R O M Â N I A Operator de date cu caracter personal nr.3188

JUDECĂTORIA G_____

JUDEȚUL CLUJ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 244/2015

Ședința publică de la 05 Martie 2015

Instanța formată din:

PREȘEDINTE : I____ L______ G______

GREFIER : L____ P______ C_______

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul L_______ I____ în contradictoriu cu pârâtul P_____ V_____, având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 05.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.02.2015 iar pentru continuitatea completului de judecată, s-a amânat pronunțarea pentru data de 05.03.2015.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 18.12.2013 pe rolul Judecătoriei G_____ sub nr. de mai sus, reclamantul L_______ I____ a chemat în judecată pe pârâtul P_____ V_____, solicitând să se stabilească linia de hotar între terenul proprietatea reclamantului, în suprafață de 2.016 mp situat în Mun.G_____, cartier Hășdate nr.54, identificat în CF 37 Hășdate top.98, 99 și terenul proprietatea pârâtului, în suprafață de 1.600 mp, situat în Mun.G_____, cartier Hășdate, nr.53, identificat în CF xxxxx G_____ nr.cad. xxxxx.

În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul tabular al acestui terenului intravilan care se învecinează cu terenul pârâtului, iar între părți au apărut neînțelegeri privind delimitarea celor două terenuri, solicitând instanței să stabilească linia de hotar reală dintre cele două proprietăți.

În drept a invocat prevederile art. 560 Cod civil.

În probațiune a depus înscrisuri, extras CF și un plan (f. 3-10, f. 16-17).

Acțiunea a fost legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru. (f. 21)

La data de 20.02.2014 pârâtul P_____ V_____ a formulat întâmpinare (f. 24-26) prin care a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că cele două imobile învecinate aparținând părților au fost delimitate, pe linia stâlpului porții reclamantului în zona construcțiilor, a grajdului și grădinii de legume, în mod clar și necontestat, anterior momentului dobândirii imobilului de către părinții pârâtului, prin gard din țevi de metal, pe fundație de beton și plasă de sârmă, construit de părinții reclamantului. A mai arătat că în zona din spatele construcțiilor delimitarea terenurilor s-a făcut în aceleași condiții prin montarea de borne metalice. Pârâtul a arătat că toate măsurătorile topografice efectuate de pârât în vederea înscrierii imobilului în cartea funciară și obținerii autorizațiilor de construcție s-au raportat la aceste semne de hotar.

În probațiune a depus un set de înscrisuri: plan de amplasament și delimitare a imobilului cu nr. cadastral xxxxx, extras CF, schița/anexa 1, planșe fotografice, proces verbal poziționare borne, autorizație de construcție nr. 53/55/7/10.06.2013, plan de situație aprobat de Primăria G_____, declarație autentificată. (f. 28-47).

La data de 10.03.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (f. 51-52) prin care a arătat că s-a opus executării de către pârât a noului gard despărțitor dintre cele două proprietăți.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul părților (f. 73-74, 75), proba testimonială cu martorul P__ Z_____ (f. 76) și proba cu expertiza tehnică judiciară (f. 87-103), cuprinzând și răspunsul expertului la obiecțiunile formulate (f. 126).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Potrivit extrasului CF nr. 37 Hășdate (f. 5-8), reclamantul L_______ I____ deține împreună cu soția, ca bun comun, imobilul cu nr. top. 98, 99 situat în mun.G_____, cartier Hășdate nr. 54, iar terenul în suprafață de 1.600 mp situat în Mun.G_____, cartier Hășdate nr.53, identificat în CF xxxxx G_____ nr.cad.xxxxx, aparține în cotă de 1/1 pârâtului P_____ V_____ (f. 9), cele două terenuri fiind învecinate.

Din susținerile pârâtului prin întâmpinare, coroborat cu răspunsurile reclamantului la interogatoriul administrat (f. 73-74) și imaginile foto depuse în probațiune la dosar (f. 41, f. 45-47), instanța reține a fi recunoscut și probat faptul că, cel puțin până în anul 2013, imobilele în litigiu erau delimitate de un gard pe fundație de beton cu stâlpi din țeavă metalică și plasă de sârmă, începând de la stâlpul porții și continuat în zona construcțiilor, a grajdului și a grădinii de legume, construit de părinții reclamantului anterior anului 1970, iar în anul 2013 reclamantul L_______ I____ a desființat acest gard, tăind țevile metalice care susțineau plasa de sârmă. Existența acestui gard este confirmată și de martorul P__ Z_____ (f. 76), care în calitate de topograf autorizat a efectuat în urmă cu aproximativ doi ani, în favoarea pârâtului P_____ V_____, o documentație tehnică necesară pentru intabularea respectivului teren în CF, martorul recunoscând că gardul care apare acum în fotografiile de la dosar nu exista în acea formă la data măsurătorilor.

Cu privire la noul gard, instanța reține că la data de 10.06.2013 pârâtul P_____ V_____ a obținut autorizație pentru împrejmuirea terenului + anexă gospodărească (f. 42-44), executând pe cheltuiala sa această lucrare, iar potrivit susținerilor pârâtului, față de opoziția reclamantului la ridicarea unui nou gard despărțitor, noul grad prin care și-a împrejmuit proprietatea s-a realizat la o distanță de 5 cm față de gardul vechi, înspre proprietatea pârâtului, aspect nerecunoscut de către reclamant, care prin răspunsul la interogatoriu arată că gardul a fost construit pe proprietatea sa (f. 73).

Fiind administrată proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie (f. 86-102), expertul a constatat la fața locului, pe o porțiune de mejdie, fundația gardului vechi care delimita cele două proprietăți, învederând că raportat la poziția fundației vechi, fundația gardului nou edificat de către pârâtul P_____ V_____ este înspre terenul acestui pârât, pe unele porțiuni alipită de fundația veche iar pe alte porțiuni la distanță de 5-10 cm de fundația veche (f. 89). Pe porțiunea din spatele grajdului și până la partea din spate a limitei, în lipsa unor semne vechi de hotar, expertul a învederat în mod justificat motivele pentru care nu se poate raporta la planurile vechi de carte funciară (f. 90-91), precum nici la planul de situație pus la dispoziție de către reclamant, datând din anul 1987 (f. 91), iar prin răspunsul la obiecțiuni (f. 126) expertul a explicat convingător rațiunea pentru care nu a putut avea în considerare, în stabilirea mejdiei dintre proprietăți, planul aflat la f. 10 din dosar, depus de către reclamant, aceasta fiind o simplă schiță cuprinzând dimensiuni probabil rotunjite la unități de măsură întregi (m), care nu respectă rigurozitatea care trebuie să caracterizeze astfel de măsurători.

În aceste condiții, planul la care s-a raportat expertul a fost cel din anul 1989, pus la dispoziție de către pârât, iar raportat la prevederile Ordinului ANCPI nr. 700/2014, expertul a concluzionat în sensul că fronturile la stradă ale celor două imobile nu au fost modificate ținând cont de situația rezultată din planul de situație din anul 1989, precum și de faptul că limita din partea nordică a imobilului nu este contestată de către reclamant, ____________________________ cadastral, expertul a calculat că imobilul reclamantului, care nu are număr cadastral atribuit, ci raportat la înregistrările din baza de date a OCPI Cluj se află situat între numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, are o suprafață cu 332 mp mai mare decât suprafața numerelor topografice 98,99 proprietatea reclamantului și cu 148 mp mai mare decât suprafața parcelelor 41,42,43 din tarlaua I22 din TP nr. XXXXXXXXXXXXX, dobândite de către reclamant și soția acestuia.

Concluzia raportului de expertiză a fost în sensul că gardul existent actualmente la fața locului între imobilele în litigiu respectă limita numărului cadastral xxxxx proprietatea pârâtului, cu mici erori de o parte și de alta a limitei, cu valori de până la 9 cm care se încadrează în toleranța admisă de normele de cadastru în vigoare, și totodată gardul astfel amplasat reprezintă limita dintre numărul topografic 98,99 proprietatea reclamantului și numărul cadastral xxxxx proprietatea pârâtului, fără a se încălca proprietatea reclamantului raportat la suprafețele deținute de către parte, conform actelor de proprietate.

În drept, instanța reține că textul art. 560 C.civ. instituie obligația de grănițuire ce revine proprietarilor terenurilor învecinate, de a „contribui la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”, însă în același timp articolul de lege subsecvent recunoaște expres „dreptul de îngrădire”, în favoarea oricărui proprietar, care „poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate”.

Raportat la starea de fapt prezentată și ținând cont de temeiurile de drept pe care se fundamentează acțiunea, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului L_______ I____ de stabilire a limitei de hotar dintre cele două proprietăți, în condițiile manifestării de către pârât a dreptului său recunoscut de lege, de a-și îngrădi proprietatea, întrucât această operațiune, astfel cum s-a reținut, nu a adus atingere liniei de hotar existentă între cele două proprietăți, delimitată încă din anul 1970 și respectată de către pârâtul P_____ V_____ inclusiv prin lucrările efectuate în anul 2013.

Pe cale de consecință, chiar în condițiile unei practici judiciare majoritare în sensul caracterului declarativ și imprescriptibil al acțiunii în grănițuire, admisibilă chiar dacă între proprietăți există hotare anterioare, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească, și chiar dacă linia de hotar ar fi aceeași, instanța reține că această interpretare nu se poate aplica fără a lua în considerarea particularitățile prezentului litigiu, astfel cum au fost constate de către instanță.

În baza art. 453 NCPC și întrucât acțiunea reclamantului a fost respinsă, instanța va obliga reclamantul L_______ I____ la plata în favoarea pârâtului P_____ V_____ a sumei de 2740 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător în cuantum de 1500 lei (f. 141-142) și 1240 lei onorariu expert (f. 68, f. 116), cheltuieli admisibile și cuvenite părții care a făcut referire la acestea prin concluziile pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul L_______ I____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun.Cluj-N_____, ____________________, ____________, _________________, în contradictoriu cu pârâtul P_____ V_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în loc. Slatina, ______________________, ____________, ___________, jud.O__, având ca obiect grănițuire.

Obligă reclamantul la plata în favoarea pârâtului a sumei de 2740 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria G_____.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

G______ I____ L______ C_______ L____ P______

Red.dact.GIL/

29.04.2015/ 4 ex.