Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1279/2014

Ședința publică de la 14 Mai 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE D______ D_____ A________

Judecător M______ B____

Judecător I____ P____

Grefier F______ G_______

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul B____ I__ și pârâtul B____ I___ împotriva sentinței civile nr. 938/16.09.2013 și a încheierii de admitere în principiu din data de 18.02.2013, pronunțate de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimați fiind pârâții B____ S______ și B____ M____ și având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 30.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru termenele din data de 07.05.2014 și 14.05.2014.

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor civile de față ;

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.02.2012 sub nr XXXXXXXXXXXX, reclamantul B____ I__ a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții B____ I___, B____ S______, B____ M____ solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu aceștia să dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor autorilor B____ N____ și B____ S_______.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat faptul că la data de 22.02.1967 a decedat autorul B____ N____ , care a avut ultimul domiciliu în ____________________________.

Moștenitori legali ai acestui autor au rămas B____ Z_______, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼, împreună cu părțile procesului , toate în calitate de descendenți de gradul I, cu cota de ¾ din avere.

La data de 31.05.2005 a decedat autoarea B____ Z_______, care a avut ultimul domiciliu în ____________________________ ai cărei moștenitori legali sunt părțile procesului în calitate de descendenți de gradul I , cu o cotă de ¼ fiecare.

A menționat reclamantul că masa succesorală rămasă la decesul autorilor se compune dintr-o casă de locuit cu două camere și antreu din paiantă ,un fânar din calupi de ciment, pe structură metalică, acoperit cu internită , la care reclamantul are un drept de creanță care constă în manopera de construire și materialele folosite la construirea lui, un gard cu care este împrejmuit terenul curți-construcții și grădină, pe care se află casa părintească, în care se includ și porțile de la intrare, la care are un drept de creanță care constă în manopera de edificare a imobilului și materialele folosite la construirea lui, mai puțin țevile pe care este pus gardul , în partea de nord și sud a curții pe o lungime de 28 m, precum și țevile folosite la gardul din partea de est a terenului.

Reclamantul a precizat faptul că în cea mai mare parte, gardul este din ulucă, pe țevi din metal și bordură de ciment, iar pe o porțiune mai mică, în partea de nord a grădinii, este construit din plasă de sârmă, pe stâlpi din lemn.

În masa succesorală au mai rămas un grajd de oi, cu o cameră , din cărămidă, acoperit cu internită, la care reclamantul a pretins un drept de creanță constând în manopera de construire și acoperișul acestuia, precum și o fântână la care dreptul de creanță invocat de către reclamant constă în manopera de săpare a puțului și tuburile folosite la construirea lui.

A mai arătat reclamantul faptul,că toate construcțiile se află pe terenul curți-construcții și grădină în suprafață de 2032 mp, atribuit pârâtului B____ I___, prin sentința civilă nr 902/2010.

Deși pârâtul B____ I___ i-a promis că-l va despăgubi pentru toate construcțiile pe care le-a făcut pe terenul atribuit acestuia, la câteva luni de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, pârâtul B____ I___ nu i-a mai permis să acceadă pe terenul său, pentru a folosi fânarul pe care l-a construit și pe care până atunci l-a folosit, refuzând să-l despăgubească pentru cheltuielile făcute cu construcțiile menționate.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a mai menționat și faptul că prin sentința civilă nr 1227/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Costești în dosar nr XXXXXXXXXXXXX, i-a fost respinsă acțiunea prin care a solicitat ca pârâtul B____ I___ să-i permită demolarea construcției.

Cererea nu a fost întemeiată pe dispoziții legale.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamantul a propus probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză tehnică.

În cadrul probei cu înscrisuri, au fost atașate cererii de chemare în judecată, în copie, sentința civilă nr 902/13.09.2010 pronunțată de Judecătoria Costești în doarul nr XXXXXXXXXXXXX, sentința civilă nr 1227 pronunțată la data de 13.12.2011 în dosarul nr XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Costești, titlul de proprietate nr xxxxx/01.11.1994 eliberat pe numele B____ D S_______, certificat de deces B____ Z_______, certificat de căsătorie ________ nr xxxxxxx emis de Consiliul Popular al comunei Miroși , certificat de moștenire și buletin de identitate reclamant, precum și adeverința nr. 64/26.05.2010 eliberată de Primăria comunei Miroși-Starea Civilă – Județul Argeș.

Prin întâmpinarea depusă la data de 12.03.2012 ( filele 17, 18) , pârâții au invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că autorii au avut un singur titlu de proprietate, cel cu nr xxxxx/01.11.1994 emis pe numele mamei, în calitate de soție supraviețuitoare, titlu care a mai făcut obiectul unui alt dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Costești sub nr XXXXXXXXXXXXX, având aceleași părți și același obiect, dosar soluționat prin sentința civilă nr 902 pronunțată la data de 13.09.2010, definitivă și irevocabilă prin nerecurare.

Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art 117 C.pr.civ..

Au fost anexate întâmpinării sentința civilă nr 902/13.09.2010 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în două exemplare ( filele 20-25), titlul de proprietate nr xxxxx/01.11.1994, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr 64/26.09.2010 eliberată de Primăria comunei Miroși, județul Argeș, adeverința nr 848 emisă la data de 26.05.2010 de Primăria comunei Miroși, județul Argeș, precum și un certificat de atestare fiscală.

Prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 23.04.2012 ( fila 53), reclamantul a precizat că a avut o contribuție de 100% la dobândirea fânarului din calupi de ciment, susținând că a suportat toate cheltuielile pentru construirea acestuia, o construcție de 90% la dobândirea gardului împrejmuitor, constând în manopera și materialele , cu excepția țevilor din metal folosite la construirea gardului curții pe o lungime de 28 m și a țevilor folosite la gardul din spatele grădinii , în partea de est a terenului.

De asemenea a suportat toate cheltuielile de construire a fântânii având o contribuție de 100% la ridicarea acesteia, iar la grajdul de oi a avut o contribuție de 20% reprezentând manopera de construire și materialele acoperișului acestuia.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Au fost anexate cererii precizatoare un set de chitanțe, în copie ( filele 54-63).

Cererea de chemare în judecată , astfel cum a fost precizată a fost legal timbrată prin achitarea unei taxe judiciare de timbru în valoare de 542 lei conform chitanței de la fila 71 și depunerea de timbre judiciare mobile în valoare totală de 5 lei.

Pârâtul B____ I___ a depus la data de 23.04.2012 întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat întrucât prin sentința civilă nr 902/13.09.2010 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr XXXXXXXXXXXXX, rămasă irevocabilă s-a dispus partajarea bunurilor rămase de pe urma autorilor săi, fiind introduse la masa succesorală toate bunurile existente în gospodăria acestora, inclusiv cele menționate de reclamant în cererea de chemare în judecată.

A susținut pârâtul aceeași excepție și raportat la sentința civilă nr 1227/13.12.2011 a Judecătoriei Costești, pronunțată în dosarul nr XXXXXXXXXXXXX rămasă definitivă prin nerecurare , prin care instanța a respins cererea reclamantului de a demola așa –zisele construcții, pe care le-a făcut și a-și recupera materialele , în condițiile în care aceste bunuri , în mod irevocabil au intrat în proprietatea sa în urma lotizării făcute cu ocazia tranzacției din dosarul menționat anterior.

În subsidiar, pârâtul a invocat excepția inadmisibilității întrucât a fost efectuat partajul în mod irevocabil și după pronunțarea hotărârii nu au fost descoperite alte bunuri care să poată fi introduse într-o cerere de partaj succesoral suplimentar.

A mai invocat pârâtul faptul că acțiunea reclamantului este lipsită de obiect, partajul fiind efectuat , dar și neclară, solicitând să i se pună în vedere reclamantului să-și precizeze cererea.

În cazul respingerii excepțiilor invocate, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată , cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 14.05.2012 ( fila 84), pârâtul B____ I___ a depus o cerere de înscriere în fals împotriva tuturor înscrisurilor depuse la dosar de către reclamant, menționând că acestea prezintă modificări, adăugiri și ștersături și indicând ca autor al falsului pe reclamant , iar pe apărătorul acestuia ca și complice.

A solicitat pârâtul prin aceeași cerere suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acestei cereri, precum și depunerea înscrisurilor în original.

În drept, au fost invocate dispozițiile art 183 C.pr.civ.

Această cerere a fost precizată de către pârât la termenul de judecată din data de 18.06.2012 ( fila 118) în sensul că se referă la înscrisurile depuse la filele 54-63 inclusiv.

Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2012 ( filele 85-86), instanța a respins excepțiile autorității de lucru judecat, inadmisibilității cererii și lipsei de obiect a acțiunii reclamantului ca neîntemeiate.

La termenul de judecată din data de 29.10.2012 ( fila 167), instanța a respins cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de pârâtul B____ I___ și a dispus înaintarea cererii de înscriere în fals și a precizării acesteia, împreună cu înscrisurile depuse la filele 54-63, în copie și a celor de la filele 85-86 și 127-129 către P________ de pe lângă Judecătoria Costești în vederea efectuării de cercetări.

Prin încheierea pronunțată la data de 18.02.2013, instanța a admis în principiu și în parte cererea astfel cum a fost precizată, a constatat deschise succesiunile autorilor B____ N____ și B____ S_______.

De asemenea, a stabilit componența masei succesorale rămase la decesul fiecăruia dintre cei doi defuncți, calitatea părților de moștenitori legali acceptanți ai celor două succesiuni și cotele cuvenite acestora.

Prin aceeași încheiere, instanța a constatat că reclamantul are un drept de creanță constând în manopera de sudare a țevilor din care este făcut acoperișul fânarului și plata celor doi meseriași care au construit fânarul, în manopera de construire a grajdului pentru oi, în plata lucrătorului care a săpat fântâna și a făcut tuburile, în munca fizică prestată pentru construirea întregului gard împrejmuitor al gospodăriei ce a constituit ultimul domiciliu al autorilor B____ N____ și B____ S_______.

Pentru sistarea stării de indiviziune a părților asupra bunurilor reținute în componența masei succesorale și evaluarea dreptului de creanță reținut în favoarea reclamantului, în acord cu prevederile art. 673⁶ alin.1 corob. cu art. 673⁵ alin. 1 C.pr.civ.., instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcții, sens în care a fost desemnat expertul Graepel G_____ Richard.

La data de 23.05.2013 ( filele 293-300) a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de acest expert.

Prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 10.06.2013 ( filele 308-310 ) instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de către reclamant și de către pârâții B____ I___ și B____ Ș______ și cele care au fost puse în discuție din oficiu.

La filele 312-315 ale dosarului se află depus raportul conținând răspunsul expertului la obiecțiunile încuviințate.

Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria Costești prin sentința civilă nr. 938/16.09.2013 admiterea în parte a cererii astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul B____ I__, în contradictoriu cu pârâții B____ I___, B____ Ș______, și B____ M____

S-a sistat starea de indiviziune a părților.

A omologat raportul de expertiză, astfel cum a fost precizat întocmit de expert Grapel G_____ Richard, în varianta unică de lotizare.

Reclamantul urmează a primi cu titlu de sultă de la pârâtul Btaru I___ suma de 5186,5 lei.

Pârâtul B____ I___ primește următoarele bunuri:

-o casă de locuit, în valoare de 4128 lei;

-un fânar în valoare de xxxxx lei;

-un grajd pentru oi, în valoare de 850 lei;

-o fântână în valoare de 1000 lei;

-un grajd, în valoare de xxxxx lei și plătește cu titlu de sultă reclamantului și fiecăruia dintre pârâți B____ Ș______ și B____ M____ suma de 5186,5 lei;

Pârâții B____ Ș______ și B____ M____ vor primi de la pârâtul B____ I___ câte 5186,5 lei reprezentând sultă.

A obligat pârâtul B____ I___ la plata sumei de 3910 lei către reclamant reprezentând drept de creanță deținut de acesta.

A obligat pârâți în solidar la plata sumei de 2747 lei către reclamant reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, expertul a stabilit valoarea fiecăreia dintre construcțiile menționate în încheierea de admitere în principiu, prin expunerea criteriilor avute în vedere la evaluare și a metodei de determinare a valorii.

În ceea ce privește valoarea atribuită de către expert imobilului casă, reclamantul a susținut că acesta ar fi subevaluat, în timp ce pârâtul B____ I___ a pretins că acesta ar fi supraevaluat, apreciere însușită și de către pârâta B____ Ș______.

Atât în cuprinsul raportului de expertiză, cât și în cel conținând răspunsul la obiecțiuni, expertul a expus, în mod argumentat, raționamentul aplicat în stabilirea valorii acestei construcții, acreditând ideea că, în raport de vechimea acesteia, calcularea unei valori tehnice în raport de reperele stabilite prin acte normative este imposibil de realizat.

Având în vedere acest aspect și constatând că atât reclamantul, cât și pârâții B____ I___ și B____ Ș______ au contestat valoarea rezultată pentru acest imobil, reclamantul și pârâtul B____ I___ vehiculând ca și posibilitate de determinare a valorii reale a construcției casă, luarea în considerare a valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici.,instanța va proceda la efectuarea unei astfel de evaluări .

În raport de vechimea construcției în privința căreia s-a reținut prin încheierea de admitere în principiu anul edificării 1944, de suprafața acesteia de 30,21 mp stabilită de către expertul desemnat în cauză și de prețul unitar/mp de 200 lei, înscris în expertiza Camerei Notarilor Publici pentru spațiu de locuit tip case, construite înainte de anul 1989, având structură din lemn, paiantă, rezultă o valoare a casei de 6042 lei ( 200 lei x 30,21 mp).

Aplicând și cota de reducere de 20% pentru clădirile cu o vechime mai mare de 30 de ani, cum este cazul construcției în discuție, valoarea finală rezultată este 4833,6 lei ( 6042 - 1208,4 = 4833 lei ).

Comparând valoarea de 4128 lei stabilită prin raportul de expertiză , cu valoarea de 4833 lei, astfel cum a fost determinată mai sus, rezultă că prima este mai mică.

Având în vedere aceste aspecte și ținând seama de faptul că reclamantul, cel care a invocat stabilirea de către expert a unor valori inferioare celor reale ale construcțiilor, nu a insistat în această obiecțiune, valoarea de 4128 lei atribuită construcției casă apare ca o valoare pertinentă, susținută de situația concretă a imobilului casă, care a fost edificat în anul 1944.

Ținând seama de destinațiile celorlalte construcții, respectiv fânar și grajd pentru oi, în raport de elementele stabilite prin raportul de expertiză întocmit de expert Graepel G_____ Richard, constând în alcătuire și suprafețe utile, materialele din care sunt edificate, necontestate de niciuna dintre părți și reținând ca și perioadă de edificare cea anterioară anului 1989, valorile pentru acestea, în raport de evaluările unitare/mp stabilite prin expertiza Camerei Notarilor Publici sunt de 5304,8 lei pentru fânar ( 64,31 mp x 80 lei = 5144,8 lei ) și de 820,8 lei pentru grajd ( 10,26 mp x 80 lei = 820,8 lei ).

Prin raportul de expertiză, construcției fânar i-a fost atribuită o valoare de xxxxx lei, iar construcției grajd de 850 lei, ambele valori fiind astfel superioare celor determinate pe baza valorilor stabilite prin raportare la expertiza Camerei Notarilor Publici.

Referitor la construcția fânar, expertul cauzei a precizat că este o construcție atipică și a procedat la evaluarea acesteia prin asimilare.

În privința construcției grajd pentru oi, expertul cauzei și-a exprimat părerea, în sensul că aceasta poate fi asimilată cu un șopron.

În raport de particularitățile concrete ale fiecăreia dintre cele două construcții, stabilite de către expert prin observare directă, determinarea valorii acestora având ca și reper expertiza Camerei Notarilor Publici, apare ca fiind o determinare abstractă, care nu ține seama de o ________ realități faptice care ar putea influența într-un fel sau altul destinația și valoarea reală a acestor imobile.

Pornind de la constatările sale personale, expertul cauzei a expus modul în care a determinat valoarea fiecăreia dintre construcțiile fânar și grajd.

Pârâtul B____ I___ și-a susținut obiecțiunea vis-a-vis de valoarea imobilului fânar, făcând referire la perioada edificării acestuia, la opțiunea expertului de stabilire a valorii prin asimilare și la ignorarea de către acesta a gradului de uzură.

Sub primul dintre aspectele vehiculate, instanța a constatat că susținerea sa privind edificarea fânarului în aceeași perioadă cu casa este contrazisă de considerentele încheierii de admitere în principiu, conform cărora fânarul a fost edificat în anul 1985 ( casa fiind ridicată în anul 1944).

Referitor la lipsa reținerii uzurii, instanța constată faptul că în calculul expus de către expert este determinată și aceasta și este avută și în vedere .

Evaluarea imobilului prin asimilare este o concluzie care a fost impusă expertului de particularitatea acestei construcții determinată de modul de alcătuire și de destinația concretă și cea posibilă a acesteia, astfel că procedeul folosit de către expertul cauzei nu apare ca fiind unul aleatoriu, lipsit de orice suport.

Pornind de la prevederile art. 201 C.pr.civ. vechi, expertiza a fost definită în doctrină ca fiind o activitate de cercetare de către un specialist a unor împrejurări de fapt în legătură cu obiectul litigiului.

Prin raportul de expertiză, expertul, în calitate de specialist, își exprimă opinia cu privire la împrejurările de fapt a căror lămurire a fost necesară.

În cauza de față, au fost respectate aceste deziderate, expertul desemnat, în calitatea sa de specialist, expunând constatările și concluziile sale în cuprinsul raportului de expertiză întocmit.

Niciuna dintre părți nu a combătut, în mod pertinent și argumentat, concluziile acestui raport de expertiză, iar referirea la valorile stabilite prin expertiza Camerei Notarilor Publici, deși pertinentă, prin aceea că trimite la un criteriu obiectiv de determinare, prin luarea în considerare a unei valori prestabilite ar putea fi viabilă în cazul unor construcții având o destinație certă.,ceea ce nu este cazul în speța de față.

De altfel, sarcina experților ar fi mult simplificată dacă această expertiză notarială ar fi general valabilă, aceștia efectuând numai calculele ce s-ar impune,pornind de la niște indicatori de valoare , fără a fi nevoiți să procedeze și la determinarea valorii/mp pentru imobile, operație care necesită luarea în considerare a unor realități concrete specifice impuse de particularități de spațiu, (amplasament), timp ( criză economică sau nu) ,etc .

O asemenea concluzie nu poate fi reținută ca fiind valabilă și nici nu s-a dorit o astfel de interpretare câtă vreme trimiterea la această expertiză uzitată în practica notarială este făcută doar în anumite situații, expres prevăzute de lege ( cum ar fi calcularea taxei de timbru) și actele normative de stabilire a unei valori unitare/mp, cum sunt cele enumerate și de către expertul cauzei sunt în vigoare.

În cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert Graepel G_____ Richard a fost detaliat și modul de determinare a valorii celorlalte bunuri reținute în principiu la masa de împărțit, fiind făcute și unele precizări prin raportul conținând răspunsul la obiecțiuni.

Instanța a constatat că aceste valori au fost stabilite de către expert în calitatea sa de specialist în domeniu, iar în lipsa unor critici întemeiate pe date de specialitate care să susțină efectuarea unui raționament greșit de către expertul cauzei, aceste obiecțiuni apar ca fiind neîntemeiate.

Sub aspectul modalității de partajare a bunurilor din cuprinsul raportului de expertiză, expertul desemnat în acest scop a propus o singură variantă de lotizare, ținând seama de faptul că terenul este proprietatea pârâtului B____ I___

În acest sens, instanța a constatat că această susținere este întemeiată pe dispozițiile sentinței civile nr. 902/13.09.2010 pronunțată de Judecătorie Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă, prin care pârâtul B____ I___ a primit terenul intravilan curți și construcții, situat în tarlaua 21, _________________________ de 366 mp, cu vecinii : N – N___ F______, E – rest proprietate, S – B____ C__________, V – drum.

În raport de această situație de fapt, solicitarea reclamantului de întocmire a unei variante de lotizare în care să i se atribuie fânarul, doar în scopul demolării acestuia, în condițiile în care pârâtul B____ I___, proprietarul terenului nu și-ar fi exprimat acordul în acest sens și în condițiile animozităților pe care cursul procesului le-a evidențiat între reclamant și acest pârât ,ar da naștere la alte situații litigioase între părți.

O altă variantă de lotizare, atâta timp cât pârâtul B____ I___ vehiculează calitatea sa de proprietar, inclusiv asupra construcțiilor supuse prezentului partaj, în temeiul sentinței civile nr. 902/13.09.2010 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX este creatoare de noi litigii între părți, ceea ce contravine scopului partajului.

Având în vedere aceste aspecte, faptul că varianta de lotizare a construcțiilor astfel cum a fost propusă de către expert, respectă principiul priorității partajării în natură prevăzut de art. 673⁵ alin.2 C.pr.civ. vechi și modul de stăpânire a acestora, instanța o va omologa.

Pentru a înlătura dezechilibrul valoric dintre loturi,pârâtul B____ I___ urmează a plăti cu titlu de sultă reclamantului și fiecăruia dintre ceilalți doi pârâți câte 5186,5 lei.

În privința dreptului de creanță reținut în favoarea reclamantului, potrivit cererii precizatoare pe care acesta a depus-o la fila 53, pentru evaluarea acestui drept reclamantul s-a folosit de indicarea unor cote procentuale raportat la fiecare bun în legătură cu care s-a născut dreptul de creanță.

Ținând seama de principiul disponibilității care guvernează procesul civil, în raport cu precizarea reclamantului și cu valorile stabilite de acesta pentru bunurile menționate în cererea de chemare în judecată, valoarea dreptului de creanță solicitată este de 2000 lei, dreptul de creanță născut în legătură cu imobilul fânar ( evaluat la 2000 lei prin aplicarea procentului de 100%), 60 lei dreptul de creanță născut în legătură cu grajdul ( evaluat la 300 lei prin aplicarea procentului de 20% ), 1350 lei dreptul de creanță în legătură cu gardul ( evaluat la 1500 lei prin aplicarea procentului de 90%), 500 lei - dreptul de creanță în legătură cu fântâna ( evaluată la 500 lei prin aplicarea procentului de 100%).

Reclamantul nu și-a majorat pretențiile legate de dreptul de creanță astfel cum a fost evaluat, în raport de cele relevate de proba cu expertiză, motiv pentru care ,în raport de principiul disponibilității de care instanța este ținută și de cel al îmbogățirii fără justă cauză, instanța a apreciat că solicitarea reclamantului legată de dreptul de creanță este întemeiată numai pentru suma de 3910 lei (2000 lei +60 lei+1350 lei+500 lei).

În privința cheltuielilor de judecată pretinse de către reclamant ,din înscrisurile depuse la filele 71 ( 542 lei taxă judiciară de timbru) ,72-74 ( timbru judiciar 5 lei ), 238 ( 1200 lei – onorariu expert), 161 ( 1000 lei – onorariu avocat ), rezultă un total de 2747 lei.

Având în vedere cuantumul acestor cheltuieli, culpa procesuală a pârâților, în temeiul art. 274 C.pr.civ. ,față de obiectul cererii ,acești vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2747 lei către reclamant.

Pârâtul B____ I___ a depus la dosar dovada efectuării unor cheltuieli pentru plata onorariului de avocat, dar în raport cu soluția de admitere a acțiunii reclamantului, cererea de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată.

Cât privește cererea pârâtei B____ Ș______ referitoare la cheltuielile de judecată, instanța constată că aceasta nu a depus nicio dovadă în sensul efectuării vreunei cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Sentința sus menționată cât și încheierea de admitere în principiu au fost recurate de reclamantul B____ I__ și pârâtul B____ I___ care le-a considerat nelegale și netemeinice în raport de disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ. motivat de faptul că instanța de fond a evaluat în mod eronat probele administrate în cauză și a reținut o situație de fapt ce nu corespunde realității.

Recurentul - reclamant B____ I__ consideră că soluția instanței de fond este eronată atât în ceea ce privește încheierea de admitere în principiu cât și sentința întrucât a reținut numai o parte din dreptul de creanță la care este îndreptățit la dobândirea bunurilor , respectiv manopera de edificare la fânar și la gard contravaloarea materialelor folosite la construirea fânarului și a gardului pe care o apreciază la suma de 14.675 lei , și pe care consideră că a probat-o cu martorii audiați în cauză care au efectuat aceste lucrări ,dar și cu chitanțele de procurare a materialelor .

În ceea ce privește sentința ,se apreciază că se impunea a fi efectuate mai multe variante de lotizare așa cum a solicitat în care în cel puțin o variantă fânarul să-i fie atribuit ,deoarece a fost construit cu contribuția sa exclusivă și are posibilitatea demontării și reconstruirii acestuia pe terenul proprietatea sa.

Recurentul pârât B____ I___ arată că ,atât în ceea ce privește încheierea de admitere în principiu cât și sentința există autoritate de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 920/2010 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX ,existând condiția impusă de art. 1201 C.civ. prin care a fost consfințită tranzacția părților .

În ceea ce privește identitatea de obiect se arată că , prin tranzacție s-au avut în vedere terenurile cât și construcțiile ce se regăsesc și în cauza de față; în ceea ce privește identitatea de părți se arată că, acestea sunt identice pentru ambele dosare , autorii având un singur titlu de proprietate emis pe numele mamei ,B____ S_______ în calitate de soție supraviețuitoare.

Totodată pârâtul apreciază că înscrisurile folosite de reclamant pentru a evidenția dreptul de creanță sunt false , motiv pentru care a și formulat o solicitare în acest sens, solicitare soluționată nefavorabil de către instanța de judecată care a luat în considerare aceste înscrisuri la pronunțarea încheierii de admitere în principiu .

În ceea ce privește raportul de expertiză efectuat în cauză se apreciază că expertul nu a răspuns obiectivelor dispuse de instanță ,atâta timp cât , imobilul casă a fost supraevaluat , avându-se în vedere un calcul ipotetic datorită stării avansate de degradare a acesteia; aceeași evaluare realizându-se și pentru fânar , grajdul de oi , fântână și gard .

Recurentul pârât apreciază că se impune casarea sentinței ,deoarece instanța s-a pronunțat asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul cererii de chemare în judecată și nici al cererii precizatoare ,atribuind acestuia un grajd .

La data de 18.04.2014 B____ I__ formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat de B____ I___ și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.

La data de 07.xxxxxx B____ I___ formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat de B____ I__ și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.

Analizând sentința recurată în raport de critica formulată, precum și față de disp.art. 304 ind. 1 Cpr.civ. ,tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :

Recursul promovat de reclamantul B____ I__ este nefondat .

În ceea ce privește încheierea de admitere în principiu aceasta a fost pronunțată de instanța de fond la data de 18.02.2013 constatându-se că a fost corect stabilită situația de fapt și de drept ,atâta timp cât, în considerentele acesteia se regăsește analiza întregului probatoriu administrat în cauză și respectiv a tuturor martorilor prin coroborare a acestora cu celelalte probe administrate în cauză respectiv răspunsurile la interogatoriu ale părților, reținând pentru fiecare imobil în mod corect contribuția reclamantului .

Instanța de fond a stabilit cuantumul dreptului de creanță în raport de precizarea reclamantului și față de valorile stabilite de acesta pentru bunurile menționate în cererea de chemare în judecată ,iar acesta nu și-a majorat pretențiile după efectuarea raportului de expertiză .

În ceea ce privește varianta de lotizare se constată că această parte nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză ,iar această propunere a avut în vedere că terenul pe care se află construcțiile aparține lui B____ I___ , iar susținerea din recurs a acestei părți cu privire la imobilul fânar în sensul de a fi atribuit în lot ,deoarece are posibilitatea demolării și reconstruirii pe terenul proprietatea sa ,această solicitare a fost analizată și de instanța de fond , însă nu i s-a dat eficiență având în vedere animozitățile dintre părți pe tot timpul derulării litigiului .

Recursul promovat de reclamantul B____ I___ este nefondat .

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat se constată că instanța de fond s-a pronunțat la termenul din 14.05.2012 ( filele 85-86) având în vedere sentința civilă nr. 902/2010 a Judecătoriei Costești considerând în mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1201 C.civ în sensul că nu există identitate de obiect, iar față de sentința civilă nr. 1227/2011 nu este îndeplinită nici una dintre elementele autorității de lucru judecat .

Mai mult decât atât , se constată că prin însăși argumentele invocate în cererea de recurs, din acest punct de vedere recurentul are în vedere numai identitatea de obiect și părți ,fără a se referi și la identitatea de cauză .

În ceea ce privește raportul de expertiză cu referire expresă la evaluarea imobilelor se constată că această parte recunoaște gradul avansat de uzură al acestora , motiv pentru care în mod corect la stabilirea valorii s-a avut în vedere expertiza Camerei Notarilor Publici ,deoarece are în vedere un criteriu obiectiv de determinare.

Această parte primește în lot și imobilul grajd pentru oi care are o valoare modică și care nu împovărează această parte, tocmai pentru faptul că este o construcție provizorie .

Față de cele reținute și în raport de disp.art. 312 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă ambele recursuri ca nefondate .

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul B____ I__ și pârâtul B____ I___ împotriva sentinței civile nr. 938/16.09.2013 și a încheierii de admitere în principiu din data de 18.02..2013, pronunțate de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimați fiind pârâții B____ S______ și B____ M____ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2014.

Președinte, D______ D_____ A________	Judecător, M______ B____	Judecător, I____ P____
	Grefier, F______ G_______

Red.I.P.

Tehn D.T. 2 ex.

17.06.2014