.06.2015.

Apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile prevăzute de articolului 27 din OUG 92/2014, pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, care prevăd că „în situația în care operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați, pentru oprirea activității trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) notifică renunțarea în termen de 120 de zile de la _____________________ prezentei ordonanțe de urgență la O.N.J.N. și la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora;b) anexează la notificare o declarație a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizațiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul și la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N.”.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că are obligația de a achita taxa aferentă autorizațiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării acestora, având în vedere că a notificat renunțarea în termen de 120 de zile de la _____________________ ordonanțe de urgență, la O.N.J.N.

În raport de principiul neretroactivității legii civile consacrat de dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”, apreciază că dispozițiile Legii nr. 124/2015, nu pot fi aplicate cauzei de față.

Tot în acest sens sunt și prevederile art. 6 alin. 5 N.C.C. potrivit căruia „dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ______________________, precum și situațiilor juridice născute după ______________________”. Deci și față de aceste dispoziții de lege imperative consideră a fi nelegală obligarea sa la plata taxei de viciu, având în vedere că autorizațiile de exploatare au fost obținute sub imperiul OUG 77/2009, care la acel moment nu prevedea o astfel de taxă.

De asemenea, dispozițiile art. 6 alin. 2 N.C.C. prevăd că „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de _____________________ legii noi nu pot genera alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori a producerii lor”. Per a contrario, rezultă că legea nouă nu poate modifica sau stinge aceste efecte, astfel că taxele aferente jocurilor de noroc sunt cele reglementate de legea în vigoare la momentul obținerii autorizațiilor, care nu prevedeau obligativitatea plății taxei de viciu.

Deci, din interpretarea dispozițiilor legale de mai sus, prin Legea nr. 124/2015 s-a dispus expres pentru viitor, obligarea societăților cu un astfel de profil la plata taxei de viciu în tranșe trimestriale. Aceasta rezultă și din conținutul art. II alin. (4) din Legea nr.124/2005 care prevede că, „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot machine, astfel cum este definit la art.10 alin.(1) lit.e) pct.(i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009, aprobată cu modificările și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației”.

Prin urmare, dispozițiile referitoare la plata taxei de viciu reglementate de Legea 124/2015 au intrat în vigoare la data de 12.06.2015 și se pot aplica numai acelor societăți care urmează să obțină autorizațiile de funcționare după această dată.

În raport de aspectele de nelegalitate privitoare la neretroactivitatea Legii 124/2015 apreciază că se dovedește nelegalitatea deciziei contestate, fiind încă în perioada termenului de valabilitate a autorizației pentru funcționarea tuturor aparatelor pe care le are în proprietate.

În altă ordine de idei, așa cum doctrina subliniază în mod unitar, aplicarea unei legi noi pentru situațiile juridice născute sub imperiul unei legi vechi ar crea nesiguranță în circuitul civil și ar insufla neîncredere în lege, dispărând orice putință de previzibilitate și de stabilitate. Tocmai aceea a fost și rațiunea legiuitorului în a preveni abuzul de drept prin modificarea legilor.

A urmat procedura prealabilă reglementată de Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004, solicitând Oficiului Național pentru Jocuri de N____ anularea Deciziilor cu numerele 1051/24.06.2015, 1632/09.07.2015, însă până în prezent nu i s-a comunicat vreun răspuns.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea contestației, anularea Deciziilor nr. 1051/24.06.2015, 1632/09.07.2015 privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot machine, ca fiind nelegale și netemeinice.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod de procedură fiscală și art. 7 din Legea 554/2004.

În dovedirea acțiunii reclamanta a depus înscrisuri ce au fost atașate cererii de chemare în judecată, filele 9-23.

Prin întâmpinarea formulată la data de 17 noiembrie 2015, pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de N____ - Serviciul Teritorial Centru solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii promovată de S.C. I_________ V__ SRL împotriva deciziei privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine, nr.1051/24,06.2015 și a deciziei nr.1632/09.07.2015, emise de Oficiul Național pentru Jocuri de N____ - Comitetul de supraveghere.

Decizia nr. 1051/24.06.2015 a fost modificată, prin Decizia nr. 1632/09.07.2015 privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot machine (îndreptare eroare materială), suma de achitat, reprezentând taxa de viciu, fiind de 15.582 lei în loc de.19.110 lei cât se stabilise inițial.

În ceea ce privește cererea de anularea a Deciziilor nr. 1051/24.06.2015 și 1632/ 09.07.2015, arată că piața jocurilor de noroc este o piață restrictivă, iar dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum și condițiile de exploatare a acestora constituie monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, în acest sens, în repetate rânduri, Curtea Constituțională a constatat că în domeniul exploatării jocurilor de noroc - monopol de stat - statul poate adopta condițiile pe care le consideră necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum și pentru a asigura un control eficient al acestei activități în scopul evitării comportamentelor care intră în sfera penalului.

Cu privire la aspectele generale prezentate în cererea de chemare în judecată, solicită a se avea în vedere că, potrivit Deciziei nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al R_______, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a luat în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reținut că jurisprudența europeană statuează, în esență, următoarele: în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune; obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori; o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar; art. 46 alin. (1) din Tratatul CE permite restricții ale libertății de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecție a consumatorilor, de prevenire a fraudei și a incitării cetățenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum și de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general; statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc și, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecție urmărit. De asemenea, trebuie ca restricțiile pe care le impun să îndeplinească cerințele care reies din jurisprudența Curții, în special în ceea ce privește proporționalitatea lor.

Activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc este reglementată de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare și cele ale Hotărârii Guvernului nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, domeniul jocurilor de noroc este supus unor reglementări speciale, acestea privind atât autorizarea cât și desfășurarea în concret a activităților specifice.

Aplicarea prevederilor legislației actuale a demonstrat existența necesității modificării acesteia, în sensul îmbunătățirii actualelor reglementări, pentru a răspunde cât mai bine realităților economico-sociale și situației specifice existente în acest domeniu extrem de activ.

Prin modificările de natură fiscală aduse odată cu publicarea în Monitorul Oficial al R_______, Partea I nr. 957/30.12.2014 a OUG nr. 92/2014, s-a permis o mai bună previzionare și colectare a taxelor datorate bugetului de stat prin folosirea conformă a dreptului de monopol al statului în domeniul jocurilor de noroc, modificarea taxelor existente prin transformarea acestora în moneda euro, licențierea, și taxarea unor servicii conexe jocurilor de noroc și a jocurilor de noroc la distanță, segment important care este prezent pe piața de profil și care generează venituri importante pentru operatori, nefiscalizate în prezent de statul român. Prin aceste măsuri, s-a previzional că se vor obține noi venituri la bugetul de stat, mai ales din activitatea de jocuri de noroc la distanță, precum și din activitățile conexe și de suport, dată fiind extinderea bazei de impozitare.

Legea nr.124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al R_______ nr. 407/09.06,2015, a adus precizări suplimentare în ceea ce privește taxele speciale, iar în cauza dedusă judecății, se va referi la taxa de viciu. Astfel, s-a reglementat la punctul C din Anexă: „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare”.

Referitor la susținerile contestatoarei ce vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei atacate, în virtutea celor prezentate mai sus, se impune a se realiza, prin prisma diferențelor instituite de legiuitor, obligativitatea plății taxei de viciu cuprinsa atât în OUG nr.92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative cât și în Legea nr.124/2015 privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative.

Menționează că taxa de viciu face parte din categoria taxelor speciale, astfel cum este reglementată de actele normative menționate mai sus. În acest context apare ca evident faptul că instituția pârâtă, investită de lege cu autoritate deplină pe domeniul jocurilor de noroc are și competența de a dispune asupra taxelor speciale incidente în același domeniu de activitate - organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Astfel, în reglementarea cuprinsă în OUG nr. xxxxxxx, taxa de viciu a fost prevăzută la punctul 47 din OG nr. 92/2014 (în vigoare începând cu data de 13.02.2015 și până la data de 12.06.2015) în care se statuează: „Taxe speciale: C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență”, ceea ce rezultă că taxa de viciu se datorează de operatorul economic care a achitat taxa de licență de organizare de jocuri de noroc.

În reglementarea cuprinsă la art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, se prevede că „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum, este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în transe trimestriale, odată cu plata autorizației”.

Din interpretarea dispozițiilor legale de mai sus, rezultă obligativitatea plății taxei de viciu de către organizatorii de jocuri de noroc, singura diferență fiind perioada de achitare: odată cu plata taxei de licență (potrivit OUG nr. 92/2014) și odată cu plată taxelor de autorizare (potrivit Legii nr. 124/2015), însă obligația există în ambele variante.

Astfel, la pct. 17, referitor la art. 14 alin. (5) din OUG nr. 92/2014 se prevede că „Taxele speciale ce trebuit reținute și/sau achitate de către organizatorii licențiați din domeniul jocurilor de noroc sunt prevăzute la pct. 4 din anexă la prezenta ordonanță de urgență” printre care regăsim și taxa de viciu, deci se specifică clar, cine datorează taxa: organizatorii licențiați, iar prin coroborarea cu punctul 4 din Anexă, modificat prin OUG nr. 92/2014, taxa de viciu este datorată de organizatorul de joc de noroc care a fost licențiat și urma să vină la licențiere pentru următorul an (perioada vizată 13 februarie 2015 -12 iunie 2015.

Pentru perioada cuprinsă după data de 12 iunie 2015, taxa de viciu se datorează pentru organizatorii de jocuri de noroc licențiați, odată cu plata taxelor de autorizare, potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015.

Prin urmare, consideră că textul de lege este clar în ceea ce privește instituirea obligației de plată a taxei de viciu, întrucât legiuitorul nu a prevăzut scutiri de la plata taxei de viciu datorate de organizatorii de jocuri de noroc, pentru cei care au fost autorizați sub imperiul dispozițiilor cuprinse în OUG nr. 77/2009 (până la _____________________ OUG nr. 92/2014). În situația în care, legiuitorul ar fi avut această intenție, aceasta ar fi fost prevăzută în mod expres.

Mai mult, Deciziile privind taxa de viciu cuprind numai perioada de când a intrat în vigoare OUG nr. 92/2014, respectiv din data de 13.02.2015, deci nu se poate spune că taxa a fost calculată retroactiv, întrucât așa cum a fost arătat mai sus, singura modificare o reprezintă modul de plată a taxei de viciu, odată cu plata licenței sau odată cu plata taxelor de autorizare, în ambele cazuri obligația de plată existând.

Practic, prin art. 1 pct. 47 din OUG nr. 92/2004, au fost introduse taxele speciale, instituindu-se și taxa de viciu incidentă în cauza de față. Scadența obligației de plată a acestei taxe coincidea cu cea a taxei de licență, respectiv cu 10 zile înainte de sfârșitul anului anterior (în cazul taxei datorate pentru anii următori celui în care documentația a fost aprobată) potrivit art. 14 alin. 2, lit. a, pct. ii din OG nr. 77/2009. Potrivit dispozițiilor finale ale actului normativ, acesta a intrat în vigoare la 13.02.2015 astfel că scadenta obligației de plată a taxei pentru anul 2015 era deja depășită. În Legea nr. 124/2015 privind aprobarea OG 92/2014, la art. II pct. 4 s-a prevăzut o altă modalitate de plată a taxei de viciu, respectiv în tranșe trimestriale odată cu plata autorizației, potrivit scadențelor prevăzute de art. 14 alin. 2 din OG nr. 77/2009. Plata taxei aferente pentru anul 2015 urma să se facă în cursul anului, în rate trimestriale. Prima rată urma să fie plătită la 25.03.2015, dar acest moment era depășit la _____________________ noului act normativ, proxima scadență urmând a fi data de 25.06.2015. Astfel după cum se poate observa din decizia atacată, ONJN a avut în vedere această ultimă scadență din 25.06.2015. În aceste condiții nu se pot reține indicii de nelegalitate sau netemeinicie a deciziei, existența taxei de viciu începând cu data de 13.02.2015 neputând fi pusă la îndoială. Cele învederate au fost reținute ca atare de Tribunalul Harghita prin decizia nr. 1750/2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

De asemenea, arată că mai trebuie avut în vedere și faptul că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul R_______ constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile prevăzute de OUG nr. 92/2014, precum și de dispozițiile art. II alin. (1) din Legea nr. 124/2015, cu respectarea prevederii art. 27 din OUG nr. 92/2014, care a dat posibilitatea organizatorilor de locuri de noroc să renunțe la activitatea desfășurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și licențiere, bineînțeles cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de actele normative.

Prin urmare, organizatorii de jocuri de noroc au luat cunoștință de obligația plății taxei de viciu începând cu data de 29.12.2014, dată când a fost publicată OUG nr. 92/2014, în conținutul căreia se prevedea plata taxei de viciu începând cu luna februarie a anului 2015, aceștia având posibilitatea conform textului de lege menționat, să renunțe la această activitate dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și licențiere.

Cu privire la cele învederate de reclamantă vis-a-vis de împrejurarea că a notificat Oficiul în sensul renunțării la activitatea de jocuri de noroc începând cu data de 01.04.2015, arată că taxa de viciu a fost în mod corect calculată până la data de 21.12.2015, având în vedere că începând din luna aprilie 2015, la calculul taxei s-au avut în vedere un număr 6 mijloace de joc tip slot machine cu autorizații de exploatare valabile până la 31.12.2015 (sens în care solicită a se vedea modalitatea de calcul și lista cu mijloacele de joc pe care le-a anexat prezentei).

Pentru aceste considerente, solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii promovată de S.C. I_________ V__ SRL împotriva deciziilor privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine, nr. 1051/24.06.2015 și nr. 1632/09.07.2015 emise de Oficiul Național pentru Jocuri de N____ - Comitetul de supraveghere.

În drept, și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă, precum și pe prevederile legale invocate în cuprinsul prezentei întâmpinări.

Analizând acțiunea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:

Analizând actele și probele administrate în cauză trebuie arătat că piața jocurilor de noroc este o piață restrictivă, iar dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum și condițiile de exploatare a acestora constituie monopol de stat conform art. 1 alin. 1 din OUG nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Referitor la cele arătate în cererea de chemare în judecată de către reclamantă se va avea în vedere decizia nr. 1344 din 13 octombrie 2011 pronunțată de Curtea Constituțională și publicată în Monitorul Oficial nr. 32 din 16 ianuarie 2012, s-a luat în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, de unde rezultă că în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune, iar obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori.

Ca atare, o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda este în principiu compatibil cu dreptul comunitar.

Prin modificările de natură fiscală aduse odată cu apariția OUG nr. 92/2014, publicată în Monitorul Oficial al R_______ nr. 957 din 30 decembrie 2014 s-a permis o mai bună previzionare și colectare a taxelor datorate bugetului de stat prin folosirea conformă a dreptului de monopol al statului în domeniul jocurilor de noroc, modificarea taxelor existente prin transformarea acestora în monedă euro, licențierea și taxarea unor servicii conexe jocurilor de noroc și a jocurilor de noroc la distanță, pentru o mai bună fiscalizare în acest domeniu.

Legea nr. 124/2015 privind aprobarea OUG nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare și modificarea unor acte normative, a adus precizări suplimentare în ceea ce privește taxele speciale, printre care și taxa de viciu.

Ca atare, se reglementează la punctul C din anexă taxa pe viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. e pct. i și pentru videoloterie (VLT) respectiv 400 euro post autorizat pe an și care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare.

Cu privire la susținerile contestatoarei privind nelegalitatea și netemeinicia deciziei nr. 1051 din 24.06.2015 care a fost modificată prin decizia nr. 1632 din 09.07.2015 privind taxa de viciu, taxa stabilită în sarcina acesteia a fost de 15.582 lei, se poate observa că acestea au fost emise în baza OUG nr. 92/2014 cât și a Legii nr. 124/2015.

Trebuie arătat că taxa de viciu face parte din categoria taxelor speciale, în vigoare începând din data de 13.02.2015 și până la data de 12.06.2015, aceasta se datorează de operatorul economic care a achitat taxa de licență de organizare a jocurilor de noroc.

În art. II alin. 4 din Legea nr. 124/2015 se prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorul jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. 1 lit. e pct. i și (iii) din OUG nr. 77/2009 au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.

În consecință, din interpretarea dispozițiilor legale arătate, rezultă obligativitatea plății taxei de viciu de către organizatorii de jocuri de noroc, singura diferență fiind perioada de achitare, respectiv odată cu plata taxei de licență conform OUG nr. 92/2014 sau odată cu plata taxelor de autorizare potrivit Legii nr. 124/2015, cert este faptul că această obligație există în ambele variante.

Ca atare, taxa de viciu este datorată de organizatorul de joc de noroc care a fost licențiat și urma să vină la licențiere pentru următorul an, perioada vizată 13 februarie 2015 – 12 iunie 2015, iar pentru perioada cuprinsă după data de 12 iunie 2015, taxa de viciu se datorează pentru organizatorii de jocuri de noroc licențiați, odată cu plata taxelor de autorizare, conform art. II alin. 4 din Legea nr. 124/2015.

În cauza de față, deciziile privind taxa de viciu cuprind numai perioada de când a intrat în vigoare OUG nr. 92/2014, respectiv din 13 februarie 2015, așa că nu se poate spune că a fost calculată retroactiv, singura modificare o reprezintă modul de plată a taxei de viciu, odată cu plata licenței sau odată cu plata taxelor de autorizare, în ambele cazuri obligația de plată existând.

În atare context, organizatorii de jocuri de noroc au luat cunoștință de obligația plății taxei de viciu începând cu data de 29 decembrie 2014, dată când a fost publicată OUG nr. 92/2014, în conținutul căreia se prevedea plata acestei taxe începând cu luna februarie a anului 2015, aceștia având posibilitatea să renunțe la această activitate dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și licențiere.

Referitor la cele arătate de reclamantă în sensul că a notificat Oficiul Național pentru Jocuri de N____ în sensul renunțării la activitatea aceasta începând cu data de 1 aprilie 2015, din înscrisurile depuse la dosar și conținutul deciziilor contestate rezultă că taxa de viciu a fost în mod corect calculată până la data de 21.12.2015, ținând seama de faptul că, la calculul taxei s-a avut în vedere un număr de șase mijloace de joc tip slot-machine cu autorizație de exploatare valabilă până la 31 decembrie 2015, așa încât deciziile nr. 1051 din 24 iunie 2015 și 1632 din 9 iunie 2015 emise de Oficiul Național pentru jocuri de noroc – comitetul de supraveghere sunt legale și corect stabilite.

Ținând seama de cele arătate mai sus, urmează a se constata netemeinicia acțiunii fiscale formulată de reclamantă care urmează a fi respinsă ținând seama de dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ raportat la art. 205 și urm. C.proc.fisc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta S.C. I_________ V__ S.R.L., cu sediul în B____, ____________________. 1, _______________, ____________________, în contradictoriu cu pârâtul G_______ R_______ - Secretariatul General al Guvernului - Oficiul Național pentru Jocuri de N____ - Comitetul de Supraveghere, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 9, sector 3.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Ploiești.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2016.

Președinte

N___ T_____ Grefier

M____ V_______ M______

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red. N.T. / tehnored. M.V.M.

Ex. 4 / 29.01.2016