Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_______ – JUDEȚUL B_______

Ședința publică din data de 22.05.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE – L____ L_____

GREFIER – H_____ A_____

Sentința civilă nr. 5256

Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „uzucapiune”, formulată de reclamanta G_____ A______, în contradictoriu cu pârâții M_________ B_______ – P___ PRIMAR, P_______ M____ și P_________ P___.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:

J U D E C Ă T O R I A

Asupra cauzei de față constată:

P___ cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_______ în data de 05.07.2012, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, reclamanta G_____ A______, în contradictoriu cu pârâții M_________ B_______ – P___ PRIMAR, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate, în baza disp. art. 1890 din vechiul Cod civil, că prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, are un drept de proprietate și asupra suprafeței de 275,46 m.p. teren situat în mun. B_______, ______________________, județul B_______. Fără cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că, prin contractul de vindere-cumpărare, autentificat sub nr.1605/30.08.1967 la Notariatului de Stat al Raionului B_______, împreună cu soțul său, G_____ D______ (decedat la 06.11.2001), au devenit proprietarii imobilului situat în M_________ B_______, ___________________, compus din suprafața de 265 m.p. teren grădină cu casă, cu două camere, una bucătărie, una cămară, construcție cu vălături acoperită cu tablă, magazie din scândură și o bucătărie de vară tot din scândură, ambele acoperite cu tablă neagră, proprietate ce se învecinează : la nord cu R_____ Ș_____, la sud și vest cu E________ D_____ și ia est cu ____________________________>

Reclamanta a mai arătat că, potrivit schiței terenului și a construcțiilor aferente imobilului, din măsurătorile efectuate în anul 1990, a rezultat o suprafață totală de teren de 540,46 m.p., deci cu 275,46 m.p. mai mult decât suprafața deținută de ei, potrivit contractului de vindere-cumpărare.

S-a mai precizat de către reclamantă că, suprafața de teren pentru care o solicită, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, este situată în continuarea grădinii, teren pe care de ani de zile îl lucrează și pentru care achită taxe și impozite.

Reclamanta a menționat că, de mai bine de 40 de ani, a posedat terenul neîntrerupt, în mod public și sub nume de proprietar, calitate care nu a fost contestată de nimeni, neavând nici un conflict cu vecinii săi sau vreun litigiu în privința liniilor de hotar ale proprietăților lor.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.1847, art. 1890 din vechiul Cod Civil.

În dovedirea, reclamanta a depus înscrisuri.

La data de 08.11.2012, pârâtul M_________ B_______ prin primar a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, deoarece, uzucapiunea ca fapt juridic, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar, care, dezinteresându-se vreme îndelungată de bunul său creează o aparență a dreptului de proprietate în beneficiul unei terțe persoane, care se comportă, la rândul său ca un veritabil titular al dreptului real asupra imobilului. P___ urmare, apreciază pârâtul că pentru ca instituția uzucapiunii să își atingă finalitatea, se impune ca acțiunea in justiție să fie promovată in contradictoriu cu adevăratul proprietar al imobilului.

Pârâtul a precizat că terenul ce constituie obiectul litigiului nu a intrat în proprietatea municipiului B_______. S-a mai arătat că acest teren nu a fost inventariat ca fiind proprietatea municipiului B_______ și nu a fost închiriat sau concesionat către acesta.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pârâtul a mai arătat că, în măsura în care reclamanta dovedește că sunt îndeplinite condițiile de prescriere, consideră că acțiunea este admisibilă.

P___ răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepției invocate de pârât, având în vedere că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu și sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice și juridice, în condițiile legii.

În speță, menționează reclamanta că a solicitat constatarea dreptului de proprietate în contradictoriu cu persoana care ar putea să conteste acest drept și, în condițiile în care imobilul se află pe raza unității administrativ-teritoriale a Municipiului B_______, este evidentă identitatea între persoana acestuia și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății și care ar putea contesta dreptul lor de proprietate.

Apreciază reclamanta că este irelevantă susținerea pârâtului, potrivit căreia terenul nu figurează pe inventarele Primăriei, în evidențele domeniului public sau privat al localității, chestiuni care sunt în fond pur administrative, atât timp cât legea deschide oricând posibilitatea Statului de a invoca un drept de proprietate asupra acestui teren. Simpla susținere a pârâtului că nu este adevăratul proprietar al terenului nu poate fi reținută de către instanță, în lipsa unor alte înscrisuri care să certifice acest fapt.

Reclamanta a mai precizat faptul că, în măsura în care instanța va aprecia ca fiind admisibilă, solicită introducerea în cauză, în calitate de pârât și a numitului P_______ C_______, domiciliat în Orașul B_______, ____________________, respectiv numele vânzătorului care a fost proprietarul terenului în suprafață de 265 m.p. sau a eventualilor moștenitori ai acestuia.

Pârâtul a depus la data de 08.02.2013, un punct de vedere prin care a menționat faptul că reclamanta și-a formulat pretențiile în mod neîntemeiat în contradictoriu cu M_________ B_______, persoana care ar putea să conteste acest drept, dreptul reclamantei putând fi contestat doar de adevăratul proprietar.

Pârâtul a mai menționat că acest teren nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului, unitatea administrativ-teritorială nu are constituit niciun drept asupra acestui teren și nu și-a asumat nicio obligație, astfel încât, acest teren nu figurează în patrimoniul Municipiului, așa cum în mod greșit menționează reclamanta prin invocarea art. 199 din Legea nr. 215/2001.

S-a mai solicitat de către pârât, ca instanța să aibă în vedere faptul că, însăși reclamanta a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului P_______ C_______ sau a eventualilor moștenitori, acesta fiind vânzătorul suprafeței de teren în suprafață de 265 m.p..

Apreciază pârâtul că, M_________ B_______ ar putea sta în judecată numai dacă reclamanții ar face dovada că acest teren a intrat în proprietatea publică sau privată a sa.

Reclamanta, în ședința publică din 06.03.2013, a depus răspuns la punctul de vedere al pârâtului, și solicită ca instanța să aibă în vedere prevederile art.26 alin.( 1) din Legea nr. 18/1991 privind legea fondului funciar, potrivit cărora terenurile situate în intravilanul localității care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat în ambele cazuri tară moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor.

P___ încheierea din 24.04.2013, instanța a unit cu fondul cauzei, excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B_______ – prin primar, iar în ședința publică din 30.05.2013, instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri, proba testimonială, astfel că la data de a fost audiată numita H______ G_______.

La termenul din 20.06.2013, în temeiul art. 167 Cod proc. Civ., s-a încuviințat reclamantei proba cu expertiza de specialitate, fiind astfel desemnat în cauză, domnul expert G______ I_____.

În data de 18.09.2013, instanța a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă, în sensul că a scutit reclamanta de la plata a 50 %, din contravaloarea expertizei încuviințate în cauză.

Expert G______ I_____ a înaintat la 18.11.2013, raportul de expertiză dispus în cauză.

La termenul de judecată din 10.10.2014, instanța a dispus introducerea în cauză a numitei P_______ M____.

Ca urmare a adresei instanței, BNPA A_____ și Asociații au înaintat documentația care a stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 1605/30.08.1967.

Instanța, în ședința din 05.03.2015, a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a numitei P_______ M____ și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului P_________ P___.

P_________ P___ a depus la 3.04.2015, întâmpinare prin care a învederat instanței că nu are obiecțiuni la cererea reclamatei.

Pârâtul, a mai arătat că nu are calitate în prezenta cauză, moștenitorul numitei P_______ M____, fiind numita P_________ E____, mama sa.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin contractul de vindere-cumpărare, autentificat sub nr.1605/30.08.1967 la Notariatului de Stat al Raionului B_______, reclamanta G_____ A______, împreună cu soțul său, G_____ D______ (decedat la 06.11.2001), au cumpărat de la numita P_______ M____ imobilului situat în M_________ B_______, ___________________, compus din suprafața de 265 m.p. teren grădină cu casă, cu două camere, una bucătărie, una cămară, construcție cu vălături acoperită cu tablă, magazie din scândură și o bucătărie de vară tot din scândură, ambele acoperite cu tablă neagră, proprietate ce se învecinează : la nord cu R_____ Ș_____, la sud și vest cu E________ D_____ și ia est cu ____________________________>

Potrivit schiței terenului și a construcțiilor aferente imobilului, din măsurătorile efectuate în anul 1990, a rezultat o suprafață totală de teren de 540,46 m.p., deci cu 275,46 m.p. mai mult decât suprafața deținută de reclamantă, potrivit contractului de vindere-cumpărare.

Instanța reține că suprafața de teren pentru care o solicită, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, este situată în continuarea grădinii, teren pe care de ani de zile îl lucrează și pentru care achită taxe și impozite.

În drept, potrivit art. 137 din C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Asupra excepței lipsei calității procesuale pasive, invocate de către părîtul M_________ B_______ - P___ PRIMAR și de pârâtul P_________ P___, se reține faptul că excepța lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută. În același timp, calitatea procesuală pasive este, alături de capacitatea procesuală de folosință, interesul și dreptul, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să fie parte în proces. Calitatea procesuală pasive presupune justificarea dreptului unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil.

De asemenea, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic supus judecății.

Instanța va analiza mai întâi dacă pârâtul M_________ B_______ - P___ PRIMAR din prezenta cauză întrunește calitatea de proprietar neposesor, căci numai în contradictoriu cu adevăratul proprietar al terenului uzucapiunea ar putea să producă în patrimoniul acestuia efectul extinctiv de proprietate, în beneficiul posesorului neproprietar. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât uzucapiunea este nu doar un mod de dobândire a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă în mod indirect și o sancțiune pentru fostul proprietar care, rămas în pasivitate pentru un timp îndelungat, a permis unui posesor neproprietar să se comporte ca un adevărat proprietar.

Dacă niciun alt proprietar nu ar fi identificat, reclamanta s-ar afla în imposibilitate de valorificare a drepturilor lor rezultând dintr-o îndelungată stăpânire a unui teren din cauza lipsei unei activități coerente a statului privind publicitatea imobiliară referitoare la înscrierea dreptului de proprietate.

Astfel, instanța ar constata că, atunci când reclamantul dintr-o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune depune diligențe rezonabile pentru identificarea adevăratului proprietar și, cu toate acestea, nu reușește să-l identifice, intră în aplicare prezumția simplă că bunul respectiv nu a avut niciodată un proprietar și, ca atare, unitatea administrativ-teritorială în circumscripția căreia se află situat ar fi singura care ar putea invoca un drept asupra acestuia (art. 1199 C.civ.).

Ori, în cauza dedusă judecății, a fost identificat moștenitorul proprietarului terenului în discuție la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 30.08.1967.

Așadar, vânzătoarea reclamantei, P_______ M____ (fostă G______ D_____) a dobândit casa și terenul de 265 m.p. prin actul dotal încheiat la data de 02.04.1923, de la mama acesteia, E________ G______ D_____(f.164). La data întocmirii Autorizației pentru înstrăinare sau împărțire de teren cu sau fără construcții(f. 155), la vest de suprafața de 265 m.p., respectiv prelungirea grădinii reclamantei, apare ca proprietar E________ D_____.

În acest cadru, fostul proprietar al suprafeței de 276 m.p. este identificat în persoana defunctei E________ D_____, decedată la data de 01.09.2972, ce a fost moștenită de fiica acesteia, P_______ M____, decedată la data de 19.12.1988, a cărui moștenitor este pârâtul P_________ P___, așa după cum reiese din Certificatul de moștenitor nr. 551/10.05.1989, eliberat de Notariatul de stat Județean Iași (f.186). Susținerile pârâtului potrivit cărora acesta nu este moștenitorul direct al bunicii P_______ M____, moștenitoarea fiind mama acestuia, P_________ E____, sunt infirmate de consemnările din certificatul de moștenitor menționat, unde numita P_________ E____ este înscrisă ca renunțătoare la moștenire, iar singurul moștenitor acceptant cu o cota de 1/1 este pârâtul P_________ P___.

În aceste condiții, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ B_______ - P___ PRIMAR și va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P_________ P___.

Pe fondul cauzei, instanța va proceda la verificarea îndeplinirii de către reclamantă a celor două condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani, și anume: existența unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea-credință și exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani. Aceste cerințe vor fi analizate în contradictoriu cu pârâtul P_________ P___, succesor în drepturi ale numitei P_______ M____, în prezent decedată, acesta din urmă fiind parte contractantă în convenția invocată de reclamantă și moștenitoare a proprietarei E________ G______ D_____, care a dovedit calitatea procesuală a pârâtului prin intermediul certificatul de moștenitor menționat.

Cu privire la prima condiție, instanța o consideră îndeplinită de către reclamantă, aceasta exercitând o posesie utilă, așa cum este definită aceasta de art.1847 C.civ., și anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Calitățile cerute posesiei pentru a uzucapa fiind de a reprezenta o posesie continuă, netulburată, publică și neechivocă, acestea se regăsesc în cauza de față așa cum rezultă din toate probele administrate.

Astfel, caracterul continuu al posesiei reclamantei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului și plata anuală a taxelor și impozitelor, fapt atestat de procesul-verbal a impozitului pe clădiri și terenuri emis de Primăria Municipiului B_______ aflate la dosar(f. 9), coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv H______ G_______(f. 50). Aceștia, în calitate de vecini, a declarat că o cunosc pe reclamantă și pe soțul acesteia din anul 1968, comportându-se ca adevărați proprietari, calitate în care de altfel sunt cunoscuți de către martor.

Depozițiile aceluiași martori vin și în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei reclamantei, rezultând că din momentul dobândirii imobilului și până în prezent, nu a fost tulburată de nimeni în exercitarea actelor de stăpânire, ceea ce atestă că posesia reclamantei nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.

Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei reclamantei rezultă și din declarațiile martorului, în sensul că aceștia o cunosc pe reclamantă drept proprietară ai imobilului în litigiu, calitate ce nu i-a fost contestată de nimeni.

Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că reclamanta a intrat în stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta în calitate de proprietar și nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de art.1854 C.civ. care se coroborează cu atitudinea reclamantei de a deschide rol fiscal pe numele său(f. 8), de a plăti cu regularitate taxele și impozitele și de a se impune în fața tuturor în calitate de proprietară, acest din urmă aspect rezultând din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani, este de asemenea îndeplinită în cauză. Astfel, reclamanta a dobândit posesia imobilului încă din anul 1968 o dată cu încheierea convenției cu autorul pârâtului, conform datei înscrise în această convenție, dată care este susținută și de declarațiile martorilor. Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv anul 1968, reclamanta beneficiază de prezumția relativă de continuitate stabilită de art.1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie de către pârât, rezultă că reclamanta a exercitat pe parcursul a 47 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului, obiect al litigiului.

Față de îndeplinirea acestor două condiții, instanța constată că, în baza art.1890 C.civ. coroborat cu art.111 C.pr.civ., reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani proprietatea asupra terenului în suprafață de 276 m.p. situat în B_______, _______________________ cum a fost individualizat și delimitat prin Anexele nr. 1-3 ale raportului de expertiză realizat de expert G______ I_____. D__ fiind că la termenul din data de 05.03.2015 a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei P_______ M____, instanța va da efect excepției și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta P_______ M____, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă.

P___ Încheierea din data 18.09.2013(f. 78), reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata a 50% din onorariul expertului în sumă de 300, motiv pentru care, în baza art. 50 ind. 2 raportat la 18 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, obligă pârâtul P_________ P___ la plata către stat a sumei de 300 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ B_______ - P___ PRIMAR.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P_________ P___, domiciliat în Iași, ____________________________. 49, jud. Iași.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul M_________ B_______ - P___ PRIMAR, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta P_______ M____, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă.

Admite cererea reclamantei G_____ A______, domiciliată în B_______, ______________________, jud. B_______, împotriva pârâtului P_________ P___, domiciliat în Iași, ____________________________. 49, jud. Iași.

Constată că reclamanta a dobândit ca efect al prescripției achizitive de lungă durată dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 276 m.p. situat în B_______, _______________________ cum a fost individualizat și delimitat prin Anexele nr. 1-3 ale raportului de expertiză realizat de expert G______ I_____.

În baza art. 50 ind. 2 raportat la 18 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, obligă pârâtul P_________ P___ la plata către stat a sumei de 300 lei.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B_______.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 4/13.07.2015