R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECTIA CIVILĂ

DECIZIa civilă Nr. 229/R Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 27 aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C____ E____ C____ - judecător

Judecător: C_______ Ș________

Judecător: M____ C_____ T___

Grefier: N_______ A_______

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul O___ O_____ I_____ împotriva deciziei civile nr. 17/A din data de 22 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul C______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa apelantului pârât O___ O_____ I_____ și intimatului reclamant K________ L_____.

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei după care:

Se constată depuse la dosarul cauzei prin serviciul registratură cererea recurentului pârât prin care se solicită judecarea cauzei și în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod de procedură civilă și concluzii scrise formulate de intimatul reclamant.

Având în vedere că se solicită judecarea cauzei și în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod de procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

C U R T E A:

Constată că prin decizia civilă nr.17/A/22.01.2015, Tribunalul C______ a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâtul O___ O_____ I_____ și de reclamantul K________ L_____, împotriva sentinței civile nr.2994/11.12.2013 a Judecătoriei Sf. G_______, pe care a păstrat-o.

A compensat integral cheltuielile de judecată efectuate în apel.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, reclamantul K________ L_____ este intabulat ca proprietar asupra numerelor top 107, 108,110/1 din CF nr.xxxxx Ozun ( fosta CF nr.1070 Măgheruș ) în timp ce pârâtul O___ O_____ I_____ este intabulat ca proprietar asupra numerelor topografice 109 și 110/1, actual număr cadastral xxxxx din CF nr.xxxxx Ozun ( fosta CF nr.756 Măgheruș ) .

Părțile își dispută linia de graniță numai pe aliniamentul dintre punctele 60-65 din lucrarea expertului A_____ A________ C______, pe aliniamentul marcat cu punctele 21-55-59 judecătoria motivând că există acordul părților, expertul topograf confirmând în cuprinsul lucrării sale că această înțelegere a părților a fost exprimată cu ocazia cercetării la fața locului .

Expertul topograf A_____ A________ C______ a trasat linia de graniță punctând-o în planul de situație care constituie Anexa nr.1C de la fila 93 vol. I dosar fond , precizând că această linie de graniță între punctele 60-65 a fost stabilită pe aliniamentului actualului gard de pază a animalelor dar și pe limita de intabulare a numărului cadastral xxxxx , intabulare realizată prin încheierea de carte funciară nr.7292/2010, același expert concluzionând că în această configurare a liniei de graniță reclamantul înregistrează un minus de suprafață de 235 mp, care se găsesc în folosința vecinului M____ L______, proprietar al numerelor top 105, 106, în timp ce pârâtul are o diferență de suprafață în minus de 25 mp pe care și-o poate recupera din suprafața albiei pârâului pe care o folosește fără acte de proprietate .

Noua expertiză topografică Rakossy B_____ Jozsef a precizat că asupra numerelor top 105, 106 din CF nr.xxxxx Ozun ( CF vechi nr.1071 Măgheruș ) proprietar tabular este I____ Z___ și nu M____ L______, acest expert propunând o linie de graniță care pe aliniamentul A-B corespunde cu delimitarea actuală, după care între punctele B-C linia de hotar devine o linie dreaptă, despre care același expert arată că prezintă mici abateri față de delimitarea actuală, linia de graniță propusă fiind înfățișată ca linie întreruptă în planul de situație de la fila 60 din dosarul format în apel.

Trebuie a se înțelege că în acest plan de situație linia neîntreruptă A-B-C este linia delimitării actuale, propusă de altfel pe același traseu și de expertul A_____ A________ C______ iar linia întreruptă între punctele B-C este linia care se deosebește de linia de graniță de pe traseul punctelor 60-65 ale expertului A_____ A________ C______ prin faptul că se vrea a fi o linie dreaptă și nu frântă așa cum a înfățișat-o primul expert, în această modalitate de configurare a liniei de graniță ajungându-se ca atât reclamantul cât și pârâtul să folosească exact suprafața pe care o au întabulată, fără vreo diferență în plus sau în minus, numai că vecina din partea de est a reclamantului K________ L_____ , numita I____ Z___, nu va mai avea un surplus de suprafață de 1.054 mp ca în expertiza A_____ A________ C______ ci de 995 mp.

Cu alte cuvinte, pentru a rezulta linia de graniță între O___ O_____ I_____ și K________ L_____, astfel cum este punctată în noua expertiză topografică cu linie întreruptă pe aliniamentul A-B-C în planul de situație de la fila 60, ar trebui retrasată și linia de graniță dintre K________ L_____ și I____ Z___ , respectiv conform aliniamentului punctat cu linie întreruptă D-E-F, or acest lucru nu s-a solicitat de vreuna din părți, nu face obiectul cauzei și nici nu se putea trasa de expert câtă vreme proprietarul numerelor top 105 ,106 , I____ Z___ , nu a figurat ca parte în proces.

Se observă astfel că linia de graniță propusă de expertul Rakossy B_____ Jozsef este o linie de graniță a compromisului și nu neapărat reală, expertul tinde să grănițuiască proprietățile în așa fel încât să ofere fiecărei părți o suprafață de teren egală cu cea intabulată, numai că linia de graniță nu se trasează la limita suprafeței matematice a fiecărei proprietăți, ci se ghidează după cele mai vechi semne de hotar și când acestea nu se găsesc linia de graniță se orientează după ultima folosință necontestată de părți, drept pentru care mai judicioasă apare linia de graniță configurată în expertiza A_____ A________ C______, din acest punct de vedere fiind de observat că la fila 55 din dosarul format în apel, expertul Rakossy B_____ Jozsef confirmă în cadrul lucrării sale că afirmația primului expert judiciar potrivit căreia diferența de teren pretinsă de apelantul reclamant K________ L_____ s-ar afla la vecinul I____ Z___ și nu la imobilelele deținute de apelantul pârât O___ O_____ I_____ , este o concluzie corectă, de altfel expertul Rakossy B_____ Jozsef neafirmând că în varianta liniei de graniță pe care a propus-o apelantul intimat O___ O_____ I_____ ar deține 212 mp din terenul lui K________ L_____.

Cu această confirmare expertiza Rakossz B_____ Jozsef își invalidează concluziile și dovedește că nu se fundamentează pe date obiective ci pe niște premise subiective, drept pentru care linia de graniță conform expertizei A_____ A________ C______ se dovedește a fi legal și temeinic stabilită.

Intimatul apelant Kereszes Lazlo a fost convocat de două ori la efectuarea expertizei din prima instanță, confirmările de primire de la fila 77 față - verso din vol.I dosar fond fiind o dovadă în acest sens, prin urmare nu se poate reține că acesta ar fi fost vătămat prin neîncunoștințarea sa despre sosirea expertului la fața locului pentru vizionarea terenului și întocmirea măsurătorilor.

Lucrarea expertului topograf A_____ A________ C______ a fost recepționată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C______ cu procesul verbal de recepție nr.837/07.12.2012, fiind declarată admisă, ca atare nu se poate susține că ar fi nulă pentru neavizarea ei.

În ceea ce privește soluționarea cererii reclamantului de reducere a onorariului expertului topograf A_____ A________ C______, aceasta a fost respinsă prin încheierea ședinței publice din data de 08.05.2013 – f.96 vol.I dosar fond, încheiere care este premergătoare și interlocutorie, prin urmare dacă se critică soluția dată prin această încheiere cererii de reducere a onorariului de expert, reclamatul trebuia să declare apel odată cu fondul în condițiile art.282 alin.2 Cod de procedură civilă și împotriva încheierii din 08.05.2013, or , așa cum se observă acesta nu a apelat decât sentința nu și încheierea care conține rezolvarea dată cererii sale de reducere a onorariului expertului, prin urmare încheierea nu poate fi cenzurată de instanța de control judiciar pentru bunul motiv că nu a fost atacată , soluția încheierii rămânând neapelată.

În ceea ce privește apelul pârâtului O___ O_____ I_____ tribunalul a reținut că pârâtul este nemulțumit pentru că nu i s-au acordat integral cheltuielile de judecată provenind din onorariul expertului topografic A_____ A________ C______ și onorariul apărătorului, de câte 2.000 lei fiecare, din acest punct de vedere fiind de arătat că la grănițuire părțile au deopotrivă statutul de reclamant și pârât, linia de graniță stabilită la cererea unei părți rămânând câștigată și celeilalte părți chiar dacă aceasta s-a opus liniei de graniță sau a contestat-o .

Prin urmare odată trasată linia de graniță, cheltuielile grănițuirii se suportă de fiecare parte pe jumătate conform art.584 Cod civil, așadar dacă onorariul expertului topograf A_____ A________ C______ a fost de 4.228 lei ( 2.000 lei a achitat pârâtul , 500 lei a achitat reclamantul, 500 lei a fost scutit reclamantul cu titlu de ajutor public judiciar, și 1.228 lei a fost obligat reclamantul prin sentință la plata către expert ) înseamnă că apelantul intimat O___ O_____ I_____ este ținut să își suporte partea sa din onorariul expertului pe care nu o poate solicita cu titlu de cheltuieli de judecată, în fapt cei 2.000 lei achitați expertului fiind contribuția sa la cheltuielile grănițuirii .

Onorariul avocațial de 2.000 lei dovedit cu chitanțele de la filele 135 , 136 vol.II dosar fond nu a fost acordat integral pentru că și reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată sub acest aspect de 1.700 lei dovedite cu chitanța de plată a onorariului avocațial de la fila 137 vol.II dosar fond, astfel că judecătoria pe bună dreptate a compensat aceste cheltuieli, diferența de 300 lei fiind pusă în sarcina reclamantului care în privința petitului de revendicare respins a căzut în pretențiile pârâtului .

Cu alte cuvinte pe partea de grănițuire cheltuielile de judecată s-au compensat în condițiile art.276 C__, pretențiile fiecărei părți fiind încuviințate în parte ( reclamantul a câștigat o linie de graniță dar nu pe aliniamentul dorit iar pârâtul a câștigat în revendicare ) , astfel că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că onorariul avocațial de 300 lei pe care trebuie să îl suporte reclamantul este cel aferent apărării făcute de pârât în revendicare, în privința grănițuirii cheltuielile cu onorariile avocațiale compensându-se reciproc, mai exact 1.700 lei contra a 1.700 lei.

Împotriva hotărârii de mai sus a formulat recurs pârâtul O___ O_____ I_____, iar prin motivele de recurs soluția atacată este criticată în ceea ce privește modalitatea de soluționare a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:

În cauză nu s-a dovedit niciuna dintre susținerile reclamantului, ci dimpotrivă s-a verificat și s-a dovedit că pârâtul O___ O_____ I_____ a respectat atât linia de hotar,cât și proprietatea reclamantului, neocupând din el nicio suprafață. Consideră că reclamantul se află în culpă procesuală pornind o acțiune cu susțineri nefondate în sarcina pârâtului recurent O___ O_____ și potrivit art.453 Cod de procedură civilă este pasibil la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurent în toate fazele judecății. Acestea constă în plata onorariului expertului în sumă de 2000 lei și onorariu de avocat în sumă de 2000 lei în fond, conform chitanțelor depuse în dosar și 500 lei onorariu de avocat în apel.

Față de acesta, reclamantul a fost obligat în total la doar 300 lei diferență onorar de avocat, obligație pe care recurentul o consideră nelegală Această abordare a problemei cheltuielilor de judecată îndreptățește pe oricine să efectueze susțineri nefondate fără să simtă consecințele materiale ale unui proces, iar partea învinovățită a cărei vină nu s-a dovedit, să suporte cheltuielile de apărare efectuate. De asemenea se solicită cheltuieli de judecată și în recurs, taxă de timbru și onorariu de avocat.

Recursul este nefondat.

Potrivit art.584 Cod civil „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate”.

Prin „cheltuielile grănițuirii” se înțelege toate cheltuielile ocazionate de procesul de grănițuire.

În speță, hotărârea instanței de fond este pronunțată cu respectarea acestor prevederi legale, deoarece a dispus grănițuirea conform liniei de graniță stabilită de expert și a compensat cheltuielile de judecată constând în onorariile apărătorilor celor două părți, iar cu privire la onorariile experților, pârâtul a achitat jumătate din onorariul expertului de 2000 lei, iar reclamantul a beneficiat de o reducere cu 500 lei a părții acestuia, iar pentru diferență a fost obligat prin sentință, hotărâre care constituie titlul executoriu și urmează procedura executării creanțelor bugetare.

În apel s-a dispus o contraexpertiză din care reclamantul apelant a achitat 1404 lei, iar apelantul pârât suma de 468 lei.

Întrucât concluziile acestei contraexpertize au confirmat concluziile primei expertize, instanța de apel a considerat că, în fapt, cheltuielile ocazionate de această probă nu au fost utile soluționării prezentei grănițuiri. Această concluzie deși este criticabilă, pentru că proba a fost admisă de instanță și a fost administrată legal, cu toate acestea, fiind solicitată la cererea reclamantului, acesta a achitat mai mult de jumătate din valoarea expertizei. Prin urmare, costurile acestei probe nu pot fi puse în totalitate în sarcina reclamantului întrucât proba a fundamentat soluția instanței de apel cu privire la criticile ce țin de fondul grănițuirii, iar cheltuielile, potrivit art.584 Cod civil se suportă în mod egal de către părți, iar reclamantul a suportat o parte mai mare a acestor cheltuieli, astfel încât în temeiul art.312 Cod de procedură civilă recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul formulat de recurentul O___ O_____ I_____ împotriva sentinței civile nr. 17/A/22.01.2015 a Tribunalului C______ pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27.04.2015

Red.CȘtefănță/27.04.2015

Tehnored.N.A. 29 Aprilie 2015-3 ex.