R O M Â N I A Operator de date cu caracter personal nr.3188

JUDECĂTORIA G_____

JUDEȚUL CLUJ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 242/2015

Ședința publică de la 05 Martie 2015

Instanța formată din:

PREȘEDINTE : I____ L______ G______

GREFIER : L____ P______ C_______

Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta D__ O______ în contradictoriu cu pârâta P__ A______ F______, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Mersul dezbaterilor a fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.02.2015 iar pentru continuitatea completului de judecată, s-a amânat pronunțarea pentru data de 05.03.2015.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă formulată la data de 16.07.2013, reclamanta D__ O______ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P__ A______:

1. să constate că masa succesorală rămasă după defunctul D__ Izidor, decedat la data de 02.02.2012, formata din cota 1/2 parte din apartamentul în valoare de 60.000 lei situat in G_____ Piața Unirii nr. 5 ___________, înscris in C.F. nr. xxxxx-C1-U3, cu părțile indivize comune aferente înscrise in C.F. col.3333 si teren in folosința 16/284 parte, precum si cota de 1/2 parte din sumele aflate în depozit la BCR-Agentia G_____, în suma de 16.855 lei si respectiv 34,55 Euro, revine in cota de 1/4 parte reclamantei in calitate de soție supraviețuitoare, si in cota de 3/4 parti paratei, in calitate de fiica;
2. să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul mai sus indicat, prin atribuirea acestuia reclamantei, cu plata către parata a contravalorii cotei sale parti.

În motivare a arătat faptul că la data de 02.02.2012, soțul reclamantei D__ Izidor a decedat, reclamanta deținând în coproprietate cu acesta apartamentul mai sus descris si sumele de bani indicate. In vederea dezbaterii succesiunii după defunct, la BNP F____ G_______ & Asociația a inițiat procedura succesorală notarială care însă nu a putut fi finalizată din cauza pretențiilor financiare ale paratei.

În drept a invocat art.963; art.972; art.975; art.669; art.670; art.676; art.888 Cod civil -art.189 Cod de procedura civila.

În probațiune a solicitat proba cu depus înscrisuri (f. 4-9).

Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 19.11.2013 s-a admis în parte cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, instanța stabilind în sarcina petentei obligația de a achita 50% din valoarea totală a taxei judiciare de timbru respectiv suma de 1925 lei (f. 28).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 1925 lei. (f. 33)

La data de 13.01.2014 pârâta P__ A______ F______ a depus întâmpinare și cerere reconvențională (f. 36-37) prin care a solicitat admiterea acțiunii principale și a cererii reconvenționale cu consecința:

1. constatării faptului că masa succesorală rămasă după defunctul D__ Izidor – tatăl pârâtei – decedat la 02.02.2012 se compune: din cota de 1/2 parte din apartamentul situat în G_____ Piața Unirii nr. 5 ___________ jud. Cluj înscris în C.F. nr. xxxxx-C1-U3 și cota de 1/2 parte din depozitul bancar în suma de 16.855 lei și 34,55 Euro deținut la BCR - Agenția G_____; din cota de 1/2 parte din depozitul bancar în sumă de 40.000 lei constituit la Banca Transilvania Sucursala D__ – la 13.12.2011, iar vocația succesorală aparține reclamantei în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 parte și respectiv pârâtei, în calitate de fiică, în cotă de 3/4 parte;

2. ieșirii din indiviziune în privința imobilului în modalitatea atribuirii acestuia reclamantei concomitent cu plata sultei în favoarea pârâtei corespunzătoare cotei de proprietate și valorii de circulație a imobilului, iar în privința bunurilor mobile – sume de bani – prin formare de loturi în natură diferențiate valoric conform cotelor de proprietate deținute;

3. obligării pârâtei reconvenționale, în situația în care se opune admiterii cererii reconvenționale, la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că în timpul căsătoriei, tatăl pârâtei și reclamanta au achiziționat imobilul în litigiu, după care au efectuat lucrări de sporire a gradului de confort – geamuri tip termopan, tavane false, respectiv lucrări de renovare – zugrăvit, vopsit uși, lăcuit parchet, astfel că, în prezent acest apartament amplasat într-o zonă centrală a orașului valorează aproximativ 100.000 lei.

În ceea ce privește economiile bănești, pe lângă depozitul bancar deținut la BCR, al cărui titular este defunctul D__ Izidor, la data de 13.12.2011 a mai fost constituit un depozit în sumă de 40.000 lei la Banca Transilvania, titulară fiind reclamanta. A mai arătat că este neîndoielnic faptul că și această sumă obținută în principal ca urmare a vânzării unui apartament cu o cameră deținut de către cei doi soți și înstrăinat la 13.12.2011 are calitate de bun comun al soților, astfel că în masa succesorală intră și cota de 1/2 parte din această sumă de bani, aferentă depozitului bancar.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205, 209 din Codul de procedură civilă, art. 453 din Codul de procedură civilă.

În probațiune a depus înscrisuri (f. 38-44).

Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu suma de 1000 lei. (f. 55)

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, inclusiv proba cu interogatoriul părților (f. 75-76, 77-78) și proba cu expertiza tehnică judiciară (f. 95-107), cuprinzând și răspunsurile expertului la obiecțiunile formulate (f. 117-118).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În fapt, potrivit extrasului de CF nr. xxxxx-C1-U3 G_____ (f. 4-5), imobilul cu nr. top. 908/4/a/2/1/VII/s, constând în imobilul – apartament situat în G_____, Piața Unirii nr. 5 _____________ _______________, format din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 debara, 1 sas, cu părțile indivize comune aferente înscrise in C.F. col.3333 si teren in folosința 16/284 parte, a fost înscris în evidențele de publicitate imobiliară ca bun comun al soților D__ Izidor și D__ O______, aspect care de altfel nu a fost contestat de către părți.

Tot astfel, sub aspectul depozitului deschis la BCR-Agentia G_____, în suma de 16.855 lei si respectiv 34,55 Euro (f. 6-7), s-a recunoscut de către părțile prezentului litigiu, inclusiv prin răspunsurile la interogatoriu (f. 75-78), existența și valoarea acestuia, precum și natura sa de bun comun al celor doi soți, aspect de care instanța ia act în condițiile art. 981 C.proc.civ.

În schimb, în ceea ce privește pretenția proprie dedusă judecății de către pârâta reclamant reconvențional P__ A______ F______, privind cuprinderea în masa bunurilor de împărțit și a cotei de 1/2 parte din depozitul bancar în sumă de 40.000 lei la data înființării, depozit constituit la Banca Transilvania Sucursala D__ la 13.12.2011, instanța reține lipsa acordului părților cu privire la natura de bun comun a acestor sume de bani, reclamanta pârât reconvențional susținând că suma i se cuvine în totalitate, ca bun propriu, fără a face parte din masa bunurilor partajabile, în cadrul dezbaterii succesiunii după defunctul D__ Izidor.

În drept, instanța reține că potrivit art. 975, art. 970-972 C.civ., „soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă”, iar în această calitate, „soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali”. Tot astfel, legiuitorul arată că „descendenții sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit” și că aceștia „înlătură moștenitorii din celelalte clase și vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie. În concurs cu soțul supraviețuitor, descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moștenire”, în concordanță cu textul art. 972 alin. 1 lit. a) potrivit căruia „cota soțului supraviețuitor este de: a) un sfert din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului”.

Față de aceste dispoziții legale, instanța reține că în prezenta cauză se dezbate succesiunea defunctului D__ Izidor – decedat la data de 03.02.2012, conform copiei certificatului de deces (f.8), iar calitate de moștenitori după acesta o au părțile prezentei cauze, respectiv pe de-o parte reclamanta pârâtă reconvențional D__ O______ în calitate de soție supraviețuitoare, conform certificatului de căsătorie de la f. 9, aceasta beneficiind în baza legii de o cotă de ¼, iar pe de altă parte pârâta reclamant reconvențional P__ A______ F______, conform certificatului de naștere și căsătorie (f. 39), având o cotă-parte legală de ¾ din masa succesorală rămasă după defunct, de altfel aceste cote legale nefiind contestate de către părți.

Raportat la starea de fapt reținută și la textele de lege sus-citate, ținând cont și de poziția concordantă a părților cu privire la petitele din acțiunea principală, inclusiv acordul pârâtei cu privire la atribuirea către reclamantă a imobilului - apartament situat în G_____, Piața Unirii nr. 5 _____________ _______________, înscris în CF nr. xxxxx-C1-U3 G_____ cu nr. top. 908/4/a/2/1/VII/s, cu plata corespunzătoare a unei sulte, potrivit pct. II din întâmpinare, instanța urmează să admită acțiunea civilă formulată de reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ în contradictoriu cu pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______, conform dispozitivului prezentei sentințe.

Sub aspectul valorii imobilului apartament situat în G_____, Piața Unirii nr. 5 _____________________________, instanța reține că în cauză s-a administrat proba cu expertiza judiciară de evaluare (f.95-107), precum și răspunsul expertului la obiecțiunile formulate (f. 117-118), imobilul fiind evaluat la suma de 71.064 lei, situată între valorile vehiculate de părți, iar față de explicațiile date de către expert și modalitatea în care s-a ajuns la această sumă, instanța urmează a utiliza această valoare în determinarea drepturilor succesorale cuvenite părților.

Din perspectiva cererii reconvenționale, respectiv în ceea ce privește cuprinderea în masa succesorală a cotei de 1/2 parte din depozitul bancar în sumă de 40.000 lei la data constituirii sale la Banca Transilvania Sucursala D__ la 13.12.2011, instanța urmează să rețină caracterul întemeiat al acestui petit de acțiune, pentru următoarele motive:

Astfel, potrivit înscrisurilor de la dosar (f. 41-43), inclusiv adresele și dovezile comunicate de către unitatea bancară (f. 72, f. 90-91), instanța constată că la data de 13.12.2011 reclamanta D__ O______ a constituit la Banca Transilvania Sucursala D__ un depozit bancar în sumă de 40.000 lei, depozitul fiind desființat prin ridicarea în numerar de către titulara contului a sumei de 40.775, 26 lei la data de 27, respectiv 28 martie 2013. Așadar, se constată că depozitul a fost constituit în timpul vieții defunctului D__ Izidor și desființat după decesul acestuia, iar în privința provenienței sumei de bani, instanța urmează a da eficiență dispozițiilor art. 339 și art. 343 C.civ., texte potrivit cărora „bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților”, iar „calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită”. În schimb, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă”, iar în ipoteza de la lit. a) legiuitorul adaugă expres faptul că în acest caz „dovada se face în condițiile legii”, fiind necesar așadar ca partea interesată să dovedească faptul că bunul face parte din vreuna dintre categoriile de bunuri limitativ enumerate de textul art. 340 C.civ. pentru a fi considerat bun propriu.

Din această perspectivă, instanța reține pe de-o parte că reclamanta pârât reconvențional D__ O______ nu a făcut dovada, „în condițiile legii”, a naturii de bun propriu a acestor sume care au constituit depozitul de la Banca Transilvania, câtă vreme susținerile acestei părți, inclusiv prin răspunsul la interogatoriu (f. 75) în sensul că banii proveneau din vânzarea unui imobilul pe care reclamanta l-ar fi moștenit de la antecesorii săi nu au fost probate.

Astfel, instanța reține că în dovedirea acestor alegații reclamanta a depus un înscris sub semnătură privată (f.114) prin care se atestă că la data de 25.11.2011 reclamanta ar fi înstrăinat numitului F_____ C_______ V___ un teren în suprafață de 5000 mp situat în ______________________________ ținând să menționeze expres în cuprinsul acestui înscris faptul că „terenul în cauză constituie moștenire de la părinți”, evident, făcând referire la părinții vânzătoarei D__ O______. Caracterul pro causa al acestui înscris rezultă nu doar din această mențiune evident favorabilă poziției reclamantei din prezentul litigiu, mențiune în același timp cel puțin inexplicabilă în economia acelui înscris sub semnătură privată, foarte lapidar întocmit de părți dar purtând totuși această mențiune neuzitată neapărat în contractele încheiate în această manieră, cât și din modalitatea și termenul la care a fost depus la dosar acest înscris – respectiv doar la data de 20.11.2014, câtă vreme pretenția pârâtei reclamant reconvențional și susținerile sale privind natura de bun comun a acestor sume de bani s-au formulat încă din data de 13.01.2014. Or în măsura în care acest înscris exista încă de la începutul litigiului, este dificil de înțeles de ce partea interesată a omis 10 luni să-l prezinte, exhibând actul doar la sfârșitul cercetării procesului. Mai mult, instanța reține că nici prin răspunsul al întrebarea nr. 1 din interogatoriu (f. 75) – probă administrată la data de 12.06.2014 – partea nu a menționat nimic despre înstrăinarea vreunui teren sau despre existența unui act scris, ci doar a susținut că „banii au provenit ca moștenire de la tatăl meu”, ori între a primi o sumă de bani ca moștenire, și a primi un bun imobil ca moștenire există o diferență importantă sub aspectul obiectului moștenii, chiar și pentru o parte nefamiliarizată neapărat cu limbajul juridic, cert fiind că nici la acest moment al administrării probei cu interogatoriul, fiind forțată așadar partea să-și justifice dreptul, reclamanta nu a invocat nici măcar incidental existența vreunui contract de înstrăinare încheiat aparent cu câteva zile înainte de data deschiderii depozitului.

Chiar trecând peste aceste considerații, instanța reține că în orice caz înscrisul prezentat nu face dovada „în condițiile legii” a caracterului de bun propriu al reclamantei, în condițiile art. 140 lit. a), sau art. 140 lit. a) rap. la lit. e), câtă vreme susținând că a fost dobândit prin moștenire, nu s-a prezentat cu respectarea rigorilor legale certificatul de moștenitor care să ateste această transmisiune, nu s-a probat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei, și nu în ultimul rând pentru transmiterea între vii a dreptului de proprietate nu s-a respectat forma autentică cerută ad validitatem de către legiuitor, din punct de vedere juridic, în prezenta cauză, și cu atât mai mult în lipsa unei date certe a înscrisului, acesta nu are aptitudinea de a dovedi temeinicia susținerilor reclamantei, fiind cert că dovada caracterului de bun propriu al acestui teren nu a fost realizată.

În schimb, prin înscrisul încheiat în formă autentică de către notar, autentificat prin încheierea nr. 3002/13.12.2011 de către BNP G_______ I______, înscris depus odată cu cererea reconvențională (f.42-43), pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ a dovedit că la data de 13.12.2011 soții D__ Izidor și D__ O______ au înstăinat numitei Balla A__ un imobil apartament situat în G_____, fiind menționat expres în cuprinsul actului autentic caracterul de bun comun al bunului, dobândit de către cei doi soți prin act autentic de vânzare-cumpărare în timpul căsătoriei.

„Coincidența” faptului că la aceeași dată de 13.12.2011, la care se vinde acest imobil, reclamanta pârâtă reconvențional deschide un cont de depozit la Banca Transilvania, face demn de crezare faptul că destinația sumei considerabile de bani obținută prin vânzare a fost aceea de a constitui acest depozit, aceasta chiar și în condițiile în care contul a fost deschis doar pe numele unui singur soț, cu sau fără vreo împuternicire acordată celuilalt soț, reglementările bancare permițând astfel de operațiuni, fără ca prin aceasta să fie contestat caracterul de bun comun al sumelor de bani, aspect cunoscut de altfel de către reclamantă, care a cerut partajarea sumelor de bani din depozitul de la BCR, ca bun comun, deși depozitul fusese constitut doar pe numele defunctului soț.

În ceea ce privește diferența dintre prețul de vânzare al imobilului, de 25.000 lei conform actului autentic sus-menționat, și valoarea depozitului constituit la aceeași dată, de 40.000 lei, instanța reține că notarul public a consemnat susținerile părților în sensul că prețul s-a achitat în aceeași zi, mai înainte de semnarea actului, prin urmare nu s-a achitat prețul în fața reprezentantului autorității publice. În aceste condiții, chiar de notorietate fiind practica părților de a declara la notar un preț mai mic din considerente privind taxele notariale care se percep, instanța nu poate să prezume că aceasta a fost situația în cauză, urmând a reține că doar pentru suma de 25.000 lei a fost făcută dovada, cu înscrisuri și prezumții judiciare, a faptului că depozitul reprezintă bun comun al soților, suma de bani înlocuind valoarea bunului comun înstrăinat de aceștia. În schimb, pentru diferența de 15.000 lei până la valoarea depozitului de 40.000 lei, instanța va reține caracterul de bun comun al soților în considerarea prezumțiilor legale sus-citate, conform art. 339 și art. 343 C.civ., întrucât în lipsa unor dovezi legale și pertinente, apte de a face demn de crezare posibile alegații privind caracterul de bun propriu al reclamantei eventual pentru această sumă de 15.000 lei – stabilindu-se deja că înscrisul de la f. 114 nu este apt de asemenea efecte juridice – rămâne incidentă prezumția naturii de bun comun al soților, această calitate nefiind necesar a fi dovedită.

Pentru toate motivele de fapt și de drept indicate, instanța urmează a admite acțiunea principală, precum și admiterea în parte a cererii reconvenționale, iar conform art. 357 alin. 2 teza finală C.civ., text care prezumă până la proba contrară contribuția egală a soților la dobândirea bunurilor comune – nefiind invocată și dovedită, în cauza de față, vreo contribuție diferită a soților -, instanța urmează a constata că pe durata căsătoriei reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ cu defunctul D__ IZIDOR, decedat la datat de 02.02.2012, soții au avut o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, la dobândirea următoarelor bunuri care fac parte din masa succesorală rămasă după defunctul D__ IZIDOR, acestuia revenindu-i o cotă de:

- ½ parte din apartamentul situat în G_____, Piața Unirii nr. 5 _______________________ CF nr. xxxxx-C1-U3, cu părțile indivize comune înscrise în CF col. 3333 și teren în folosință 16/284 parte, evaluat la suma de 71.064 lei;

- ½ din depozitul bancar deschis la BCR Agenția G_____ – pe numele defunctului - , în sumă de 16.885 lei și respectiv 34,55 Euro;

- ½ din depozitul bancar deschis la BT Agenția G_____ – pe numele reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ -, în sumă finală la data lichidării de 40.775,26 lei.

De asemenea, instanța va constata că reclamantei – pârât reconvențional D__ O______, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctul D__ IZIDOR, îi revine o cotă legală de ¼ parte din masa succesorală astfel indicată, pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______, în calitate de fiică a defunctului, revenindu-i o cotă de ¾ parte din masa succesorală.

Conform pozițiilor exprimate de către părți, va dispune partajarea bunurilor care compun masa succesorală rămasă după defunctul D__ IZIDOR, corespunzător valorii acestora și cotelor deținute de părțile în litigiu, prin atribuirea în favoarea reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ a întregii cote de ½ parte din apartamentul în litigiu (cota aferentă unei valori de xxxxx lei), reprezentând cota-parte a defunctului, cu obligarea reclamantei – pârât reconvențional la plata în favoarea pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ a sumei de 26.649 lei cu titlu de sultă, reprezentând cota-parte de ¾ care se cuvine fiicei din valoarea imobilului aferentă cotei de ½ care face obiectul partajului.

De asemenea, va partaja cota de ½ din depozitul în lei, respectiv Euro, constituit la BCR (cota aferentă unei valori de 8427,5 lei și 17,27 Euro), prin atribuirea în favoarea reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ a sumei de 2.106,87 lei, și respectiv suma de 4,31 Euro, urmând a atribui pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ suma de 6.320,63 lei și respectiv 12,95 Euro din acest depozit, corespunzător cotelor legale de proprietate ale părților.

În continuare, reținând caracterul de bun comun al depozitului constituit la Banca Transilvania – BT Sucursala D__, la valoare de 40.775,26 lei - sumă finală la data lichidării sale de către reclamantă -, prin aplicarea acelorași cote de proprietate asupra cotei de ½ parte care reprezintă parte defunctului (cota aferentă unei valori de xxxxx,63 lei), instanța va atribui reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ D__ O______ suma de 5.096,90 lei, iar pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ îi va atribui suma de 15.290,72 lei, obligând totodată reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ să achite personal către pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ suma astfel stabilită, față de împrejurarea că depozitul nu mai este în ființă, suma fiind integral retrasă de către reclamantă.

În condițiile art. 1617 C.civ., compensează cheltuielile de judecată realizate de părți, constatând interesul comun al acestora în partajarea întregii mase succesorale, constatând că în concret cheltuielile efectuate au fost în sumă de 4505 lei din care 1925 lei și respectiv 1000 lei taxe judiciare de timbru, și 1580 lei onorariu expertiză. Din această sumă, reține că reclamanta a achitat un total de 2125 lei (1925 lei + 200 lei), iar pârâta achitat 1200 lei (1000 lei + 200 lei). Aplicând corespunzător cotele care le revin după succesiunea defunctului, instanța reține că reclamanta trebuie să suporte cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1126,25 lei, iar pârâta suma de 3378,75 lei, motiv pentru care urmează a obliga pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ să achite reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ suma de 998,75 lei, reținând că onorariul expertului judiciar desemnat în cauză la cererea ambelor părți se va suporta potrivit acelorași cote de proprietate recunoscute de lege, și întrucât a fost achitat în mod egal atât de reclamantă cât și de către pârâta, acesta din urmă, în considerarea cotei-sale superioare, va achita către reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ suma astfel stabilită.

În continuare, conform dispozițiilor art. 50² din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, „în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public”. Astfel, instanța constată că reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ a beneficiat de ajutor public judiciar în cuantum de 1.925 lei, iar raportat la valoarea bunurilor dobândite de către aceasta, urmează să o oblige pe reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ să restituie ajutorul public judiciar acordat de stat, în sumă de 1.925 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ în contradictoriu cu pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______.

Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ în contradictoriu cu reclamanta – pârât reconvențional D__ O______.

Constată că pe durata căsătoriei reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ cu defunctul D__ IZIDOR, decedat la datat de 02.02.2012, soții au avut o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, la dobândirea următoarelor bunuri care fac parte din masa succesorală rămasă după defunctul D__ IZIDOR, acestuia revenindu-i o cotă de:

- ½ parte din apartamentul situat în G_____, Piața Unirii nr. 5 ___________, înscris în CF nr. xxxxx-C1-U3, cu părțile indivize comune înscrise în CF col. 3333 și teren în folosință 16/284 parte, evaluat la suma de 71.064 lei.

- ½ din depozitul bancar deschis la BCR Agenția G_____ – pe numele defunctului - , în sumă de 16.885 lei și respectiv 34,55 Euro;

- ½ din depozitul bancar deschis la BT Agenția G_____ – pe numele reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ -, în sumă finală la data lichidării de 40.775,26 lei.

Constata că reclamantei – pârât reconvențional D__ O______, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctul D__ IZIDOR, îi revine o cotă legală de ¼ parte din masa succesorală astfel indicată, pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______, în calitate de fiică a defunctului, revenindu-i o cotă de ¾ parte din masa succesorală.

Dispune partajarea bunurilor care compun masa succesorală rămasă după defunctul D__ IZIDOR, corespunzător valorii acestora și cotelor deținute de părțile în litigiu, în următoarea modalitate:

- atribuie reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ întreaga cotă de ½ parte din apartamentul în litigiu, reprezentând cota-parte a defunctului, cu obligarea reclamantei– pârât reconvențional la plata în favoarea pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ a sumei de 26.649 lei cu titlu de sultă;

- din depozitul în lei, respectiv Euro, constituit la BCR, atribuie reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ suma de 2.106,87 lei, și respectiv suma de 4,31 Euro, iar pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ îi acordă suma de 6.320,63 lei și respectiv 12,95 Euro;

- din depozitul în lei constituit la BT atribuie reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ D__ O______ suma de 5.096,90 lei, iar pârâtei – reclamant reconvențional P__ A______ F______ îi acordă suma de 15.290,72 lei, obligând totodată reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ să achite personal către pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ suma astfel stabilită.

Compensează cheltuielile de judecată realizate de părți, corespunzător cotelor care le revin după succesiunea defunctului, și obligă pârâta – reclamant reconvențional P__ A______ F______ să achite reclamantei – pârât reconvențional D__ O______ suma de 998,75 lei.

Pune în sarcina pârâtei– reclamant reconvențional P__ A______ F______ obligația de achita în integralitate diferența de onorariu expert în sumă de 1180 lei, – în favoarea domnului expert Tempeleanu N______.

Obligă reclamanta – pârât reconvențional D__ O______ să restituie ajutorul public judiciar acordat de stat, în sumă de 1.925 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria G_____.

Pronunțată în ședința publică din data 05.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

G______ I____ L______ C_______ L____ P______

Red.dact. GIL/CL

4 ex./21.04.2015