Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

TRIBUNALUL C________

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.123

Ședința publică de la 03 februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE – Jud. dr. C_______ G_______

JUDECĂTOR- C______ C____

GREFIER – A______ O____

S-a luat în examinare apelul civil având ca obiect – ordonanță președințială – reintegrare în spațiu, promovat de apelanta reclamantă L___ C_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în municipiul București, ______________________________ nr.1, ___________________, ___________ domiciliul procesual ales în municipiul Medgidia, ____________________, ____________________________________, împotriva sentinței civile nr.2000/22.12.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul pârât A__-M____ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în municipiul Medgidia, ___________________, ___________, _____________________________, la Cabinet de avocat G________ Vetuța.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă personal și reprezentantul intimatului pârât, avocat G________ Vetuța, conform împuternicirii avocațiale aflată la fila 40 dosar fond.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art.154 și urm. Cod procedură civilă, prin prezența personală în instanță a apelantei și a reprezentantului intimatului.

Prezentul apel este legal timbrat cu suma de 30 lei conform facturilor nr.MAN00000952/02.02.2016 și MAN00000970/03.02.2016, ambele în sumă de 15 lei, depuse și anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și împrejurarea că a fost depusă prin fax la data de 03.02.2016 de către intimatul pârât, întâmpinare formulată la cererea de apel, după care:

Instanța aduce la cunoștința apelantei faptul că întâmpinarea, act de procedură care nu este obligatoriu în procedura ordonanței președințiale, a fost depusă într-un singur exemplar, că nu se invocă excepții sau apărări noi, iar apelanta nu solicită comunicarea acesteia.

Părțile precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanța, având în vedere poziția procesuală a părților, constată terminată cercetarea judecătorească și, în raport de dispozițiile art.392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile în fond asupra apelului.

Apelanta reclamantă solicită admiterea apelului promovat de aceasta, pentru motivele arătate în cuprinsul cererii de apel, să se dispună schimbarea în tot a hotărârii apelate și să se dispună reintegrarea sa în spațiul locativ, până la soluționarea definitivă a fondului înregistrat pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr.XXXXXXXXXXXXX, cu obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea apelului formulat și menținerea hotărârii apelate ca fiind temeinică și legală, să se constate că apelanta reclamantă nu face dovada existenței vreunui titlu de proprietate, iar înțelegerea dintre părți a fost în sensul ca reclamanta să achite ipoteca la bancă, lucru pe care aceasta nu l-a făcut. Se pare că este, totuși, posibilă întocmirea unei înțelegeri, purtându-se discuții în acest sens. De asemenea, solicită obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța, în raport de dispozițiile art.394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

P___ sentința civilă nr.2000/22.12.2015, Judecătoria Medgidia a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta L___ C_______ în contradictoriu cu pârâtul A__-M____ D_____.

S-a reținut că prin cererea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX din 07.12.2015, reclamanta L___ C_______, în contradictoriu cu pârâtul A__-M____ D_____, a solicitat instanței să dispună reintegrarea sa în imobilul situat în municipiul Medgidia, ____________________, ______________________________, înscris în cartea funciară nr.4970 a municipiului Medgidia, cu numărul cadastral 339/15.

În motivarea în fapt a cererii, a arătat că la data de 15.02.2012, între reclamantă și pârât a intervenit promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.415/15.02.2012 la Biroul Notarial V_______.

Potrivit obligațiilor contractuale, pârâtului îi revenea obligația de a-i vinde apartamentul situat în municipiul Medgidia, ____________________, ___________, județul C________, format din două camere și dependințe, în suprafață utilă de 49,22 mp și o boxă în suprafață de 6,66 mp, data perfectării contractului fiind stabilită pentru data de 15.04.2012.

Prețul imobilului stabilit de părți, a fost de 22.000 euro, din care la data încheierii convenției reclamanta a achitat suma de 1.000 euro, urmând ca diferența de 21.000 euro să fie achitată la data de 15.04.2012.

Pârâtul, în calitate de promitent-vânzător, se obliga să întreprindă toate demersurile necesare în vederea obținerii actelor necesare în vederea încheierii actului în formă autentică, dar și să achite suma de bani reprezentând diferență de credit la Banca Transilvania S.A. – Sucursala C________, astfel încât să se poată proceda la radierea ipotecii înscrise în favoarea acestei bănci. Întrucât pârâtul nu a reușit să radieze ipoteca, părțile au convenit prelungirea valabilității promisiunii de vânzare-cumpărare. Totodată, au încheiat un proces-verbal prin care reclamanta i-a remis pârâtului sume de bani în vederea achitării creditului ipotecar obținut de la banca mai sus-menționată.

A arătat că părțile au convenit ca reclamanta să se mute în apartament, iar în acest sens reclamanta a dotat și utilat întregul imobil cu mobilier, aparatură electrocasnică, veselă, aducându-și și bunurile sale personale.

La data de 13.10.2015, fără informare prealabilă și în lipsa sa, pârâtul, însoțit de o terță persoană, a spart ușa apartamentului și a schimbat yalele, blocându-i astfel accesul la imobil și la lucrurile personale aflate în imobil.

A susținut reclamanta că, până la data promovării prezentei cereri, a achitat pârâtului, cu titlul de avans, suma de 55.719 lei.

A apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, astfel: urgența rezidă din împrejurarea că în plin sezon rece este obligată să locuiască la rude, iar toată îmbrăcămintea și încălțămintea destinată sezonului rece se află în apartament; vremelnicia rezultă din faptul că pe rolul Judecătoriei Medgidia se află un dosar introdus în scopul valorificării drepturilor sale, iar aparența de drept este în favoarea sa, întrucât din cuprinsul clauzelor contractuale rezultă că și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa.

În drept, a invocat art.2495 Cod civil și art.996 Cod procedură civilă, iar în probațiune a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială cu martora P______ R_____.

La data de 21.12.2015, pârâtul A__-M____ D_____ a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată. A arătat că reclamanta nu deține niciun titlu locativ pentru imobilul în litigiu, antecontractul de vânzare-cumpărare intervenit între părți fiind doar o promisiune de vânzare, care nu a fost respectată în ceea ce privește achitarea prețului în termenul contractual prevăzut, respectiv până la 15.04.2012, fiind împlinit termenul general de prescripție până la data promovării prezentei acțiuni. Pe calea ordonanței președințiale nu se soluționează fondul cauzei și nu sunt îndeplinite condițiile esențiale de admisibilitate a cererii. Față de lipsa titlului locativ, a apreciat că nu se impune luarea vreunei măsuri de reintegrare, iar dacă instanța apreciază că se impune verificarea legalității titlului prezentat de reclamantă, aceasta echivalează cu judecarea în fond a cauzei, care nu este admisibilă într-un astfel de proces. A mai arătat că diferența de preț nu a fost achitată de reclamantă nici până în prezent, iar utilitățile sunt achitate de proprietar.

În drept, a invocat art.205, art.997 alin.5 și art.999 alin.3 Cod procedură civilă.

În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că între pârâtul A__-M____ D_____ - în calitate de promitent-vânzător și reclamanta L___ C_______ – în calitate de promitentă-cumpărătoare – a intervenit promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.415/15.02.2012 la Biroul Notarial V_______, prin care pârâtul s-a obligat să vândă, iar reclamanta să cumpere, imobilul situat în municipiul Medgidia, ____________________, ___________, județul C________, la prețul de 22.000 euro, din care reclamanta a achitat la momentul autentificării suma de 1.000 euro și s-a obligat să achite diferența peste două luni, la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv până la data de 15 aprilie 2012.

Între părți au intervenit neînțelegeri, astfel că până în prezent vânzarea-cumpărarea nu a fost perfectată. Conform susținerilor reclamantei, necontestate de pârât, aceasta s-a aflat în posesia imobilului de la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare și până la data de 13.10.2015.

Contrar susținerilor reclamantei, prima instanță a reținut că aceasta nu deține un titlu locativ pentru imobil, deținându-l ca tolerat.

Potrivit dispozițiilor art.996 alin.1 Cod procedură civilă „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Textul art.996 alin.1 Cod procedură civilă stabilește două condiții de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, anume: urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, iar din acestea decurge și o a treia condiție – și a anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.

Calea ordonanței președințiale este una sumară, în care instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți dar, pentru ca soluția să nu fie arbitrară, trebuie cercetată aparența acestui drept.

Examinând admisibilitatea cererii de ordonanță președințială prin prisma condițiilor restrictive enunțate de textul menționat, instanța este datoare sa stabilească dacă, într-adevăr, în raport cu circumstanțele cauzei și cu natura dreptului substanțial dedus judecății, măsura a cărei luare se solicită are un caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice.

Chestiunile legate de protecția dreptului de proprietate pe durata derulării procedurii pe calea dreptului comun necesită, într-adevăr, o soluționare urgentă, instanța fiind datoare să dispună toate măsurile necesare pentru a preveni producerea oricărui prejudiciu.

În speță, reclamanta nu are domiciliul legal în imobilul în care solicită reintegrarea și nu deține nici un titlu locativ pentru acesta.

Nu este întrunită în cauză condiția vremelniciei, întrucât măsura ce se solicită a fi luată de instanță este una definitivă, și nici condiția caracterului provizoriu – respectiv limitată în timp până la soluționarea definitivă a unei cereri similare formulate pe calea dreptului comun. Astfel, reclamanta nu a solicitat ca reintegrarea sa în imobilul în litigiu să aibă loc până la soluționarea unei alte cereri aflate pe rolul Judecătoriei Medgidia și nici nu a făcut dovada existenței unui asemenea proces pe rolul instanței.

Cu ocazia dezbaterilor, reclamanta a precizat că are pe rolul Judecătoriei Medgidia dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, iar din verificările efectuate în aplicația Ecris rezultă că dosarul menționat are ca obiect drept de retenție și este în etapa regularizării.

P___ judecarea cererii pe calea ordonanței președințiale, instanța nu poate prejudeca fondul, întrucât nu se pot lua măsuri definitive care să soluționeze fondul litigiului dintre părți.

Aparența dreptului este dedusă pentru pârâtul A__-M____ D_____, care este proprietarul imobilului în litigiu, imobil pentru care nu a operat un transfer de proprietate până în prezent și pentru care reclamanta nu deține un titlu locativ.

În această procedură, instanța nu poate analiza executarea/neexecutarea de către părți a obligațiilor asumate prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.415/15.02.2012 la Biroul Notarial V_______.

Pentru considerentele expuse mai sus, cererea a fost respinsă ca nefondată, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii pe calea ordonanței președințiale.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat în termen legal apel.

În motivarea cererii de apel, reclamanta a reluat susținerile din cererea de chemare în judecată introductivă de instanță. În esență, a arătat că înțelegerea părților a fost în sensul ca pârâtul să facă toate demersurile în vederea încheierii contractului de vânzare–cumpărare în formă autentică, respectiv să achite creditul luat de la Banca Transilvania SA – Sucursala C________, să obțină radierea de la Bancă, să radieze ipoteca din cartea funciară, să obțină certificatul fiscal de la primărie și extrasul de carte funciară de la OCPI. Deoarece termenul stabilit nu a fost respectat de pârât, părțile au încheiat o declarație prin care prelungeau termenul și un proces-verbal prin care pârâtul a mai primit sume de bani în vederea achitării creditului ipotecar. Suma totală plătită pârâtului, prin remiterea personală – antecontract, personal cu martori, prin transfer bancar, prin recipise la oficiul poștal – este de 55.719 lei.

La data încheierii antecontractului a avut loc și predarea imobilului, reclamanta deținând posesia până la data de 13.10.2015, când pârâtul a schimbat încuietorile și i-a sechestrat toate bunurile, în acest sens reclamanta formulând plângerea penală înregistrată la P________ de pe lângă Judecătoria Medgidia sub nr.3732/P/2015.

A susținut apelanta că a suportat toate cheltuielile de întreținere aferente: gaze, cablu tv, telefon, internet, apă, femeie de serviciu, iar în imobil se află toate bunurile sale personale.

A mai susținut apelanta că i-a solicitat pârâtului să finalizeze acțiunile pe care și le asumase prin antecontract, dar a primit în schimb amenințări, reproșuri că pârâtul nu ar fi primit niciun ban, că antecontractul nu mai este valabil.

A arătat că a încercat în zadar rezolvarea acestei situații litigioase pe cale amiabilă, prin discuții personale, prin discuții cu superiorii acestuia de la locul de muncă, prin formularea de plângeri la poliție și parchet. De asemenea, a formulat și o cerere către executorul judecătoresc pentru inventariere de bunuri, dar pârâtul a refuzat.

P___ hotărârea atacată, instanța nu a ținut cont de faptul că pârâtul a recunoscut prin întâmpinare că ea locuiește acolo, dar se pune întrebarea cu ce drept a spart yalele, a amenințat-o, i-a sechestrat bunurile și a încasat suma de 55.000 lei, pentru care nu a plătit impozit.

În drept, a invocat disp. art.466 și urm. C.pr.civ.

P___ întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reluând susținerile din fața primei instanțe, în sensul că apelanta nu are un titlu locativ, iar el nu i-a transmis proprietatea asupra imobilului. Obligațiile contractuale nu au fost respectate, reclamanta achitând numai suma de 1.000 euro la data întocmirii actului, diferența de preț nefiind achitată nici până în prezent, utilitățile (RAJA) sunt achitate de proprietar și nu de cel care folosește imobilul, reclamanta folosindu-se în dosarul de fond de înscrisuri nesemnate de părțile contractuale (proces-verbal și declarație), pe care „le-a fabricat” pentru a arăta instanței o prelungire a promisiunii, care, de fapt, nu a mai avut loc.

În drept, a invocat disp. art.205, 997 alin.5 și 999 alin.3 C.pr.civ.

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, tribunalul reține următoarele:

Fără a relua considerentele de ordin teoretic cu privire la condițiile ordonanței președințiale expuse și reținute în mod corect de prima instanță, tribunalul reține că este îndeplinită în cauză condiția urgenței, dată fiind existența anotimpului rece și perioada relativ scurtă de timp scursă de la data blocării accesului reclamantei în imobil (13.10.2015) și data formulării cererii de ordonanță președințială (7.12.2015).

În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurii ce se cere a fi luată, se constată că în mod greșit prima instanță a reținut că aceasta nu ar fi îndeplinită. Din studiul aplicației ECRIS, rezultă că cererea reclamantei formulată pe calea dreptului comun, ce constituie obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă prin încheierea nr.133/19.01.2016, însă încheierea nu este definitivă. Astfel, chiar dacă dosarul se află în etapa regularizării, este îndeplinită condiția existenței unei cereri formulate pe calea dreptului comun, din moment ce cererea a fost înregistrată pe rolul instanței și urmează a primi o soluție (indiferent dacă în etapa regularizării sau ca urmare a judecății pe fond).

Cu privire la condiția neprejudecării fondului, tribunalul reține că și această condiție este îndeplinită, deoarece prin măsura ce se cere a se lua nu se soluționează raporturile de fond dintre părți.

În ceea ce privește aparența dreptului, se reține că aceasta reprezintă o condiție specifică de admisibilitate a ordonanței președințiale, prevăzută în mod expres în art.997 alin.1 C.pr.civ., al cărei conținut ridică multiple probleme. Doctrina și jurisprudența sunt unanime în a recunoaște judecătorului dreptul de a stabili de partea cui este aparența dreptului, în urma unui examen sumar al fondului cauzei.

În speță, între părți s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.415/5.02.2012, prin care pârâtul promitea să vândă un imobil, iar reclamanta se obliga să-l cumpere la prețul de 22.000 euro, la data convenției pârâtul primind suma de 1.000 euro. Contractul de vânzare-cumpărare urma a se încheia la data de 15.04.2012, dată până la care pârâtul urma să procure toată documentația necesară, inclusiv să achite creditul și să radieze ipoteca asupra imobilului. De asemenea, contractul cuprinde clauze privind daunele interese pentru neexecutare și posibilitatea promitentei cumpărătoare de a solicita instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare, precum și dreptul său de a solicita înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale asupra imobilului, pentru recuperarea sumei plătite cu titlu de avans.

Așadar, deși pârâtul nu a contestat că, inițial, părțile au convenit ca reclamanta să se mute în imobil, ceea ce s-a și întâmplat, tribunalul reține că predarea folosinței imobilului de către promitentul vânzător către promitentul cumpărător nu este de esența antecontractului de vânzare-cumpărare. Mai mult decât atât, în antecontractul autentificat la notar nu s-a făcut nicio astfel de mențiune și nici alte clarificări, pentru a se observa dacă menținerea promitentei cumpărătoare în imobil constituie o obligație pe care și-a asumat-o promitentul vânzător și a se verifica durata în timp a acestei obligații, în funcție de intervenirea vreuneia dintre situațiile avute în vedere de părți și cu privire la care s-au înscris stipulații clare în antecontract (refuzul uneia dintre părți de a încheia contractul, înstrăinarea imobilului către o altă persoană, neplata prețului, încetarea valabilității convenției în caz de deces etc.). Așadar, prin antecontract pârâtul și-a asumat obligația de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, cu stipularea de daune pentru neexecutare, și nu de a o lăsa pe reclamantă să locuiască în imobil. Corelativ, aceasta a dobândit un drept de creanță pentru suma achitată și nu dreptul de a locui în imobil.

P___ urmare, nu există niciun titlu locativ și nicio aparență în drept în favoarea reclamantei. Nu are relevanță sub acest aspect împrejurarea că reclamanta ar fi achitat deja o mare parte din preț – excedând în procedura ordonanței președințiale efectuarea vreunor verificări sau calcule în acest sens - , neavând relevanță nici cine plătește utilitățile sau faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de achitare a creditului, așa cum susține apelanta prin cererea de apel.

Desigur că nu se poate conferi legitimare conduitei pârâtului, care a schimbat încuietoarea la imobil și a blocat accesul reclamantei la lucrurile sale personale, însă acestea sunt aspecte care țin de sfera dreptului penal și nu de aparența în drept a reclamantei, pentru a justifica admiterea cererii de reintegrare.

Pentru considerentele de fapt și drept expuse, neexistând motive de reformare a hotărârii primei instanțe, în temeiul disp. art.1000 rap. la art.480 alin.1 C.pr.civ. tribunalul va respinge apelul ca nefondat și, în temeiul disp. art.453 C.pr.civ. va obliga apelanta aflată în culpă procesuală la plata sumei de 500 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată. Această sumă de bani reprezintă onorariul apărătorului ales al intimatului, considerat de instanță ca fiind cheltuială de judecată. Astfel, în temeiul disp. art.451 alin.2 C.pr.civ., apreciind că onorariul de 800 lei este exagerat în raport cu complexitatea redusă a cauzei și cu activitatea desfășurată de avocat (întâmpinarea din apel fiind identică cu cea formulată în dosarul primei instanțe, iar soluționarea apelului realizându-se la primul termen de judecată), tribunalul a dispus reducerea acestuia la suma de 500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul promovat de apelanta reclamantă L___ C_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în municipiul București, ______________________________ nr.1, ___________.1, etj.4, ____________________ procesuale ales în municipiul Medgidia, ______________________, ____________, _________________________, împotriva sentinței civile nr. 2000/22.12.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul pârât A__-M____ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în municipiul Medgidia, ___________________, ___________, __________, județul C________, la Cabinet de avocat G________ Vetuța, ca nefondat.

Obligă apelanta către intimat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat, redus conform art.451 alin.2 C.pr.civ.).

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.02.2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Jud. dr. C_______ G_______ C______ C____

GREFIER,

A______ O____

Jud. fond A. I. S_______.

Red./tehnored. dec. apel jud. C. G_______ 5.02.2016/4 ex.

Emis 2 comunicări – 08.02.2016