Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C________

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 571/MP

Ședința publică de la 16 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - C______ C____

Judecător - D_____ M____

Grefier - C_____ A______

Cu participarea Ministerului Public prin procuror I____ D_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C________

S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.120 din data de 30 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX de inculpatul:

-T________ N______ S____, fiul lui I__ și G_______, născut la data de 21.11.1976, domiciliat în C________, __________________________. 23.A, județul C________, CNP. xxxxxxxxxxxxx, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. 1 lit.c Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04 septembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 09 septembrie 2014 și la 16 septembrie 2014.

C U R T E A,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 120/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX s-au hotărât următoarele:

În baza art. 305 alin.1 lit. c din codul penal, condamnă pe inculpatul T________ N______ S____ (fiul lui I__ și G_______, născut la data de 21.11.1976 în mun. C________, jud. C________, domiciliat în mun. C________, ___________________________. 43A, jud. C________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, căsătorit, 2 copii minori, studii medii, tâmplar, fără antecedente penale) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta pentru inculpat, pe o durată, reprezentând termen de încercare, de 3 ani și 6 luni, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conf. art. 82 alin. 3 Cod penal.

În baza art. 359 alin.1 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 359 alin. 2 Cod procedură penală, dispune emiterea unei comunicări scrise către condamnat, prin care i se atrage atenția asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- a și de art. 64 alin. 1 lit. b Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

În baza art. 193 alin. 1 c.p.p., obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei către partea vătămată, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta cu onorariul avocatului ales.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 06.09.2010 numita C_____ N_______, în calitate de reprezentant legal al minorului T________ Ș_____-R_____ a formulat plângere la Secția 4 Poliție cu privire la faptul că fostul său soț, învinuitul T________ N______-S____, nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere stabilită în favoarea minorului T________ R_____-Ș_____, în sensul că, de la data pronunțării hotărârii învinuitul s-a achitat în mod sporadic de obligație, trimițând o lună bani iar două sau trei omitea să facă acest lucru, ultima plată fiind efectuată în luna noiembrie 2009.

Reprezentanta legală a minorului a precizat de asemenea că învinuitul T________ N______-S____ nu s-a interesat deloc de starea copilului său și nici nu a fost interesat să îl viziteze pe acesta.

Ulterior, la data de 18.11.2011. numita C_____ N_______ cu ocazia audierii sale de către procuror a precizat că perioada de neplată s-a extins și ulterior plângerii penale din data de 06.09.2010.

Pentru acest motiv, prin ordonanța procurorului din data de 27.04.2012 s-a dispus extinderea cercetărilor penale față de învinuitul T________ N______-S____ sub aspectul săvârșirii și a altor acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii ( abandon de familie), reținându-se în sarcina acestuia că în perioada septembrie 2008-noiembrie 2011 nu a achitat cu rea-credință pensia de întreține stabilită prin sentința civilă nr. xxxxx/20.06.2008 a Judecătoriei C________, favoarea minorului T________ Ș_____-R_____.

Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:

Numita C_____ N_______ a fost căsătorită cu inculpatul T________ N______ S____ în perioada 10.10.xxxxxxxxxxxxx08, aceștia despărțindu-se în fapt atunci când minorul T________ Ș_____-R_____ avea vârsta de patru luni.

Totodată, la dosarul cauzei se află dispoziția nr.2836/21.04.2010 a Primăriei C________ prin care se acordă minorului T________ Ș_____-R_____ o indemnizație lunară în cuantum de 534 lei întrucât acesta suferă de un handicap grav.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/20.06.2008 a Judecătoriei Constant irevocabilă prin neapelare, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpat și numita C_____ N_______, din vina exclusivă a inculpatului. Totodată, prin aceeași sentință, minorul T________ Ș_____-R_____ (născut data de 03.12.2006) a fost încredințat spre creștere și educare numitei C_____ N_______, iar inculpatul T________ N______-S____ a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 25% din veniturile nete realizate, începând cu data promovării acțiunii, respectiv 31.01.2008 și până majoratul copilului, în prezent procentul stabilit urmând a fi aplicat la venitul minim pe economia națională.

Potrivit adresei nr.xxxxx/17.02.2011 a Direcției Generală a Finanțelor Publice C________-Agenția Națională de Administrare Fiscală, inculpatul T________ N______-S____ nu figurează înregistrat în evidențe cu venituri realizate în perioada septembrie 2008-septembrie 2010.

Din adresa nr.3429/21.01.2011 a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C________, rezultă că, în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx10, inculpatul T________ N______-S____ figurează ca titular al întreprinderii Individuale „T________ N______ S____", având ca obiect principal de activitate „4781- Comerț cu amănuntul produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe" și ca activitate secundară „4332- Lucrări de tâmplărie dulgherie" și ca punct de lucru Piața Agroalimentară Km 4-5 din mun. C________.

Totodată, potrivit adresei nr.xxxxx/14.11.2011 a Inspectoratului Teritorial de Muncă C________ inculpatul T________ N______-S____ nu figurează cu contract individual de muncă la niciunul dintre angajatorii care au transmis registrul general de evidență a salariilor.

Potrivit adresei nr. 7203/23.11.2010 a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă C________ inculpatul T________ N______-S____ nu figurează înscris în baza de date a AJOFM C________ ca șomer indemnizat sau neindemnizat.

Potrivit adresei nr.xxxxx/14.12.2011 a Serviciului Public de Impozite și Taxe C________ inculpatul T________ N______-S____ figurează înregistrat în evidențele fiscale ale instituției cu următoarele bunuri declarate: imobil deținut în calitate de unic proprietar, situat la adresa de domiciliu, compus din clădire cu suprafață construită desfășurată de 67,00 m², anexă din lemn cu suprafața de 13 m² și teren în folosință cu suprafața indiviză de 14 m²; C___ de 34% din terenul deținut în indiviziune, situat la aceeași adresă, identificat prin lotul 1, cu suprafața de 681,00 m²; C___ de 34% din terenul deținut în indiviziune, cu destinația cale de acces, situat la aceeași adresă, identificat prin lotul 3, cu suprafața de 26 m². Totodată se menționează că inculpatul T________ N______-S____ împreună cu ceilalți coproprietari- A_____ M______-D______, A_____ E___, T________ I__, T________ G_______- a înstrăinat terenul deținut în indiviziune, situat la adresa din C________, _______________________ M________ nr.43A, identificat prin lotul 2, cu suprafața de 55 m², conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.169 din 23.01.2008 la B.N.P. Asociați J____ B_______ și H____ Botezam.

Potrivit conținutului contractului de vânzare-cumpărare anterior menționat, aflat în copie la dosarul cauzei prețul de vânzare al imobilului a fost de 8500 euro.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul T________ N______-S____ a declarat că nu a putut să îi trimită bani fiului său întrucât sumele pe care le-a câștigat nu erau suficiente nici pentru actuala sa familie, dar că va face demersuri pentru a plăti pensia de întreținere în cel mai scurt timp, fapt ce nu s-a realizat însă.

În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din 31.05.2013, instanța a adus la cunoștința inculpatului fapta pentru care a fost trimis în judecată și încadrarea juridică a acesteia, precum și împrejurarea că are dreptul să nu dea nicio declarație, atrăgându-i-se, totodată, atenția că, dacă va da o declarație, tot ceea ce va spune va putea fi folosit și împotriva lui. Inculpatul a dat o declarație amănunțită (fila nr. 29).

În declarația dată în fața instanței, inculpatul a afirmat că, deși nu a făcut dovada în fața organelor de urmărire penală a îndeplinirii obligației pentru perioada 2008-2010, va proba acest fapt în fața instanței. În această privință nu a depus însă niciun înscris. La termenul de judecată din 21.10.2013 i-a fost încuviințată inculpatului proba testimonială cu ascultarea martorului Ciapura N______, a cărui declarație este consemnată la dosarul cauzei (fila 62). Din declarația acestuia, instanța reține că nu rezultă că inculpatul și-ar fi îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa pe cale judecătorească, exact în modalitatea fixată, de prestare lunară a întreținerii. Astfel, martorul indică faptul că, în decurs de 2 ani (2008-2009) ar fi existat 10-15 dăți când inculpatul a procurat pachete cu alimente pentru copilul său minor, ceea ce nu echivalează cu îndeplinirea obligației de întreținere așa cum aceasta a fost stabilită pe cale judecătorească.

Pentru restul perioadei de neplată a pensiei de întreținere, mai exact începând cu anul 2010, inculpatul, în aceeași declarație din 31.05.2013, recunoaște că nu și-a îndeplinit obligația, însă invocă dificultăți financiare generate de achitarea unor credite acumulate în timpul căsătoriei cu numita C_____ N_______. Față de cele mai sus-expuse, instanța reține că inculpatul a avut posibilități financiare, acesta figurând în evidențele Serviciului Public de Impozite și Taxe C________ cu mai multe bunuri imobile.

Instanța nu va reține nici apărările inculpatului referitoare la starea sănătății sale, ce nu i-ar fi permis să desfășoare activități prin care să obțină venituri, întrucât acestea vizează o perioadă ulterioară celei ce face obiectul cauzei (anul 2012).

La termenul de judecată din 31.05.2013 a fost ascultat reprezentantul legal al părții vătămate, C_____ N_______ (fila 30), și, în baza art. 67 c.p.p., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de inculpat, pentru a dovedi că neplata pensiei de întreținere nu a fost urmarea unei rele credințe, precum și proba solicitată de Ministerul Public, în sensul obținerii unor relații de la A.F.P. C________ și ITM C________, privitor la veniturile realizate de inculpat.

Din adresa nr. xxxxx/29.08.2013, emisă de ANAF- AJFP C________ (fila 54 dosarul instanței) rezultă că în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx13, inculpatul nu figurează cu venituri declarate, însă acest lucru, în raport cu cele evidențiate anterior, nu este de natura a evidenția lipsa relei credințe a inculpatului în neîndeplinirea obligației de întreținere a copilului său minor. De altfel, adresa nr. G18289/06.09.2013, emisă de SPIT C________ (fila nr. 60 dosarul instanței) certifică datele obținute de organele de urmărire penală prin adresa nr. nr.xxxxx/14.12.2011 a aceleiași instituții și care au fost evidențiate mai sus.

La termenul de judecată din 21.10.2013 i-a fost încuviințată inculpatului proba cu un înscris reprezentând publicație de vânzare, administrată prin atașarea acestuia la dosar (fila nr. 63) și s-a acordat termen pentru ca reprezentantul legal al părții vătămate să identifice o persoană la care s-a referit în declarația sa martorul Ciapura N______. Instanța reține că publicația de vânzare nu evidențiază aspecte concludente în raport cu teza probatorie invocată de inculpat, în condițiile în care data afișării acesteia este 02.07.2013 (deci ulterior perioadei de neplată a pensiei de întreținere ce face obiectul cauzei).

La termenul din 24.01.2014, reprezentantul legal al părții vătămate a învederat instanței că renunță la administrarea probei cu audierea acestei persoane (pe care nu reușit să o identifice), astfel încât în cauză s-a făcut aplicarea disp. art. 329 alin. 3 c.p.p.

Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat că fapta există, constituie infracțiune si a fost săvârșită de inculpatul T________ N______ S____.

La alegerea pedepsei aplicate inculpatului, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, instanța de judecată a avut în vedere următoarele criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen.; dispozițiile din partea generala a Codului Penal, privind infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de la 1 la 3 ani închisoare sau amendă, gradul de pericol social concret al faptei, care este unul ridicat, raportat la – forma de vinovăție – intenție indirectă, la faptul că inculpatul nu a asigurat întreținerea copilului său minor, care are și probleme de sănătate, fiind încadrat cu handicap; persoana și conduita inculpatului – acesta are 37 ani, este căsătorit, are doi copii minori, studii 8 clase și 3 școală profesională, stagiul militar satisfăcut(grad de caporal în rezervă) iar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că acesta este calificat în specialitatea tâmplărie-dulgherie.

Față de aceste considerente, instanța a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății poate fi atins prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea și nu cu amenda penală, în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare.

De asemenea, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.pen., instanța a apreciat ca reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fără privare de libertate, dând posibilitatea acestuia sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relațiile sociale pe care a înțeles sa le încalce prin săvârșirea infracțiunii, astfel că s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit in condițiile art. 82 C.pen. și compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

Împotriva sentinței penale nr. 120/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX a declarat apel inculpatul T________ N______ S____, care a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare, în temeiul art. 16 lit. b Cod procedură penală, întrucât neîndeplinirea obligației de întreținere a fost cauzată de lipsa veniturilor; în subsidiar, a reducerea pedepsei, prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a,c Cod penal.

Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 378 C. Pr. P__., curtea constată că apelul formulat de inculpatul T________ N______ S____ este fondat.

Curtea constată că prin sentința civilă nr. xxxxx/20.06.2008 a Judecătoriei Constant inculpatul T________ N______-S____ a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorului T________ Ș_____ R_____ în cuantum de 25% din veniturile nete realizate, începând cu data promovării acțiunii, respectiv 31.01.2008 și până majoratul copilului, în prezent procentul stabilit urmând a fi aplicat la venitul minim pe economia națională.

Prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul nu a plătit cu rea-credință pensia de întreținere către fiul său minor, în perioada septembrie 2008 – noiembrie 2011. Prima instanță a reținut că inculpatul nu a plătit pensia de întreținere în perioada 01.09.2008 – 01.11.2011, perioadă ce coincide cu cea reținută și de procuror în actul de sesizare a instanței. Prima instanță a reținut că inculpatul deținea bunuri imobile care îi permiteau să-și îndeplinească obligația de întreținere.

În epata apelului inculpatul a depus înscrisuri din care rezultă că și-a îndeplinit obligația de întreținere până în decembrie 2009 inclusiv. Au fost depuse în copie mandatele poștale prin care inculpatul a expediat către minorul T________ Ș_____ R_____ diverse sume de bani până în luna decembrie 2009. Astfel, din aceste înscrisuri rezultă că au fost trimise următoarele sume de bani : 200 lei – 01.10.2008, 200 lei – 30.10.2008, 400 lei - 23.12.2008, 200 lei – 21.02.2009, 200 lei – 20.03.2009, 200 lei – 13.05.2009, 200 lei - 02.07.2009, 400 lei – 12.10.2009, 400 lei – 22.12.2009. Evoluția salariului minim pe economie a fost următoarea: 500 lei în perioada ianuarie – septembrie 2008, 540 lei în perioada octombrie – decembrie 2008, 600 lei în anul 2009.

Raportând cuantumul pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligat inculpatul la nivelul salariului minim pe economie, rezultă că în perioada ianuarie – septembrie 2008 inculpatul trebuia să achite minorului o sumă de 125 lei/lună, în perioada octombrie – decembrie 2008 suma de 135 lei/lună, iar în anul 2009 suma de 150 lei/lună, deci în total suma de 2.330 lei pentru perioada septembrie 2008 – decembrie 2009. Din înscrisurile depuse de inculpat în apel rezultă că inculpatul a plătit în această perioadă suma de 2.400 lei, astfel că și-a achitat integral obligația de întreținere.

Această concluzie rezulta însă chiar și din mijloacele de probă administrate până la etapa apelului. În declarația dată la data de 11.05.2011, în faza de urmărire penală, de numita C_____ N_______, mama minorului și fosta soție a inculpatului, acesta arată că până în luna noiembrie 2009 inculpatul și-a îndeplinit sporadic obligația de întreținere, prin trimiterea unor sume de bani, însă după această lună nu și-a mai îndeplinit obligația de întreținere. În declarația olografă din data de 22.09.2010 numita C_____ N_______ preciza că de aproximativ 1 an inculpatul nu și-a mai îndeplinit obligația de întreținere. În faza de judecată C_____ N_______ a declarat că de la sfârșitul anului 2009 inculpatul nu și-a mai îndeplinit obligația de întreținere față de minor

Inculpatul a declarat în faza de urmărire penală că a plătit pensia de întreținere până în luna decembrie 2009, ulterior însă nu și-a mai îndeplinit obligația din cauza unor probleme financiare. În faza de judecată inculpatul a avut aceeași poziție procesuală.

În sensul îndeplinirii obligației de întreținere de către inculpat, pentru perioada 2008 – 2009, este și declarația martorului Ciapura N______, dată în cursul cercetării judecătorești, în care arată că inculpatul a trimis în mai multe rânduri alimente către minor.

Din analiza tuturor acestor mijloace de probă rezultă că inculpatul și-a îndeplinit obligația de plată a pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului T________ Ș_____ R_____ pentru perioada octombrie 2008 – decembrie 2009, în mod greșit stabilindu-se de procuror, dar și de prima instanță că inculpatul nu și-ar fi îndeplinit obligația de întreținere în această perioadă, așa încât acuzația penală pentru această perioadă este neîntemeiată.

Pentru perioada începând cu luna ianuarie 2010 și până în octombrie 2011 inclusiv, așa cum inculpatul recunoaște, acesta nu și-a mai îndeplinit obligația de întreținere a minorului T________ Ș_____ R_____, impunându-se a se analiza în ce măsura acesta a dispus de venituri care îi permiteau să-și îndeplinească obligația de întreținere a minorului.

Prima instanță a reținut că inculpatul nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere, întrucât a figurat în evidențele Serviciului Public de Impozite și Taxe C________ cu mai multe bunuri imobile.

Teza în raport de care prima instanță a reținut reaua-credință a inculpatului este eronată, întrucât din faptul deținerii în proprietate a unui imobil, în care și locuiește, nu se poate deduce că inculpatul a dispus de venituri bănești pentru achitarea pensiei de întreținere.

Pentru existența infracțiunii, sub aspectul laturii subiective, este necesar că inculpatul să fi acționat cu intenție, ceea ce presupune să fi dispus de resursele financiare achitării pensiei de întreținere către minorul T________ Ș_____ R_____.

Așa cum a reținut și prima instanță, inculpatul T________ N______-S____ nu figurează înregistrat în evidențe cu venituri realizate în perioada septembrie 2008-septembrie 2010, nu figurează cu contract individual de muncă la niciunul dintre angajatorii care au transmis registrul general de evidență a salariilor, nu figurează înscris în baza de date a AJOFM C________ ca șomer indemnizat sau neindemnizat. În perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx10 inculpatul T________ N______-S____ figurează ca titular al întreprinderii Individuale „T________ N______ S____", având ca obiect principal de activitate „4781- Comerț cu amănuntul produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe" și ca activitate secundară „4332- Lucrări de tâmplărie dulgherie" și ca punct de lucru Piața Agroalimentară Km 4-5 din mun. C________.

Potrivit adresei nr.xxxxx/14.12.2011 a Serviciului Public de Impozite și Taxe C________ inculpatul T________ N______-S____ figurează înregistrat în evidențele fiscale ale instituției cu următoarele bunuri declarate: imobil deținut în calitate de unic proprietar, situat la adresa de domiciliu, compus din clădire cu suprafață construită desfășurată de 67,00 m², anexă din lemn cu suprafața de 13 m² și teren în folosință cu suprafața indiviză de 14 m²; cota de 34% din terenul deținut în indiviziune, situat la aceeași adresă, identificat prin lotul 1, cu suprafața de 681,00 m²; C___ de 34% din terenul deținut în indiviziune, cu destinația cale de acces, situat la aceeași adresă, identificat prin lotul 3, cu suprafața de 26 m². Inculpatul T________ N______-S____ împreună cu ceilalți coproprietari - A_____ M______-D______, A_____ E___, T________ I__, T________ G_______ - au înstrăinat terenul deținut în indiviziune, situat la adresa din C________, _______________________ M________ nr.43A, identificat prin lotul 2, cu suprafața de 55 m², conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.169 din 23.01.2008 la B.N.P. Asociați J____ B_______ și H____ B_______, prețul fiind 8.500 euro.

Nu se poate considera că inculpatul T________ N______ S____ ar fi dispus de venituri pentru plata pensiei de întreținere, începând cu anul 2010, ca urmare a vânzării în luna ianuarie 2008 a unui imobil pentru suma de 8.500 euro, preț care însă a fost împărțit cu ceilalți coproprietari ai imobilului. Suma obținută este redusă și nu i-ar fi permis inculpatului acumularea unor rezerve bănești pentru a putea plăti pensia de întreținere și în anul 2010.

De asemenea, deținerea în coproprietate a imobilului situat în mun. C________, _______________________ M________ nr. 43A, compus din teren în suprafață de 681,00 m² și clădire cu suprafață construită desfășurată de 67,00 m² nu semnifică deținerea de către inculpat a unor venituri. Este excesiv a considera că deținerea în proprietate a imobilului indică reaua-credință a inculpatului în achitarea pensiei de întreținere, deoarece acest imobil nu îi aducea vreun venit inculpatului. Singura posibilitate de a obține venituri în legătură cu imobilul era de a-l vinde, însă impunerea unei asemenea sarcini este disproporționată, întrucât imobilul este singura locuință a inculpatului, de care nu se poate dispensa, întrucât el și familia sa actuală ar rămâne fără adăpost.

Așadar, împrejurarea în raport de care prima instanță a reținut reaua-credință a inculpatului nu este de natură a releva posibilitățile financiare ale inculpatului, așa încât curtea va înlătura aprecierea primei instanțe că dreptul de proprietate al inculpatului asupra unei părți din imobilul situat în mun. C________, _______________________ M________ nr. 43A arată existența unor venituri care ar fi trebuit să determine pe inculpat să plătească pensia de întreținere pentru minor.

Cu toate acestea, probele administrate arată că inculpatul a câștigat din activitățile individuale prestate sume de bani pe parcursul anului 2010, în cuantum redus, dar care i-ar fi permis să-și îndeplinească cel puțin în parte obligația de întreținere.

Prin adresa datată 23.03.2011, inculpatul T________ N______ S____, în calitate de reprezentant al întreprinderii individuale „T________ N______ S____", a comunicat organelor de urmărire penală că în perioada 01.07.xxxxxxxxxxxxxxx10 a obținut venituri lunare de 400 lei. Deși aceste venituri nu au fost fiscalizate, acest aspect nu este de interes în prezenta cauză. În declarația din 09.05.2011, din faza de urmărire penală, inculpatul a declarat că din luna iulie 2010 obținea un venit lunar de 400 lei în cadrul întreprinderii individuale.

În faza de judecată, inculpatul a declarat că până la accidentul de muncă suferit în data de 22.06.2012 câștiga din activitatea în construcții aproximativ 1.000 lei în 3 luni de zile, pe timp de vară, în timp ce pe timp de iarnă câștigurile erau mau mici. Inculpatul a mai declarat că în anul 2011 a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, primind un avans de 1.500 euro, pe care l-a folosit pentru restituirea unor împrumuturi.

Martorul Ciapura N______ a declarat că se deplasa singur pentru a remite pachetele cu alimente de la inculpat pentru minor, întrucât inculpatul era ocupat cu serviciul, ceea ce arată că inculpatul desfășura activități lucrative, chiar dacă neînregistrate oficial.

Inculpatul nu a fost înregistrat ca șomer, ceea ce arată că nu era în căutarea unui loc de muncă, aspect ce susține concluzia că în fapt acesta desfășura activități lucrative în mod independent.

Toate aceste elemente îndreptățesc curtea să aprecieze că inculpatul a obținut pe parcursul anilor 2010 și 2011 venituri din care putea să-și îndeplinească cel puțin în parte obligația de întreținere, însă a acordat prioritate altor cheltuieli privind întreținerea familiei actuale și rambursarea unor împrumuturi, așa cum a și declarat inculpatul, ceea ce nu este de natură a indica lipsa totală de resurse financiare. Așa cum a contribuit la întreținerea actualei familiei și rambursarea unor împrumuturi, inculpatul avea și obligația de a plăti pensia de întreținere pentru fiul său minor, lipsa sa de interes în executarea obligației de întreținere, chiar pe fondul unor venituri scăzute, indicând că a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăția suficientă pentru realizarea laturii subiective a infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968.

În consecință, este întemeiată pronunțarea unei hotărâri de condamnare pentru inculpatul T________ N______ S____, însă pentru motivele indicate în prezenta decizie, iar nu cele reținute de prima instanță, perioada infracțională fiind mai redusă decât cea indicată de prima instanță. Curtea reține că în perioada ianuarie 2010 - octombrie 2011 inculpatul a obținut venituri din care ar fi putut plăti cel puțin parte pensia de întreținere, însă cu intenția indirectă a procedat la neexecutarea totală a obligației de întreținere a minorului T________ Ș_____ R_____, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968. Astfel, criticile inculpatului privind greșita sa condamnare nu pot fi primite.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, raportat la aspectele reținute de curte, se apreciază că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare este excesivă, prin referire la circumstanțele reale de comitere a faptei și persoana inculpatului, sub acest aspect urmând a fi admis apelul inculpatului.

În procesul de individualizare a pedepsei, curtea reține că pedeapsa este un mijloc specific de coerciție penală, de represiune, implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcția coercitiv – aflectivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate .

Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat, cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .

Potrivit art. 72 Cod penal din 1968, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din punct de vedere al circumstanțelor reale de comitere a infracțiunii se constată că inculpatul T________ N______ S____ nu și-a îndeplinit obligația de plată a pensiei de întreținere în perioada ianuarie 2010 - octombrie 2011, după de anterior se achitase de această obligație pentru perioada anilor 2008 și 2009; inculpatul a obținut venituri reduse în perioada în care nu a plătit pensia de întreținere, care nu îl puneau în imposibilitate totală de executare a obligației de întreținere, dar îi limitau posibilitățile financiare, mai ales că avea de întreținut și familia actuală și trebuia să restituie împrumuturi anterioare. Din această perspectivă, curtea reține că gradul de pericol social al faptei este unul mai redus.

Relativ la persoana inculpatului, curtea reține că acesta nu are antecedente penale, este căsătorit, are doi copii minori, unul dintre aceștia fiind T________ Ș_____ R_____, și-a întemeiat o nouă familie după divorțul de numita C_____ N_______, a desfășurat activități lucrative până în luna iunie 2012, când a suferit un accident de muncă, care i-a afectat capacitatea de a munci.

Curtea apreciază că împrejurările privitoare la circumstanțele reale de comitere a faptei și cele personale ale inculpatului relevă o periculozitate mai scăzută a faptei și persoanei inculpatului, cărora se impune a li se da relevanța unei circumstanțe atenuante, în condițiile prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal din 1968.

Urmare reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal din 1968, în considerarea dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 privind efectul circumstanțelor atenuante, curtea va coborî pedeapsa sub minimul special de 1 an închisoare și va aplica o pedeapsă de 3 luni închisoare, care este adaptată atât gradului de pericol social al faptei, cât și persoanei inculpatului, așa încât este în măsură să asigure realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, atât din perspectiva prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat și a conștientizării necesității respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, cât și a prevenției generale.

Se va menține dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei, care este cea mai ușoară modalitate de individualizare a executării pedepsei și care nu ar putea fi înlăturată în calea de atac a inculpatului, însă cu reducerea termenului de încercare corespunzător cu reducerea pedepsei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelul declarat de inculpatul T________ N______ S____ împotriva sentinței penale nr. 120/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX.

În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând: se va face aplicarea art. 74 alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 și se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului T________ N______ S____ pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968 de la 1 an și 6 luni închisoare la 3 luni închisoare.

Se va reduce durata termenului de încercare de la 3 ani și 6 luni la 2 ani și 3 luni.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de inculpatul T________ N______ S____, fiul lui I__ și G_______, născut la data de 21.11.1976, domiciliat în C________, __________________________. 23.A, județul C________, CNP. xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței penale nr. 120/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXXX.

În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

Face aplicarea art. 74 alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 și reduce pedeapsa aplicată inculpatului T________ N______ S____ pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968 de la 1 an și 6 luni închisoare la 3 luni închisoare.

Reduce durata termenului de încercare de la 3 ani și 6 luni la 2 ani și 3 luni.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.09.2014.

Președinte,Judecător,

C______ CoadăMarius D_____ M____

Grefier,

C_____ A______

Jud.fond M.N_______

Red.dec.jud.M.D.M____/4 ex./07.10.2014