Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL V_____
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 87/R/2014
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C_____ A______
Judecător D______ M______ M_____
Judecător I______-M______ P______
Grefier E____ G_________
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenta – reclamantă R___ E____, domiciliată în _______________________________, jud. V_____, în contradictoriu cu intimata - pârâtă G____ E____, domiciliată în _______________________. T____, împotriva sentinței civile nr. 2468/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, lipsind părțile.
Av. G______ A_____ depune împuternicirea avocațială ________/ÎMP nr. xxxxxx/2013 din 04.02.2014. Solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se prezenta recurenta cu dovada plății taxei de timbru.
Față de cererea reprezentantului prezent instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta, asistată de av. G______ A_____, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; recursul este declarat și motivat în termen legal; recurenta nu a depus dovada plății diferenței de taxă de timbru; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Av. G______ A_____ depune chitanța nr. xxxxxxxxx/05.02.2014, reprezentând 100 lei taxă judiciară de timbru.
S-au verificat actele dosarului, când instanța constată achitată taxa de timbru aferentă cererii de recurs. Dă cuvântul reprezentantului prezent pentru a propune probe.
Av. G______ A_____ solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv extras de deces nr. 3271/14.01.2014. Nu are alte înscrisuri de depus.
Interpelat de către instanță av. G______ A_____ precizează că defunctul C______ I___ nu are moștenitori.
Instanța încuviințează pentru recurentă proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la dosar. Nemaifiind alte cereri de formulat, în baza probatoriului administrat instanța se consideră lămurită, constată terminată cercetarea judecătorească și dă cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Av. G______ A_____, având cuvântul pentru recurentă, susține că instanța nu a manifestat rol activ în soluționarea cauzei. Astfel, instanța a solicitat depunerea Certificatului de Moștenitor nr.26/1983 emis de Notariatul de Stat Local Bârlad și atunci s-a constatat că una dintre succesiuni era dezbătută, respectiv a defunctei C______ M____.
Instanța a solicitat acest certificat de moștenitor și a rămas în pronunțare. A dedus că nu au fost citate în proces toate persoanele cu vocație succesorală, respectiv C______ I___.
Din certificatul de deces depus rezultă că C______ I. I___ era decedat și nu are moștenitori. Pentru a dovedi aceste aspect solicită audierea unui martor. Instanța nu trebuia să rămână în pronunțate, ci putea să-i pună în vedere reclamantului să depună acest certificat de deces.
Greșit a reținut instanța că nu se poate stabili masa succesorală transmisă prin moștenire celei de-a doua soții a lui C______ I___, respectiv C______ V_______.
Din înscrisurile de la dosar rezultă că C______ I. M____ a decedat și a rămas moștenitor C______ I___. Când a decedat și acesta a rămas moștenitoare C______ V_______, cea de-a doua șoție, iar când aceasta a decedat a rămas moștenitoare G____ E____, care a moștenit tot. S-a făcut dovada că era în patrimoniul ei casa și terenul aferent. S-a efectuat expertiza tehnică topometrică și instanța trebuia să constate vânzarea- cumpărarea.
Nu are nici o relevanță faptul că tatăl pârâtei G____ E____ se numea V_____, întrucât nu s-a pus în discuție dezbaterea succesiunii tatălui.
În mod greșit a respins instanța de fond cererea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Imobilul era în patrimoniu pârâtei G____ E____ odată cu deschiderea succesiunii lui C______ V_______ - și prin urmare acest imobil putea fi transmis.
Cu privire la cel de-al doilea aspect privind convenția părților, arăt că în cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare din 27 iunie 2012 părțile au fost de acord să se prezinte la Birou Notarial pentru a încheia în formă autentică contractul de vânzare cumpărare a imobilului. Faptul că nu s-au dezbătut succesiunile succesive până la data convenită pentru a încheia actul la notariat nu duce la imposibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare. S-a dovedit că pârâta G____ E____ a fost notificată pentru a se prezenta la notar.
Certificatul de deces face dovada că singurul moștenitor era C______ I___.
In aceste condiții solicită admiterea recursului și casarea hotărârii primei instanțe, reținerea cauzei spre rejudecare pentru audierea martorului A____ V______ din ______________________________, jud. V_____. Potrivit jurisprudenței CEDO instanța acordă atenție dreptului de proprietate și trebuie să acorde importanță acestei căi pe care partea o are. A plătit pentru încheierea actului și acum G____ E____ recunoașteacest aspect, deși inițial nu a recunoscut. Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. 256 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele
Prin sentința civilă nr. 2468/29.10.2013 Judecătoria Bârlad a respins acțiunea având ca obiect dezbatere succesiuni succesive după defuncții C______ M____, C______ I___ și C______ V_______ și cerere de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cereri formulate de reclamanta R___ E____ în contradictoriu cu pârâta G____ E____, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2338/1974 din data de 26.11.1974, C______ I___ și C______ M____, au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 800 m.p., teren siliște, împreună cu casa și grajdul construite pe terenul situat în vatra satului Chetrosu, ____________________________ între vecinii: la est- prop CAP, la vest - drumul comunal, nord- J______ Gheoghe, Sud- J______ V_____.
Potrivit Titlului de proprietate nr. 1696 din data de 04.08.2004, pe numele lui C______ I___ s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de 2 ha 5000 m.p. din satul Retegi, ____________________________.
La data de 07.09.1980 a decedat C______ M____ cu ultimul domiciliu în Gherghești, potrivit extrasului pentru uz oficial nr. 4384 din data de 15.03.2013.
Conform încheierii de verificare a evidențelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3304 din data de 09.05.2013 emisă de Biroul Notarului Public F_____ L___ (fila 64), rezultă că s-a deschis procedura succesorală după defuncta C______ M____ la fostul Notariat de Stat Local Bârlad cu dosar succesoral 103/1983 și certificat de moștenitor nr. 26/ 1983.
Din certificatul de moștenitor nr. 26/1983 emis de Notariatul de stat Local Bârlad, masa succesorală rămasă de pe urma defunctei C______ M____, se compune din cota de ½ din casa de locuit, construcții gospodărești împreună cu cota de ½ din suprafața de 250 m.p. teren construcție, imobil situat în satul Chetrosu, ____________________________, restul de ½ reprezentând cota soțului supraviețuitor. Ca moștenitori de pe urma defunctei a rămas C______ I___, în calitate de soț supraviețuitor, fiind străin de moștenire, prin renunțare, C______ I. I___, în calitate de fiu.
La data de 08.03.2004 a decedat C______ I___, deces înregistrat în Registrul stării civile la nr. 14 din data de 20.03.2004, cu ultimul domiciliu în _________________________. V_____.
Conform încheierii de verificare a evidențelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 14 din data de 14.05.2013 emisă de Biroul Notarului Public D_______ I____ (fila 70) nu s-a deschis procedura succesorală după defunctul C______ I___ până în prezent.
La data de 12.01.2012 a decedat C______ V_______, decesul fiind trecut în registrul stării civile nr. 146 din data de 13.01.2012.
Conform încheierii de verificare a evidențelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3305 din data de 09.05.2013 emisă de Biroul Notarului Public F_____ L___ (fila 67) nu s-a deschis procedura succesorală după defuncta C______ V_______ până în prezent.
Din cartea de identitate a pârâtei G____ E____ –fila 8, rezultă că pârâta este fiica lui V_____ și V_______.
La 27.06.2012 între reclamanta R___ E____, în calitate de cumpărător, pe de o parte și pârâta G____ E____, în calitate de vânzător, pe de altă parte, s-a încheiat o convenție constatată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „convenție de vânzare cumpărare”, prin care, vânzătoarea declară că a vândut imobilul proprietatea sa situat în satul Chetrosu, ______________________________ format din casă de locuit cu 2 camere și sală și anexe gospodărești formate din grajd și coteț de păsări împreună cu suprafața de 800 m.p. aferentă, situată între vecinii : Est- teren proprietate fost CAP, vest - Drumul comunal, Nord- J______ G_______ și sud J______ V_____ pentru prețul de 18.000 lei ron, pe care vânzătoarea declară că a primit-o la data încheierii înscrisului. Părțile au stabilit ca la data de 05.08.2012, să se prezinte la un notar public în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărarea în formă autentică. Potrivit convenției, pârâta G____ E____ s-a obligat ca până la data de 05.08.2012 să dezbată succesiunea autorilor săi și să facă dovada calității sale de proprietar asupra terenului și a casei ce a făcut obiectul convenției. Părțile au prevăzut în contract că, în cazul în care pârâta G____ E____ nu își va îndeplini obligațiile din culpa sa, la data de 05.08.2012 pârâta să restituie suma de 18.000 lei primită ca preț, al vânzării. Potrivit clauzelor convenției, reclamanta R___ E____ a fost de acord să i se restituie suma de 18.000 lei plătită ca preț și să elibereze imobilul, urmând ca părțile să fie repuse în situația anterioară (paragraful penultim din convenție).
Deși a fost notificată să se prezinte la Biroul notarului Public pentru încheierea actului de vânzare cumpărare, potrivit încheierii de certificare de fapt nr. 212 din data de 11.01.2013, la Biroul Notarului Public F_____ L___, pârâta nu a dat curs invitației.
Prin raportul de expertiză O_____ F_______ imobilul cu suprafața de 800 m.p. care a făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare încheiată la data de 27.06.2012 la Cabinet avocat G_______ L____ se află în intravilanul satului Chetrosu, ____________________________. Suprafața măsurată a imobilului față de punctele și limitele indicate de către reclamantă, în împrejmuirea actuală este de 800 m.p. și are forma și amplasamentul materializat în anexa 1 puncte de contur 1-2-3-4-5-6-7-1 cu următoarele vecinătăți: Nord- J______ Gheoghe; Est- rest ________________________ I__, Sud- J______ V_____, Vest- drum sătesc. Suprafața de 800 m.p. care a făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare încheiată la data de 27.06.2012 la Cabinet avocat G_______ L____ este încrisă în Titlul de proprietate nr. 1696/04.08.2004 emis de numele C______ I__ și se identifică cu tarlaua 39, _________________________ folosință curți construcții și parte din _________________________ folosință vii. Pe suprafața de teren sunt edificate următoarele construcții: C1 casa de locuit și anexe care are o suprafață construită de S= 101 m.p.; C2-grajd care are o suprafață construită de S= 19 m.p.; C3 coteț care are o suprafață construită de S= 7 m.p.
Prin expertiza în specialitatea construcții A____ C_____, imobilele construcții au fost evaluate.
În conformitate cu dispozițiile art. sunt incidente dispozițiile art. 1560 și urm. din Noul Cod civil, care sunt aplicabile speță în conformitate cu art. 116 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind Codul civil, potrivit cărora dispozițiile art. 1558-1565 din Codul civil se aplică și creditorilor ale căror creanțe s-au născut înainte de data intrării în vigoare, dacă scadența se situează după această dată.
Conform art. 1560 din Noul cod civil, creditorul a cărei creanță este certă, lichidă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului, atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
În ceea ce privește dezbaterea succesiunii, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, moștenirile deschise înainte de _____________________ noului cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Întrucât moștenirea se deschide prin moarte, constatând că C______ M____ și C______ I___ au decedat înainte de _____________________ Noului cod sunt aplicabile dispozițiile codului civil din 1864, în vigoare la acea dată:
Art. 651 din Codul civil din 1864 prevede că succesiunile se deschid prin moarte. În conformitate cu prevederile Codului civil (art. 654- 658), pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă capacitate succesorală, să nu fie nedemnă de a moșteni și să aibă vocație concretă la moștenire.
Conform art. 669 C.civ. copii sau descendenții defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la infinit sunt chemați la moștenire, cota parte din moștenire stabilindu-se în mod egal (pe capete) dacă toți sunt descendenți de gradul I.
În conformitate cu art. 1 din Legea 319/1944 pentru dreptul la moștenire a soțului supraviețuitor, soțul supraviețuitor moștenește o cotă de ¼ din moștenire dacă vine la moștenirea soțului în concurs cu descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, cotă care se impută cu prioritate asupra moștenirii.
În ceea ce privește dezbaterea succesiunii defunctei C______ V_______, întrucât acesta a decedat după ______________________ Noului Cod civil sunt aplicabile următoarele dispoziții legale:
Art. 963 C. civ stabilește că moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite în Titlul II, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz.
Art. 953 C. civ. prevede că moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe peroane în ființă.
În conformitate cu art. 954 C. civ. moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acestuia.
Conform art. 962 C. civ. pentru a putea moșteni o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament.
În ceea ce privește soluționarea celui de-al doilea capăt de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic sunt incidente următoarele texte de lege:
Art. 1669 C. civ. prevede că, când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
Conform art. 1676 C. civ. cu denumirea marginală ,,strămutarea proprietății imobilelor", în materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietății de la vânzător la cumpărător este supusă dispozițiilor de carte funciară.
Art. 1244 C. civ. statuează : în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează să fie înscrise în cartea funciară.
Raportând textele de lege de mai sus la situația de fapt reținută, instanța a apreciat neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant. Soluția se întemeiază pe următoarele argumente:
Întrucât potrivit Încheierii de verificare a evidențelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici și Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 3304 din data de 09.05.2013 a Biroului Notarului Public F_____ L___ cu privire la succesiunea defunctei C______ M____, decedată la data de 07.09.1980, rezultă că s-a deschis procedura succesorală, prin care a fost stabilită masa succesorală și moștenitorii (certificat de moștenitor nr. 26/1983 a Notariatului de Stat local Bârlad), instanța a apreciat că, nu se mai poate proceda la o a doua dezbatere succesorală, astfel cum reclamanta a solicitat prin cererea introductivă.
În ceea ce privește dezbaterea succesiunii defunctului C______ I___, decedat la data de 08.03.2004, solicitată de creditoarea reclamantă, pe cale de acțiune oblică, instanța a apreciat că nu se impune a fi efectuată în cadrul prezentului proces civil.
Așa cum rezulta din certificatul de moștenitor nr. 26/1983 a Notariatului de Stat local Bârlad, emis după dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei C______ M____, moștenitorul acesteia a rămas defunctul soț supraviețuitor C______ I___, străin de moștenire fiind fiul - C______ I. I___. Având în vedere inițiala tatălui, instanța a prezumat că, C______ I. I___ este fiul defuncților C______ M____ și C______ I___.
A observat instanța că pentru dezbaterea succesiunii rămase de pe urma lui C______ I___ nu au fost chemate toate persoanele cu vocație succesorală la moștenire, nu a fost chemat și C______ I. I___, iar hotărârea pronunțată fără a fi chemate toate persoanele cu vocație succesorală concretă la moștenire pentru a se stabili calitatea de moștenitori este lovită de nulitate absolută. În aceste condiții nu se poate stabili care este cota transmisă prin moștenire, celei de-a doua soții a lui C______ I___, respectiv C______ V_______ și promisă spre vânzare, de pârâta G____ E____, potrivit convenției de vânzare cumpărare din data de 27.06.2012.
Pe de altă parte, s-a constatat că, pârâta G____ E____ este fiica numai a defunctei V_______, având ca tată pe V_____ și nu este fiica lui C______ I___, proprietarul imobilului din ______________________________, jud. V_____.
În raport de aceste împrejurări constatate de instanță, întrucât cererea creditorului promitent de dezbatere succesorală, pe cale de acțiune obligă, este justificată doar în scopul realizării creanței sale, având în vedere că nu s-a stabilit că întreg imobilul casă de locuit și teren din ______________________________ a fost transmis prin moștenirea defunctului C______ I___, soției supraviețuitoare C______ V_______, instanța apreciază că dezbaterea succesiunii defunctei C______ V_______ nu se impune a fi efectuată în prezentul proces civil, la cererea creditorului, respectiv a reclamantei R___ E____.
În ceea ce privește cererea privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic cu privire la imobilul compus din casă formată din 2 camere, bucătărie, 2 holuri, magazie, construită din paiantă și acoperită cu țiglă imobil amplasat pe suprafața de 800 m.p. proprietatea numitului C______ I___, instanța trebuie să verifice dacă există un antecontract valabil încheiat între părți care să fie dovedit în condițiile dreptului comun, dacă există refuzul părții acționate în judecată de a încheia contractul în formă autentică, dacă promitentul cumpărător și-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract și nu este incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii, dacă promitentul vânzător este la momentul actual proprietarul bunului vândut.
Instanța a constatat că pârâta G____ E____ nu a făcut dovada că este proprietarul exclusiv al imobilului compus din casă și teren care a făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare din data de 27.06.2012 la Cabinet de Avocat G_______ L____, promis spre vânzare către reclamanta R___ E____.
Actul încheiat de părți la data de 27.06.2012 reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare și nu un contract de vânzare cumpărare, astfel cum susținea reclamanta prin cererea introductivă. Transmiterea dreptului de proprietate se produce în fața notarului public la momentul încheierii actului în formă autentică sau în ipoteza suplinirii consimțământului de către instanța de judecată, la data rămânerii definitive a hotărârii.
Cum reclamanta nu a făcut dovada că, la acest moment pârâta G____ E____ este proprietarul exclusiv al întregului imobil situat în Chetrosu, ____________________________, instanța a apreciat că nu poate suplini consimțământul pârâtei și transmite proprietatea asupra imobilului, întrucât potrivit principiului nemo plus juris ad allium transferre potest, quam ipse habet, pârâta nu poate transmite mai multe drepturi decât există în patrimoniul său.
Pe de altă parte, din cuprinsul convenției încheiate la data de 27.06.2012 la Cabinet de Avocat G_______ L____, intitulat ,,Convenție de vânzare-cumpărare" rezulta că, părțile au convenit, ca la data de 05.08.2012, să se întâlnească pentru a merge la biroului notarului public pentru perfectarea vânzării. Părțile au stabilit, ca în cazul în care pârâta nu va face dovada calității de proprietar al imobilului, că pârâta ,,nu va fi în regulă cu toate actele de proprietate", suma de bani reprezentând preț al vânzării să fie restituită, iar părțile să fie repuse în situația anterioară.
Nu rezulta din cuprinsul antecontractului că, părțile au convenit posibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic. Obligația prezentării la notarul public subzistă până la data de 05.08.2012, dată până la care promitenta vânzătoare și-a luat angajamentul dezbaterii succesiunilor autorilor săi și prezentării actului de proprietate.
Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat ,,Convenție de vânzare cumpărare" părțile au prevăzut un pact comisoriu privind încetarea antecontractului și implicit a obligației de a perfecta vânzarea –cumpărarea imobilului. Cum nici până la pronunțarea hotărârii nu s-a făcut dovada că pârâta este proprietarul exclusiv al imobilului din ______________________________, jud. V_____, luând în considerare principiul forței obligatorii a contractului, părțile au posibilitatea să dea eficiență clauzei contractuale inserată în contract.
Poziția pârâtei cu privire la prezenta acțiune, la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, exprima modul cum părțile au înțeles să eludeze dispozițiile legale privitoare la încheierea în formă autentică a actelor de transmitere a proprietății și la respectarea drepturilor altor persoane.
Pentru aceste motive, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanta R___ E____ în contradictoriu cu pârâta G____ E____, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs R___ E____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
1. Instanța nu a manifestat rol activ în soluționarea cauzei întrucât la ultimul termen de judecată din 29.10.2013 - după ce solicitat depunerea certificatului de moștenitor nr. 26/1983 emis de Notariatul de Stat Local Bârlad (urmare a repunerii cauzei pe rol ), nu a pus în discuția părților situația juridică a persoanei străine de succesiune din certificatul sus-menționat respectiv situația juridică a lui C______ I. I___, respingând în totalitate acțiunea.
Instanța doar a dedus că nu au fost citate în proces toate persoanele cu vocație succesorală, fără a pune în discuție situația juridică, respectiv starea civilă a lui CIONANU I. I___ la momentul de fată.
Dealtfel, C______ I. I___ (fiul lui C______ I___) nici nu putea fi citat în prezenta cauză întrucât acesta este decedat înainte de decesul tatălui său (respectiv înainte de 08.03.2004) fără a avea nici un fel de moștenitori, aspect pe care îl dovedim cu certificatul de deces al acestuia.
C______ I. I___ nu a fost niciodată moștenitor al tatălui sau C______ I___, fiind decedat înaintea acestuia fără moștenitori. Singura moștenitoare a defunctului C______ I___ a fost doar cea de-a doua soție C______ V________ așa după cum rezultă din anexa 24 a defunctului C______ I___.
In condițiile în care C______ I. I___ era decedat fără moștenitori nu se putea pune problema citării lui în proces și nici problema citării moștenitorilor acestuia, deoarece el a decedat fără moștenitori.
2. In mod greșit a reținut instanța că nu se poate stabili masa succesorală transmisă prin moștenire celei de-a doua soții a lui C______ I___, respectiv C______ V_______.
C______ V_______ este singura moștenitoare a defunctului C______ I___, aspect care rezultă din anexa nr. 24 depusă la dosarul cauzei.
C______ I . I___ , fiul lui Cionanu I___ decedase anterior tatălui său fără a avea moștenitori.
C______ V_______ în calitate de soție supraviețuitoare și unică succesoare a lui C______ I___ a moștenit întreaga masă succesorală a acestuia, respectiv a moștenit întreg imobilul casă de locuit și terenul aferent care au aparținut defunctului C______ I___.
Din actele depuse la dosar și Anexa nr. 24 privind pe defuncta C______ V_______, rezultă că singura moștenitoare a defunctei C______ V_______ este pârâta G____ E____, care la rândul ei în calitate de unică moștenitoare a mamei ei, a putut transmite lui R___ E____ imobilul și terenul aferent.
Nu are nici o relevanță faptul că tatăl pârâtei G____ E____ se numea V_____, întrucât nu s-a pus niciodată în discuție dezbaterea vreunei succesiuni a tatălui pârâtei G____ E____.
C______ V_______ era cea de-a doua soție a lui C______ I___ iar la data încheierii căsătoriei cu acesta, o avea deja pe numita G____ E____ dintr-o căsătorie anterioară.
G____ E____ în calitate de fiică și unică moștenitoare a defunctei a defunctei C______ V_______ a moștenit tot ceea ce avea acesta (conform anexei 24 dosar privind pe defuncta C______ V_______.
3. În mod greșit instanța a respins cererea privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, reținând că în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nu se face mențiunea că părțile convin încheierea actului la notariat.
Cu privire la faptul că imobilul era în patrimoniu pârâtei G____ E____ se arată următoarele:
La data încheierii contractului de vânzare cumpărare - respectiv 27 iunie 2012 - numita G____ E____ era proprietara imobilului format din casă și teren, fiind unica moștenitoare a mamei ei defuncte CIOBABNU V_______.
Imobilul sus-menționat era în patrimoniul numitei G____ E____ - odată cu deschiderea succesiunii lui C______ V_______ - și prin urmare acest imobil putea fi transmis.
Orice succesiune este deschisă la data decesului autorului.
Instanța nu aduce nici un argument în momentul în care afirmă că imobilul nu era în patrimoniul numitei G____ E____.
În primul și al doilea motiv de recurs, a arătat modul în care imobilul și terenul aferent au intrat în patrimoniul numitei G____ E____.
Cu privire la cel de-al doilea aspect privind convenția părților, se arată următoarele:
În cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare din 27 iunie 2012, părțile au înserat următoarea clauză " Noi părțile convenim de comun acord ca la data de 05.08.2012 să ne prezentăm la Judecătoria Bârlad ora 10,00 pentru a ne întâlni în vederea deplasării la orice Birou Notarial din Bârlad pentru a încheia în formă autentică contractul de vânzare cumpărare a imobilului. Deci părțile au convenit să încheie contractul în formă autentică.
Faptul că nu s-au dezbătut succesiunile succesive până la data de 05.08.2012, (când părțile au convenit că vor încheia actul la notariat) nu duce la imposibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Prin încheierea de certificare de faptă nr. 212 din 11.01.2013 a făcut dovada că a notificat-o pe pârâta G____ E____ ca în ziua de 11.01.2013, ora 12,00 să fie prezentă la Biroul Notarului Public F_____ L___, din Bârlad, ______________________ bis, jud.V_____, având asupra ei cartea de identitate, în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare pentru imobilul vândut prin act sub semnătură privată.
Fiind această procedură îndeplinită, instanța nu putea respinge pronunțarea hotărârii care să țină loc de act de vânzare cumpărare cu atât mai mult cu cât și prin ÎNTÂMPINAREA depusă la dosar, numita G____ E____, recunoaște faptul primirii banilor și este de acord cu acțiunea formulată în instanță în sensul pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare, cu condiția să nu fie obligată la cheltuieli de judecată.
În drept, se invocă dispozițiile art.304 indice 1 din vechiul Cod de procedură Civilă.
In dovedirea recursului proba cu acte, martori.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, a constatat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în jduecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad, reclamanta R___ E____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta G____ E____ dezbaterea succesiunilor succesive rămase de pe urma defuncților C______ M____, C______ I___ și C______ V_______ și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare prin care să se stabilească că la data de 27.06.2012, reclamanta R___ E____ a cumpărat de la pârâta G____ E____ în schimbul sumei de 18.000 lei un imobil situat în ______________________________, jud. V_____.
Acțiunea formulată de reclamantă cu privire la capătul de cerere privind dezbaterea succesorală a fost respinsă în mod corect de instanța de fond. În urma administrării probelor s-a constatat, în mod corect, de instanța de fond că defunctul C______ I___ mai avea un fiu care ar putea avea vocație succesorală la succesiunea tatălui său.
Instanța de fond a dat dovadă de rol activ și a administrat și din oficiu proba cu înscrisuri, revenind obligația reclamantei de a-și proba acțiunea și de a face dovada că mama pârâtei a fost unica moștenitoare a defunctului C______ I___, potrivit dispozițiilor art. 129 al. 1 C. proc. Civ. Astfel, nu era obligația instanței de fond de a administra din oficiu probe prin care să se dovedească calitatea de unic moștenitor al lui C______ V_______ la succesiunea lui C______ I___, ci reclamanata. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 129 al. 5 ind. 1 C. proc. Civ., părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii. Astfel, era obligația reclamantei să indice că C______ I___ a mai avut un fiu și că era decedat anterior decesului tatălui său.
Însă, în recurs, recurenta depune la dosarul cauzei certificatul de deces prin care face dovada că C______ I___ a mai avut un fiu, C______ I. I___, care a decedat la data de 1.07.1992, înaintea decesului tatălui său. De asemenea, recurenta a mai arătat că acesta nu a avut moștenitori care să vină la succesiunea tatălui său prin reprezentare, însă nu a făcut nici o dovadă în acest sens cu un certificat de moștenitor.
În aceste condiții, pe înscrisuri noi, se impune trimiterea cauzei la rejudecare pentru ca instanța să analizeze acțiunea formulată de reclamantă și cadrul procesual în cauză în funcție de acest înscris din care rezultă că fiul defunctului C______ I___ era decedat la data decesului tatălui său, dacă acesta a avut sau nu moștenitori.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, recurenta reclamantă nu a făcut dovada că pârâta are calitatea de unică proprietară a imobilului care a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, având în vedere că C______ I___ a mai avut un fiu, iar recurenta nu a făcut dovada că acesta nu mai are moștenitori.
Cu privire la celelalte aspecte invocate în al doilea motiv de recurs, acestea vor fi analizate de instanța de fond la rejudecarea cauzei, față de motivele avute în vedere de instanța de recurs la admiterea recursului și casarea hotărârii.
Față de cele arătate, de dispozițiile art. 312 al. 5 și art. 304 ind. 1 C. proc. Civ., instanța va admite recursul va casa hotărârea instanței de fond, urmând a trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de R___ E____ împotriva sentinței civile nr. 2468/29.10.2013 a Judecătoriei Bârlad pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică. azi, 05.02.2014.
Președinte, C_____ A______ |
Judecător, D______ M______ M_____ |
Judecător, I______-M______ P______ |
|
Grefier, E____ G_________ |
|
Red. D.M.M.
Tehnored. D.M.M./E.G.
2 ex./
Judec.fond. B_____ G___