R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 170/C DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 12 decembrie 2014

Instanța constituită din:

- Completul de judecată CFJC 9

- Președinte - N_______ H_______ - judecător

- Grefier - O___ S_____

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D_____ M____ P_______ M_____ – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B_____

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de inculpatul G________ S_____ împotriva încheierii din data de 09 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul inculpat G________ S_____, în stare de arest ( deținut în Penitenciarul C_____ ) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. G______ V___.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se permite apărătorului desemnat din oficiu, respectiv domnului av. G______ V___, să ia legătura cu contestatorul inculpat G________ S_____ aflat în stare de arest.

În temeiul art. 372 alin. 1 Cod procedură penală, instanța procedează la identificarea contestatorului inculpat G________ S_____ cu datele de stare civilă de la dosarul cauzei.

Întrebat fiind, contestatorul inculpat G________ S_____ învederează instanței faptul că are cunoștință de motivul prezenței sale la acest termen de judecată în fața Curții de Apel B_____, respectiv acela al judecării contestației pe care el a formulat-o împotriva încheierii din data de 09 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea sa de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau arestul la domiciliu.

Întrebați fiind de către instanță, atât apărătorul desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat cât și reprezentantul Ministerului Public arată că nu au cereri de formulat în cauză și nici chestiuni prealabile de invocat.

Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat oficiu G______ V___, având cuvântul pentru contestatorul inculpat G________ S_____, solicită admiterea contestației formulată de inculpatul G________ S_____ împotriva încheierii din data de 09 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14. În primul rând, consideră că măsura arestului preventiv nu se mai justifică în prezent, astfel că solicită admiterea cererii inculpatului de înlocuire a acestei măsuri preventive cu măsura controlului judiciar. Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive prevăzute de art. 223 alin. 1 din noul Cod de procedură penală, în prezent nu mai subzistă și nu au mai apărut pe parcursul cercetării judecătorești temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate a inculpatului. Scopul măsurii preventive, în speță a arestului preventiv, îl constituie asigurarea bunului mers al procesului penal sau împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori de la judecată. Consideră că în cazul de față, condițiile de mai sus nu sunt îndeplinite, astfel că pus în libertate, inculpatul G________ S_____ va respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de către instanța de judecată. D____ urmare, inculpatul G________ S_____ solicită să fie pus în libertate și a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. A se avea în vedere faptul că inculpatul G________ S_____ a petrecut o perioadă considerabilă de timp în arestul preventiv, fiind reținut încă din data de 29.01.2014, astfel că de la această din urmă dată și până în prezent inculpatul s-a aflat în arest preventiv. Apreciază că termenul rezonabil, prevăzut și de practica C.E.D.O., în prezenta speță a fost cu mult depășit, astfel încât consideră că pus în libertate, inculpatul nu va împiedica bunul mers al procesului penal, urmărirea penală fiind deja finalizată prin întocmirea rechizitoriului. Arată că inculpatul G________ S_____ va respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de instanța de judecată și nu va încerca să ia legătura cu inculpații din prezenta cauză sau cu persoanele vătămate ori cu părțile civile. Învederează instanței că în urma studierii rechizitoriului, a observat că în ceea ce privește latura civilă doar două persoane vătămate s-au constituit părți civile, astfel încât prejudiciul din acest punct de vedere este unul destul de neînsemnat. Consideră că instanța trebuie să se raporteze la pericolul social concret pentru ordinea publică și nu la cel abstract prevăzut de legiuitor, Astfel, dacă instanța de control judiciar va analiza infracțiunile reținute în sarcina inculpatului G________ S_____, va constata că acestea sunt deosebit de grave, însă apreciază că acestea ar trebui luate în mod izolat pentru fiecare inculpat în parte. Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației formulată de inculpatul G________ S_____ împotriva încheierii din data de 09 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14.

Reprezentantul Ministerului Public arată că pentru a dispune înlocuirea măsurii preventive cu o altă măsură mai puțin severă potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, instanța trebuie să analizeze, respectiv să facă o evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei și să aibă în vedere conduita procesuală a inculpatului. A se avea în vedere că în cauză, inculpatul G________ S_____ este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave, cum ar trafic de persoane, aderarea la un grup infracțional organizat, reținându-se că acesta a recrutat persoane pe care le-a dus în G_____ unde au fost exploatate prin supunerea la practicarea prostituției. Totodată, inculpatul G________ S_____ a disimulat adevărata proveniență a unor bunuri și a participat nemijlocit la reciclarea sumelor de bani obținute din săvârșirea unor infracțiuni, fiind acuzat și de săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Prin urmare, apreciază că la acest moment sunt întrunite dispozițiile care reglementează detenția provizorie, în speță cele prevăzute la art. 223 alin. 2 și art. 202 Cod procedură penală. Pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, consideră că este necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului G________ S_____ prin menținerea măsurii preventive cea mai severă. De altfel, a se avea în vedere faptul că procesul penal nu se încheie o dată cu faza de urmărire penală ci abia cu pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză. Atrage atenția asupra faptului că judecătorul fondului a constatat că din rapoartele de evaluare psihologică ale victimelor întocmite în cauză, rezultă că încă există o traumă în ceea ce le privește. Precizează că asupra acestora nu s-a realizat încă audierea lor în faza de judecată tocmai pentru motive care țin de complexitatea cauzei, astfel că durata de timp este una justificată. Așadar, din motive obiective s-a ajuns la această durată în care încă nu s-a reușit audierea persoanelor vătămate, pentru a se afla exact și pentru a se constata nemijlocit impactul creat prin săvârșirea faptelor asupra acestor persoane vătămate. Prin urmare, chiar dacă sunt întrunite condițiile pentru luarea altor măsuri preventive, datorită gravității infracțiunilor de care este acuzat inculpatul G________ S_____, datorită tulburării pe care o suscită natura infracțiunilor comise de acesta, măsura arestării preventive este pe deplin justificată și raportat și la condițiile de proporționalitate și de oportunitate, consideră că sunt îndeplinite dispozițiile legale, în raport de toate aceste elemente anterior menționate. În ce privește durata rezonabilă, ținând cont de complexitatea cauzei și de numărul mare de inculpați și de părți implicate în acest dosar, apreciază nu s-a depășit nici această durată rezonabilă. Față de aceste considerente, solicită a se dispune respingerea contestației formulată de inculpatul G________ S_____ împotriva încheierii din data de 09 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14.

Contestatorul inculpat G________ S_____, având ultimul cuvânt, solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar. Arată că solicită, în principal, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, pentru a nu se considera că ar dori să influențeze vreun martor din prezenta cauză. A se observa că se află în stare de arest preventiv din luna ianuarie 2014. Învederează instanței de control judiciar faptul că nu are antecedente penale și nu se simte vinovat în această cauză, el fiind doar un simplu șofer. A se constata că șefa sa, cum se reține în cauză, are măsura controlului judiciar iar el, care a fost un simplu șofer, se află în arest preventiv, ceea ce din punctul său de vedere nu este echitabil.

C U R T E A,

Deliberând asupra contestației penale de față:

Constată că, prin încheierea de ședință din data de 09.12.2014, pronunțată de Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14, a fost respinsă ca neîntemeiată, în baza art. 242 alin. 2, 5 Cod procedură penală, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau arestul la domiciliu, formulată de inculpatul G________ S_____.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul G________ S_____ a fost obligat să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că prin încheierea nr. 4 din 30.01.2014 a Tribunalului C______, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în baza art. 136 alin. 1 lit. d și alin. 5, art. 149¹ raportat la art. 143 și art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G_________ Mihaly și G________ S_____, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 30 ianuarie 2014 și până la data de 27 februarie 2014, inclusiv.

Această încheiere a rămas definitivă prin încheierea nr. 4/R din 03.02.2014 a Curții de Apel B_____.

Măsura arestării preventive luată față de cei doi inculpați a fost prelungită succesiv prin încheierile din 21.02.2014, 26.03.2014, 24.04.2014, 21.05.2014 și 24.06.2014 ale Tribunalului C______, care au rămas definitive prin respingerea contestațiilor declarate de către inculpați.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial C______ nr. 8/D/P/2012 din 21.07.2014, înregistrat pe rolul Tribunalului C______ la data de 22.07.2014 sub dosar nr. XXXXXXXXXXX14, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G________ S_____ alături de inculpații G_________ Mihaly, N_____ G________, N_____ Zsuzsanna, B_____ M____ și Darab S_____

În sarcina inculpatului G________ S_____ s-a reținut comiterea în concurs a infracțiunilor de: 1. „ aderarea la un grup infracțional organizat ”, prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3 din Codul Penal, constând în aceea că în perioada anilor 2010-2012 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de G_________ Mihaly, N_____ G________ și cetățeanul maghiar Darab S_____ în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane; 2. „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal, constând în aceea că în cursul lunii iunie 2011 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu N_____ G________ persoana vătămată O____ T_____ E_____ în vederea practicării prostituției pe teritoriul Greciei, în folosul lui și al lui N_____ G________, G_________ Mihaly și Darab S_____; 3. „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal, constând în aceea că în luna martie 2012 a transportat în G_____ persoana vătămată F______ B____ Zsuzsanna cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G_________ Mihaly în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________; 4. „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal, constând în aceea că în luna aprilie 2012 a transportat în G_____ martorul Fogarasi D___ cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de N_____ G________ în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________; 5. „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal, constând în aceea că în luna martie 2012 a transportat în G_____ persoana vătămată F_____ R___ cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G_________ Mihaly în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________; 6. „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal, constând în aceea că în cursul lunii februarie 2012 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu inculpata N_____ G________ persoana vătămată N____ K______ și apoi a transportat-o din România în G_____ în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui G_________ Mihaly, Darab S_____, respectiv N_____ G________; 7. „ disimularea adevăratei naturi a provenienței bunurilor cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni ”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, la data de 14.05.2012, a achiziționat un imobil situat în municipiul S_____ G_______, ________________________. 23, _______________, județul C______, cunoscând că în fapt îi aparține lui G_________ Mihaly și a fost achiziționat din banii rezultați ca urmare a comiterii infracțiunii de trafic de persoane. 8. „ dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni ”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în perioada 2010-2012 a primit de la Darab S_____ suma de 2.270 euro cunoscând că provine din comiterea infracțiunii de trafic de persoane. 9. „ disimularea adevăratei naturi a provenienței bunurilor cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni ”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a înstrăinat, cu ajutorul inculpatului G_________ Mihaly, către Bartalis C____ un autoturism marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX care îi aparținea inculpatei N_____ G________, pentru a disimula adevărata proveniență a bunului.

Prin încheierea din data de 23.07.2014, în conformitate cu art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, dosarul fiind înaintat judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului C______, s-a procedat la verificarea inițială a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților G_________ Mihaly și G________ S_____, fiind menținută această măsură și în calea de atac a contestației, prin decizia penală nr. 34/CP din data de 25.07.2014 a Curții de Apel B_____.

Ulterior, la termenele de judecată din 18.08.2014 și 12.09.2014, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. 6 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive dispuse față de inculpații G_________ Mihaly și G________ S_____ și s-a menținut măsura arestării preventive.

Prin încheierea din data de 22.09.2014, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 8/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial C______, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, și drept urmare, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății în cauză.

În datele de 08.10.2014 și 24.11.2014, în conformitate cu prevederile art. 208 alin. 2 și 4 Cod procedură penală, instanța de judecată a verificat din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, și a menținut arestarea preventivă a inculpaților G_________ Mihaly și G________ S_____.

Referitor la cererea de înlocuire formulată de inculpatul G________ S_____, analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a apreciat că ar fi întrunite, în cauză, condițiile de luare a măsurii preventive a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, însă o măsură preventivă mai ușoară nu ar fi suficientă în vederea atingerii scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Astfel, s-a apreciat că pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, se impune, în continuare, izolarea inculpatului, interesul public păstrând în continuare prioritatea față de interesul individual al persoanei private de libertate.

Fără a pierde din vedere importanța prezumției de nevinovăție de care se bucură orice persoană pusă sub acuzație, prima instanța a apreciat că față de natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului G________ S_____, mai ales cel de trafic de persoane, trebuie să manifeste o grijă deosebită întrucât este de notorietate efectul negativ și persistent în timp al faptelor penale de acest gen asupra victimelor, efect care a mobilizat atât legiuitorul național, cât și instituțiile internaționale, recunoscându-se și adoptându-se pe acest plan măsuri suplimentare de protecție.

S-a mai avut în vedere, numărul persoanelor presupus a fi implicate în activitatea infracțională cercetată, precum și al victimelor acestora, aria activității infracționale cu implicații transfrontaliere, precum și impactul în conștiința societății a faptelor reținute în sarcina inculpatului care încă nu s-a diminuat și care poate să suscite o tulburare socială suficient de însemnată încât să justifice în continuare detenția provizorie, evidențiind pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, pericol care încă nu s-a diminuat.

În cauză, în rapoartele de evaluare psihologică depuse la dosar ( vol. II, filele 17 și următoarele dosar urmărire penală ) sunt descrise efectele sindromului de stres posttraumatic care dovedește vulnerabilitatea persoanelor care sunt presupusele victime ale infracțiunii menționate.

Pentru motive obiective, cauza a suferit mai multe amânări, astfel că încă nu s-a putut proceda la audierea persoanelor vătămate, fiind important ca în cadrul unor dezbateri publice și contradictorii, instanța să constate, în mod direct, poziția și atitudinea acestora, pentru a putea evalua mai concret efectele presupuselor fapte comise de inculpați și pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, în prezent, evaluările, aprecierile și concluziile, pe acest plan, având suport numai în înscrisurile prezentate de acuzare și în declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat că la acest moment procesual, încă nu se poate dispune punerea în libertate a inculpatului G________ S_____.

Apoi, prima instanță a mai arătat că încă există motivul fundamental expus de Curtea de la Strasbourg în jurisprudența sa, care justifică detenția inculpatului, respectiv riscul influențării celorlalte părți sau a martorilor ( cauza Letellier împotriva Franței, cauza I___ contra Ungariei, W. contra Elveției ) raportat la împrejurările concrete ale cauzei – inculpații cunoscând datele de contact ale presupuselor victime. S-a mai constatat că însăși Curtea Europeană admite că în cauzele care implică un număr mare de inculpați, riscul ca eliberarea unui deținut să exercite o presiune asupra martorilor sau să obstrucționeze în alt fel procedura, este adesea deosebit de mare ( cauza Osuch împotriva Poloniei din 14 noiembrie 2006 ).

Cu privire la durata petrecută de inculpat în stare de arest preventiv, în lumina jurisprudenței C.E.D.O., s-a constatat că rezonabilitatea termenului trebuie apreciată in concreto, raportat la complexitatea cauzei, precum și atitudinea organului judiciar și a inculpatului însuși, criterii care, în speță, nu justifică concluzia depășirii unei durate rezonabile a arestului preventiv.

Măsura preventivă luată față de inculpat trebuie menținută în vederea atingerii scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, de asigurare a bunei desfășurări a procesului penal, în condițiile în care cercetarea judecătorească se află într-o fază incipientă. Față de aceste aspecte, s-a apreciat de către prima instanță că se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului G________ S_____, nefiind suficientă măsura controlului judiciar sau o altă măsură preventivă mai ușoară.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație inculpatul G________ S_____, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând desființarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să i se înlocuiască măsura arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă.

În motivarea contestației, contestatorul inculpat a arătat, prin intermediul avocatului, că măsura arestului preventiv nu se mai justifică în prezent, astfel că se impune admiterea cererii de înlocuire a acestei măsuri preventive cu măsura controlului judiciar. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive prevăzute de art. 223 alin. 1 din noul Cod de procedură penală, în prezent nu mai subzistă și nu au mai apărut pe parcursul cercetării judecătorești temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Scopul măsurii preventive, în speță a arestului preventiv, îl constituie asigurarea bunului mers al procesului penal sau împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori de la judecată. În cazul de față, inculpatul G________ S_____ își ia angajamentul de a respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de către instanța de judecată astfel că se poate dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Inculpatul G________ S_____ a petrecut o perioadă considerabilă de timp în arestul preventiv, fiind reținut încă din data de 29.01.2014, astfel că de la această din urmă dată și până în prezent inculpatul s-a aflat în arest preventiv.

Termenul rezonabil, prevăzut și de practica C.E.D.O., în prezenta speță a fost cu mult depășit, astfel încât se impune punerea sa în libertate, stare în care inculpatul nu va împiedica bunul mers al procesului penal, urmărirea penală fiind deja finalizată prin întocmirea rechizitoriului. Inculpatul va respecta toate obligațiile ce îi vor fi impuse de instanța de judecată și nu va încerca să ia legătura cu inculpații din prezenta cauză sau cu persoanele vătămate ori cu părțile civile.

În ceea ce privește latura civilă, doar două persoane vătămate s-au constituit părți civile, astfel încât prejudiciul din acest punct de vedere este unul destul de neînsemnat. Instanța de fond ar fi trebuit, atunci când a analizat pericolul pe care inculpatul îl prezintă pentru ordinea publică, să se raporteze la pericolul social concret pentru ordinea publică și nu la cel abstract prevăzut de legiuitor; astfel, deși infracțiunile reținute în sarcina inculpatului G________ S_____, sunt deosebit de grave, lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment nu mai prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Analizând în aplicarea dispozițiilor art. 206 Cod procedură penală raportat la art. 4251 Cod procedură penală, hotărârea atacată și ținând seama de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este nefondată contestația formulată de inculpatul G________ S_____, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1Cod procedură penală.

Inculpatul G________ S_____ a fost arestat preventiv prin încheierea penală nr. 4/30.01.2014 a Tribunalului C______ ( mandat de arestare preventivă nr. 3/30.01.2014 ), pentru săvârșirea infracțiunilor de „ aderarea la un grup infracțional organizat ”, prevăzută actualmente de art. 367 alin. 1, 2, 3 din Codul Penal ( iar în vechea legislație penală art. 7 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. b pct. 12 din Legea nr. 39/2003 ), constând în aceea că în perioada anilor 2010-2012 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de G_________ Mihaly, N_____ G________ și cetățeanul maghiar Darab S_____, în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane; „ trafic de persoane ”, prevăzută actualmente de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal ( în vechea legislație penală: art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 ), constând în aceea că în cursul lunii iunie 2011 a recrutat prin înșelăciune împreună cu N_____ G________ persoana vătămată O____ T_____ E_____ în vederea practicării prostituției pe teritoriul Greciei, în folosul lui și al lui N_____ G________, G_________ Mihaly și Darab S_____; „ trafic de persoane ”, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul Penal ( în vechea legislație penală: art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 ), constând în aceea că în luna martie 2012 a transportat în G_____ persoana vătămată F______ B____ Zsuzsanna cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G_________ Mihaly în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________ și „ disimularea adevăratei naturi a provenienței bunurilor cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni ”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, la data de 14.05.2012, a achiziționat un imobil situat în municipiul S_____ G_______, ________________________. 23, ________________________________, cunoscând că în fapt îi aparține lui G_________ Mihaly și a fost achiziționat din banii rezultați ca urmare a comiterii infracțiunii de trafic de persoane, respectiv în perioada 2010-2012 a primit de la Darab S_____ suma de 2.270 euro cunoscând că provine din comiterea infracțiunii de trafic de persoane.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial C______ nr. 8/D/P/2012 din 21.07.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G________ S_____ alături de inculpații G_________ Mihaly, N_____ G________, N_____ Zsuzsanna, B_____ M____ și Darab S_____, reținându-se în sarcina acestuia, pe lângă infracțiunile care au dat naștere la arestarea preventivă, încă 4 infracțiuni grave comise în concurs: trei de „ trafic de persoane ”, prevăzute de art. 210 alin. 1 lit. a din Codul penal, constând în aceea că în luna aprilie 2012 a transportat în G_____ martorul Fogarasi D___ cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de N_____ G________ în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________; în luna martie 2012, a transportat în G_____ persoana vătămată F_____ R___ cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G_________ Mihaly în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui Darab S_____, N_____ G________, iar în cursul lunii februarie 2012, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu inculpata N_____ G________ persoana vătămată N____ K______ și apoi a transportat-o din România în G_____ în vederea practicării prostituției, în folosul lui și al lui G_________ Mihaly, Darab S_____, respectiv N_____ G________ și o infracțiune de „ disimularea adevăratei naturi a provenienței bunurilor cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni ”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a înstrăinat, cu ajutorul inculpatului G_________ Mihaly, către Bartalis C____ un autoturism marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX care îi aparținea inculpatei N_____ G________, pentru a disimula adevărata proveniență a bunului.

Raportat la materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și la cel administrat până în prezent în faza cercetării judecătorești, Curtea reține, similar primei instanțe, că la dosar există în continuare elemente probatorii care conturează bănuiala rezonabilă că inculpatul poate fi autorul infracțiunilor pentru care s-a dispus arestarea sa preventivă și a celor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.

Inculpatul se află așadar în situația prevăzută de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală întrucât infracțiunile reținute în sarcina sa ( trafic de persoane ) se regăsesc printre cele enumerate de legiuitor în cuprinsul art. 223 alin. 2 Cod procedură penală iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care inculpatul provine precum și a celorlalte împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt deosebit de grave atât prin natura lor - acestea aducând atingere atât libertății persoanei cât și demnității umane, tinzând la transformarea persoanelor vătămate în „ marfă ” – cât și prin modalitatea concretă în care inculpatul împreună cu ceilalți inculpați au acționat, numărul inculpaților implicați în traficul de persoane, organizarea acestora – care de altfel a și fost de natură a asigura succesul activității infracționale – conduita adoptată față de victime, numărul victimelor, prelungirea în timp a activității infracționale și implicațiile transfrontaliere pe care le-a avut.

Chiar dacă, de la momentul arestării preventive a inculpatului până în prezent, au trecut aproximativ 11 luni, Curtea reține, similar primei instanțe, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, că nicio altă măsura preventivă mai ușoară dintre cele prevăzute de Codul de procedură penală nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

La stabilirea necesității menținerii măsurii arestării preventive a unui inculpat sau dimpotrivă a înlocuirii măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă, trebuie analizat conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, are o pondere mai mare decât regula cercetării și judecării lui în stare de libertate și dacă o altă măsură preventivă neprivativă de libertate nu ar fi suficientă pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procedurii pornite împotriva inculpatului.

Evaluând situația inculpatului la acest moment, prima instanță a apreciat corect că în speță interesul societății, în sensul privării de libertate a inculpatului, este încă actual, are o pondere mai mare decât regula judecării în libertate a inculpatului și impune privarea în continuare de libertate a acestuia.

Infracțiunile de care este acuzat inculpatul, astfel cum au fost expuse sintetic anterior, sunt foarte grave. Este adevărat că pericolul concret al faptei nu se confundă cu pericolul pentru ordinea publică pe care-l poate prezenta lăsarea unui inculpat în libertate, însă nici nu poate fi ignorată gravitatea faptei atunci când se analizează dacă lăsarea în libertate a unui inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât, în noua legislație procesual penală aceasta reprezintă – așa cum rezultă din conținutul art. 223 alin. 2 Cod procedură penală – un criteriu de care trebuie să se țină seama atunci când se apreciază asupra necesității privării de libertate a unei persoane; gravitatea faptei nu trebuie să constituie singurul criteriu în baza căruia să se concluzioneze că există o stare de pericol pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului, însă modalitatea de comitere a faptei, particularitățile faptei și consecințele acesteia, reprezintă tot atâtea elemente de care instanța trebuie să țină seama și pe care să le coroboreze cu circumstanțele personale ale inculpatului și cu alte elemente ce rezultă din dosar ( anturajul pe care îl are, mediul din care provine, antecedentele penale etc. ) pentru a stabili dacă lăsarea unui inculpat în libertate prezintă sau nu pericol concret pentru ordinea publică.

Modul de comitere a faptelor deduse judecății, numărul inculpaților care și-au unit eforturile pentru traficarea victimelor, modalitatea de realizare a faptelor, perioada mare de timp în care au acționat, numărul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și împrejurarea că ulterior arestării sale, au mai fost descoperite în sarcina sa și alte infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, consecințele faptelor și urmările acestora, conturează un grad ridicat de pericol pe care inculpatul îl prezintă pentru ordinea publică; numărul infracțiunilor, rolul inculpatului în grupul organizat și perioada mare de timp în care inculpatul a acționat alături de ceilalți membrii ai grupării, reprezintă elemente care cresc riscul de reiterare a comportamentului antisocial de către inculpat odată lăsat în libertate. Faptul că până la acest moment procesual nu au fost audiate toate victimele infracțiunilor coroborat cu starea de temere insuflată victimelor infracțiunilor de trafic - temere indusă în mod intenționat victimelor pentru a le putea controla și menține în poziția „ de marfă ” - labilitatea psihică care caracterizează victimele la acest moment, justifică temerea că odată lăsat în libertate, inculpatul ar putea oricând lua legătura cu victimele pentru a-și modifica poziția procesuală, influențând astfel normala desfășurare a procesului penal.

Inculpatul, prin prisma circumstanțelor personale, a anturajului și a preocupărilor adoptate, a lipsei unui loc de muncă, nu oferă la acest moment procesual, garanții că lăsat în libertate nu și-ar relua comportamentul infracțional sau că nu s-ar sustrage de la procedura care se desfășoară împotriva sa și nu ar încerca să o influențeze.

Este adevărat că potrivit art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului orice persoană arestată sau deținută, în condițiile prevăzute de paragraful 1 lit. c, are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Inculpatul este deținut în temeiul art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă durata măsurii arestării preventive se circumscrie încă unui termen rezonabil raportat la complexitatea cauzei, la numărul persoanelor implicate a căror audiere este necesară pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei, astfel că, atât timp cât detenția provizorie a inculpatului este necesară pentru îndeplinirea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, aceasta nu poate fi apreciată nici nelegală și nici netemeinică.

În considerarea celor expuse, Curtea reține că cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă este nefondată și a fost respinsă în mod întemeiat de către prima instanță.

Criticile aduse încheierii atacate sunt în consecință nefondate, motiv pentru care, în baza art. 425¹ alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul G________ S_____ împotriva încheierii din 09.12.2014 pronunțată Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14, pe care o va menține.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul G________ S_____ să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ( sumă ce include și onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat ).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul G________ S_____ ( fiul lui S_____ și E___, născut la 08.05.1981 în municipiul S_____ G_______, județul C______, CNP xxxxxxxxxxxxx ) deținut în Penitenciarul C_____ în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/30.01.2014 emis de Tribunalul C______, împotriva încheierii din 09.12.2014 pronunțată Tribunalul C______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX14, pe care o menține.

În baza art. 272 Cod procedură penală, se suportă din fondurile Ministerului de Justiție și se plătește Baroului B_____ suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura contestației.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul G________ S_____ să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.12.2014.

PREȘEDINTE

N_______ H_______

GREFIER

O___ S_____

Red. N.H./17.02.2015

Dact. O.S./17.02.2015

Jud. fond: C_______ M______ D____

- 2 exemplare -