R O M A N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX (4209/2014)

DECIZA PENALĂ NR. 125/A

Ședința publică din 27.01.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – B_____ F_____ V_______

JUDECĂTOR – V_____ I____ V____

GREFIER – T_____ S______

Ministerul Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N_____ N______.

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA B_____ împotriva sentinței penale nr. 316/01.10.2014 pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit intimatul inculpat B___ Nicușor, pentru care răspunde apărător din oficiu D____ M_____, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. xxxxx și intimatele părți civile N____ D______ și T_____ J______ C_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că inculpatul B___ Nicușor a formulat o cerere de judecare a cauzei în lipsă, după care:

Curtea, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentantul Ministerului Public arată că hotărârea instanței de fond a fost atacată pe motiv de nelegalitate, având în vedere că instanța s-a pronunțat cu privire la o singură faptă, fiind sesizată cu 2 fapte. Astfel, solicită instanței casarea sentinței penale apelate și trimiterea cauze spre rejudecare.

Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat arată că este o eroare a instanței de fond, inculpatul solicitând aplicarea procedurii simplificate.

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 316, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_____– Secția Penală, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX în baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 5 alin.1 C.pen. și art. 9 din Legea nr. 187/2012, a fost condamnat inculpatul B___ Nicușor la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. și art. 19 Cod procedura penală raportat la art. 1357 Cod Civil s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă N____ D______.

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 272 C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 300 lei, a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 58/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____ din data de 24.03.2014, înregistrat pe rolul acelei instanțe sub nr.XXXXXXXXXXXX la data de 09.04.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților B___ NICUȘOR pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit.d c.p., cu aplic. art. 38 alin.1 c.p. și art. 41 alin.1 c.p. (două fapte) și Ț____ I____ C_____, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin.1 c.p. rap. la art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit.d c.p. cu aplic. art. 38 alin.1 c.p. (două fapte).

În actul de sesizare a fost reținută, în esență, următoarea situație de fapt: La data de 17.01.2014, în intervalul ora 18:28 – 20:25, a pătruns prin forțarea ușii de acces și respectiv a ferestrei tip termopan în locuința numitei N____ D______ situată în comuna Moara Vlăsiei, _____________________, județul Ilfov ( de unde a sustras un ceas de damă marca Longines în valoare de 1.600 euro) și în locuința numitei T_____ J______ C_____ situată în ______________________________, _____________________.1, județul Ilfov ( de unde a sustras un laptop marca HZ, zece parfumuri bărbătești de diferite mărci și cartea de identitate a persoanei vătămate, bunuri în valoare de 4.000 lei.

La data de 17.01.2014 inculpatul Ț____ I____ C_____ a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, împrumutat de către inculpatul B___ Nicușor zis ,, Ș____”, cu care l-a transportat pe acesta în ________________________ unde B___ Nicușor a plecat de la mașină circa 30 minute și, ulterior, l-a transportat în zona Tâncăbești (comuna Snagov, ___________________________ asemenea, inculpatul B___ Nicușor a plecat de la mașină circa 20 minute. Inculpatul Ț____ I____ C_____ zis,, C_________” a primit de la inculpatul B___ Nicușor suma de 100 lei și o sticluță de parfum, pe care ulterior a predat-o organelor de poliție, fiind recunoscută de către numitul Taher A__ ( soțul persoanei vătămate T_____ J______ C_____) ca fiind una din cele sustrase din locuința sa în data de 17.01.2014.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost menționate următoarele mijloace de probă: plângeri și declarații părți vătămate, procese verbale de cercetare la fața locului, procese verbale de investigații și planșe fotografic, procese verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice, declarații martor, declarații inculpați.

Prin încheierea din 14.05.2014 pronunțată în procedura de cameră preliminară, în baza art. 346 alin.2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.58/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B_____, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Prin încheierea de ședință din data de 17.06.2014 instanța a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul B___ Nicușor și formarea unui dosar separat cu termen de judecată la data de 23.09.2014.

Analizând probatoriul administrat în faza de urmărire penală, coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:

La data de 17.01.2014, în intervalul orar 18:28 – 20:25, inculpatul B___ Nicușor (fost N______) a pătruns prin forțarea ușii de acces și respectiv a ferestrei tip termopan în locuința numitei N____ D______ situată în comuna Moara Vlăsiei, _____________________, județul Ilfov ( de unde a sustras un ceas de damă marca Longines în valoare de 1.600 euro) și în locuința numitei T_____ J______ C_____ situată în ______________________________, _____________________.1, județul Ilfov (de unde a sustras un laptop marca HZ, zece parfumuri bărbătești de diferite mărci și cartea de identitate a persoanei vătămate, bunuri în valoare de 4.000 lei.

Această situație de fapt a rezultat din declarația inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, coroborată cu materialul probator administrat în faza de urmărire penală (proces verbal de sesizare, declarații martori, plângere persoană vătămată, adresă prejudiciu, proces verbal de cercetare la fața locului, planșă foto).

În drept, instanța a constatat că fapta inculpatului B___ Nicușor care la data de 17.01.2014 a pătruns prin forțarea ușii de acces și respectiv a ferestrei tip termopan în locuința părții civile de unde a sustras bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 228 alin.1 – 229 alin.1 lit.d C.p..

Sub aspect obiectiv, elementul material al infracțiunii a constat în acțiunea de luare a bunurilor din posesia părților vătămate. Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, prin fapta de sustragere și însușire pe nedrept de bunuri aparținând părții vătămate, a fost realizat elementul material al infracțiunii de furt calificat, constând în acțiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detenția altei persoane, fără consimțământul acesteia, specifică acestei infracțiuni. Au fost realizate astfel cele două acte specifice acțiunii de luare, și anume, deposedarea, și respectiv, împosedarea. Consumarea infracțiunii s-a realizat la momentul luării bunurilor din posesia părții vătămate. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existența unei urmări imediate ce a constat în prejudiciul realizat, precum și raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă produsă.

Urmarea imediată a faptelor este producerea unui prejudiciu în patrimoniul părților vătămate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă si prejudiciu a fost dovedita prin probatoriul administrat.

În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu intenție directă, în sensul art. 16 alin.3 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și urmărind producerea rezultatului, bunurile fiind luate în scopul însușirii pe nedrept. Intenția inculpatului a rezultat din modul de săvârșire a faptei, din mijloacele de probă administrate, precum și din declarația inculpatului în fața instanței, când a recunoscut săvârșirea faptei.

La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cp: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, (reținându-se că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale pentru fapte similare, însă potrivit fișei de cazier judiciar – f.20, faptele au fost săvârșite în minorat), conduita după săvârșirea infracțiunii și în timpul procesului penal (a recunoscut săvârșirea faptei, însă în fața instanței, după începerea cercetării judecătorești), vârsta (24 ani), starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, instanța a reținut că, prin sentința penală nr.305/F din data de 01 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria B_____ în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, definitivă prin decizia penală nr. 372/20.02.2012 a Curții de apel București, instanța l-a condamnat pe inculpatul N______ NICUȘOR – actual B___ Nicușor (fiul lui R_______ și A________, născut la data de 20 martie 1990 în orașul B_____, județul Ilfov, CNP xxxxxxxxxxxxx) în temeiul art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, i cu aplic. art.99 și urm. din Codul penal la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Fapta inculpatului minor a fost săvârșită la data de 03 noiembrie 2006, motiv pentru care susținerile Parchetului privind starea de recidivă au fost înlăturate, față de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Instanța nu a avut în vedere la dozarea pedepsei reducerea cu o treime a limitelor minime și maxime prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, ca urmare a imposibilității reținerii art. 396 alin.10 C.pr.pen., având în vedere faptul că recunoașterea săvârșirii faptei a avut loc în cursul cercetării judecătorești.

Față de cele reținute, instanța a considerat că stabilirea unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege, pentru infracțiunea săvârșită este suficient pentru reeducarea inculpatului B___ Nicușor, motiv pentru care a stabilit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, instanța, față de situația inculpatului – având antecedente penale pentru fapte de aceeași natură – a dispus executarea în regim de detenție.

Totodată, instanța a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S____ și P_______ c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, a relevat existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat au fost interzise pe durata executării pedepsei.

În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Sub aspect civil, din cererea de constituire de parte civilă depusă la dosar de către partea civilă N____ D______ a rezultat că valoarea estimată a prejudiciului cauzat prin infracțiunea săvârșită este de 800-1000 euro (contravaloarea unui ceas Longines de damă). Deși partea civilă a menționat că nu au fost sustrase alte bunuri în afara ceasului, totuși suma cu care aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal a fost de 1600 euro.

Instanța a respins acțiunea civilă, constatând ca nu sunt îndeplinite toate condițiile privind răspunderea civilă delictuală, respectiv prejudiciul suferit nu este cert, nefiind depuse înscrisuri sau alte dovezi din care să rezulte achiziția și valoarea ceasului de damă.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 397 alin. (1) Cod procedură penala și art. 19 Cod procedura penala raportat la art. 1357 Cod Civil a fost respinsă acțiunea civilă formulată în prezenta cauză penală de partea civilă N____ D______, nefiind cert prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, P________ de pe lângă Judecătoria B_____.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la data de 08.12.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXX(4209/2014).

Ministerul Public consideră sentința penală apelată ca nelegală pentru următoarele considerente:

Instanța a dispus condamnarea inculpatului B___ Nicușor doar pentru săvârșirea unei singure infracțiuni de furt calificat, deși acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul parchetului pentru două infracțiuni de furt calificat în concurs real, fapte săvârșite în data de 17.01.2014, în dauna persoanelor vătămate N____ D______ și T_____ J______ C_____, instanța omițând astfel să se pronunțe cu privire la una dintre infracțiunile care au făcut obiectul judecății.

Instanța nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de furt calificat săvârșită de inculpatul B___ N______ în dauna persoanei vătămate T_____ J______ C_____, iar din motivarea sentinței penale nu a rezultat că ar fi înlăturat aplicarea dispoziților art. 38 alin. 1 C.pen.

De asemenea, instanța nu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B___ N______, însă a apreciat că faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de furt calificat.

Din motivarea sentinței penale, nu a rezultat raționamentul pentru care instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de furt calificat, în condițiile în care nu a înlăturat dispozițiile art. 38 C.pen., nu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor și nici nu a dispus o altă soluție cu privire la infracțiunea de furt săvârșită în dauna persoanei vătămate T_____ J______ C_____.

Pentru aceste considerente a solicitat ca în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. să fie admis apelul declarat împotriva sentinței penale nr.316/01.10.2014, pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX si să fie desființată hotărârea atacată.

Examinând sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 420 alin.2 lit.a C.pr.pen., Curtea apreciază fondat apelul declarat de către P________ de pe lângă Judecătoria B_____, pentru următoarele considerente:

Astfel, după cum chiar prima instanță a arătat în preambulul hotărârii apelate, inculpatul B___ Nicușor a fost trimis în judecată de P________ de pe lângă Judecătoria B_____ sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit.d C.p., cu aplic. art. 38 alin.1 C.p. și art. 41 alin.1 C.p. (două fapte).

Sub aspectul situației de fapt, parchetul a arătat că la data de 17.01.2014, în intervalul orar 18:28 – 20:25, inculpatul a pătruns prin forțarea ușii de acces și respectiv a ferestrei tip termopan în locuința numitei N____ D______ situată în comuna Moara Vlăsiei, _____________________, județul Ilfov de unde a sustras un ceas de damă marca Longines în valoare de 1.600 euro și în locuința numitei T_____ J______ C_____ situată în ______________________________, _____________________.1, județul Ilfov de unde a sustras un laptop marca HZ, zece parfumuri bărbătești de diferite mărci și cartea de identitate a persoanei vătămate, bunuri în valoare de 4.000 lei.

În mod evident, atât din expunerea situației de fapt, cât și din partea dispozitivă a rechizitoriului rezultă că inculpatul a fost acuzat și trimis în judecată pentru două infracțiuni de furt calificat.

Cu toate acestea, prima instanță a dispus condamnarea sa pentru o singură faptă, pe care a considerat-o în același timp ca fiind atât o infracțiune de furt calificat (după cum rezultă din încadrarea juridică menționată în dispozitivul hotărârii atacate) cât și o infracțiune de complicitate la furt calificat (după cum rezultă din același dispozitiv al hotărârii – finalul primului aliniat al dispozitivului).

Se mai poate observa și că prima instanță nu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, astfel că soluția pronunțată apare ca fiind rodul unei erori grave de fapt, judecătoria părând a nu fi înțeles care este obiectul sesizării instanței.

În opinia Curții de Apel, o astfel de eroare nu poate fi remediată decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Este evident că nu se poate dispune direct în apel o soluție privind infracțiunea asupra căreia prima instanță nu s-a pronunțat, deoarece s-ar încălca în mod grav atât principiile de desfășurare a procesului penal cât și drepturile inculpatului.

Față de cele arătate, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. b C.proc.pen. va admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria B_____.

Va desființa sentința penală nr. 316/1.10.2014 a Judecătoriei B_____ și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Ultimul act procedural rămas valabil este declarația inculpatului B___ Nicușor de la termenul din 23.09.2014.

Cu această ocazie, prima instanță va avea în vedere și susținerile inculpatului din fața Curții de Apel, unde acesta a învederat, prin apărător că dorea să beneficieze de procedura simplificată de judecată. În acest sens, judecătoria va analiza în ce măsură inculpatul mai are posibilitatea de a solicita, în cadrul rejudecării, aplicarea în ceea ce îl privește a procedurii simplificate de judecată prev. de art. 375 C.proc.pen.

Va lua act că inculpatul B___ Nicușor este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare aferente prezentului apel vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 421 pct. 2 lit. b C.proc.pen. admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria B_____.

Desființează sentința penală nr. 316/1.10.2014 a Judecătoriei B_____ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Ultimul act procedural rămas valabil este declarația inculpatului B___ Nicușor de la termenul din 23.09.2014.

Ia act că inculpatul B___ Nicușor este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare aferente prezentului apel rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

B_____ F_____ V_______ V_____ I____ V____

GREFIER,

T_____ S______

Red.jud.V.I.V.

Dact.EA-7 ex

J.B_____ –jud.A.T