Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1942/2013

Ședința publică de la 25 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_______ M__

Judecător M____ Ș________

Judecător E______ P____

Grefier C_______ C____

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta F_____ F______, domiciliată în com.Costești, ________________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX - având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire, în contradictoriu cu reclamantul P____ M_____, domiciliat în B____, cart.Micro 3, __________.B _______________.

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurenta F_____ F______ - reprezentată de avocat N_____ A______, iar intimatul P____ M_____ fiind asistat de avocat T______ G_______.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat T______ G_______ depune împuternicire avocațială pentru intimatul-reclamant.

Părțile arată că nu mai au cereri de formulat.

Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Avocat N_____ A______ având cuvântul pentru recurenta F_____ F______, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea expertizei tehnice de către un expert desemnat, nu de către expertul asistent al intimatului. A arătat cum s-a făcut compararea titlurilor, nu se face analiza unei eventuale cotropiri și nu s-a analizat fondul dedus judecății. În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea cererii de chemare în judecată întrucât reclamantul nu are în proprietate suprafața revendicată. Susține că la instanța de fond s-a efectuat o expertiză de către expertul P___ H_____, care a fost înlocuit cu expert S__________ M____ și întrucât s-a tergiversat întocmirea lucrării, în mod nelegal s-a încuviințat efectuarea acesteia de către expertul C____ S____. Acesta din urmă a fost angajat ca expert parte și nu putea fi desemnat de instanță, putea doar să-și exprime punctul de vedere pentru partea care l-a angajat. Într-o încheiere se menționează că și pârâta este de acord, dar aceasta nu a avut apărător și nu a beneficiat de asistență, urmând să se aprecieze cu privire la modalitatea de percepție. Aceasta s-a bazat pe faptul că are acte de proprietate și nu i se poate întâmpla nimic. Arată că nu s-a analizat situația din titlurile de proprietate și a posesiei. S-a făcut referire că recurenta a purtat o judecată cu un alt vecin, s-au consemnat granițele conform actelor de proprietate ale părților. Nu este de acord cu punctul de vedere din întâmpinare în sensul că un terț poate să atace o hotărâre judecătorească. În ipoteza subsidiară, solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru.

Avocat T______ G_______, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, susține că raportul de expertiză a fost întocmit cu acordul părților de către expertul C____ S____, care este expert judiciar. Pe fondul cauzei arată că probele administrate, respectiv declarațiile de martori, interogatoriu și planșele foto, au dovedit că acțiunea este întemeiată, linia de hotar fiind modificată. Toate criticile formulate sunt neîntemeiate. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra prezentului recurs civil.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ la data de 16.11.2010 sub numărul XXXXXXXXXXXXXX, reclamantul P____ M_____ a chemat în judecată pe pârâta F_____ F______, pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâta să lase în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de aproximativ 60 mp teren situat la limita dintre proprietățile celor două părți, acaparată de aceasta pe toată lungimea laturii și să dispună grănițuirea dintre proprietățile celor două părți

În motivarea cererii, susține reclamantul că, potrivit sentinței civile nr. 579/27.01.1999 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. 1148/1997, este proprietarul suprafeței de 790,5 mp ( 895 mp rezultată din măsurători) situată în intravilanul satului Gomoești, ____________________, teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate conform TP nr. xxxxx/76/20.02.1996, pe numele defunctului P____ I. Ș_____, suprafața menționată fiindu-i atribuită prin partaj.

Mai precizează reclamantul că, întrucât nu locuiește cu caracter permanent în imobilul menționat, mergând acolo doar la diferite perioade de timp, pârâta i-a acaparat o suprafață de aproximativ 50 mp pe latura ce se învecinează cu proprietatea acesteia, în anul 2000 edificând, parțial, un gard despărțitor din scândură, ce a fost refăcut, în linie curbă, în anul 2010, ocazie cu care a împrejmuit și doi salcâmi crescuți lângă răzor, pe proprietatea reclamantului. Pentru diferența liniei despărțitoare pârâta a edificat un gard de plasă, după momentul în care, în anul 2010 reclamantul a edificat o magazie la aproximativ 60, 70 centimetri distanță față de linia de hotar.

Susține reclamantul că, urmare a acestui fapt, în anul 2001 a sesizat autoritățile locale și județene, fiind informat asupra faptului că i s-a pus în vedere pârâtei să-și retragă gardul la o lățime de 0,40 cm, însă aceasta nu s-a conformat. Și în anul 2010 reclamantul a sesizat autoritățile în legătură cu posesia exercitată în mod abuziv de pârâtă, ocazie cu care s-a întocmit procesul-verbal din 25.05.2010 prin care s-a stabilit de comun acord să se mute linia de hotar pe aliniamentul stabilit de părți și marcat de reprezentanții primăriei printr-o țeavă de fier fixată în beton. Deși termenul limită pentru refacerea gardului era stabilit la data de 01.06.2010, pârâta nu a fost de acord cu edificarea gardului despărțitor.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 480 și art. 584 C. civ.

La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri.

Legal citată, pârâta F_____ F______ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, motivat de faptul că gardul despărțitor dintre proprietățile părților respectă amplasamentul corect, aspect constatat cu ocazia reclamațiilor făcute de reclamant la Primăria Costești și Prefectură. Susține pârâta că în anul 2003 a fost chemată în judecată de F_____ T_____ pentru revendicarea unei suprafețe de 6 mp pe care ar fi ocupat-o abuziv tot prin construirea gardului pe alt aliniament, cerere care a fost respinsă de Judecătoria B____ prin sentința civilă nr. 5285/2003, constatându-se că gardul a fost edificat în urmă cu 30 de ani, fără a fi mutat pe alt aliniament.. La data respectivă a fost întocmită schița proprietății pârâtei unde este specificată suprafața de tern pe care o deține cât și aliniamentul în raport de fiecare vecin. Susține pârâta că, în anul 2010 a construit gardul din scânduri în prezența reclamantului și a soției sale pentru a nu mai fi discuții, context în care este de neînțeles susținerea pârâtului potrivit căreia i-ar fi ocupat 0,10 m din teren în condițiile în care pârâta s-a retras cu 0,15 m. Se mai arată că, în urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că P____ M_____ deține în plus o suprafață de 146 mp iar pârâta cu 104 mp mai mult teren.

La întâmpinare au fost atașate, în copie, înscrisuri.

La termenul din 10.03.2011, în temeiul dispozițiilor art. 167 C. pr. civ., instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu interogatoriul pârâtei, înscrisuri și testimonială.

Pârâta nu a solicitat probatorii.

Au fost audiați martorii D___ I__ și P_______ I__, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

La termenul din 27.04.2011, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu expertiză judiciară specialitatea topocadastru și a fost desemnat în vederea efectuării raportului de expertiză domnul expert popa H_____.

La dosar a fost depus raportul de expertiză întocmit de expert judiciar P___ H_____, iar împotriva concluziilor acestuia a formulat obiecțiuni reclamantul.

La termenul din 09.11.2011 au fost admise obiecțiunile formulate de reclamant, iar la termenul din 18.01.2012, luând act de acordul părților, instanța a dispus înlocuirea expertului deja desemnat cu expert S__________ M____ și refacerea raportului de expertiză.

La termenul din 26.09.2012 a fost depus raportul de expertiză întocmit de expert judiciar S__________ M____.

Și împotriva acestui raport reclamantul a formulat obiecțiuni, constând în aceea că schițele anexate nu permit executarea hotărârii întrucât nu sunt menționate dimensiunile dintre unele puncte.

Întrucât la mai multe termene expertul desemnat nu a răspuns la obiecțiunile formulate și admise de instanța de judecată, la cererea ambelor părți, instanța a dispus înlocuirea acestuia cu expert judiciar C____ S____, care a depus la dosar raportul de expertiză împotriva căruia niciuna din părțile prezentei cauze nu a formulat obiecțiuni.

În urma probelor administrate, Judecătoria B____ a pronunțat în cauză sentința civilă nr. xxxxx/17.06.2013, prin care a admis acțiunea formulată de reclamantul P____ M_____, astfel cum a fost precizată, a obligat pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 40 mp situată în intravilanul satului Gomoești, ____________________________, evidențiată între punctele de contur 10, 11, 25, 24, 23, 22, 21, 20, 19, 18, 17, 16, 12, 7, 6, 5, 4, 10 în schița la raportul de expertiză specialitatea topo-cadastru întocmit de expert judiciar C____ S____, a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților situate în __________________________, jud. B____, cvartal 8 pe aliniamentul punctelor 4-5-6 evidențiate în schița anexă la raportul de expertiză specialitatea topo-cadastru întocmit de expert judiciar C____ S____ și a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2522 lei, către reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 5 alin.2 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil, dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia derivate din raporturile de proprietate și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după _____________________ Codului civil.

Potrivit dispozițiilor art. 563 alin.1 C. civ. 2009, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

Potrivit sentinței civile nr. 579/27.01.1999 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul civil nr. 1148/1997, reclamantului P____ M_____ i-a fost atribuită în proprietate suprafața de 790,5 mp situată în intravilanul satului Gomoești, ____________________, pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate conform TP nr. xxxxx/76/20.02.1996 astfel cum rezultă din motivarea acestei hotărâri.

Din depoziția martorului D___ I__ rezultă că ulterior anului 1990 pârâta a reconstruit gardul care desparte proprietățile celor două părți. Anterior socul era pe răzor, martorul neștiind însă proprietatea cui era.

Martorul P_______ I__, consătean cu părțile, a relatat că, începând cu anul 1996 reclamantul spunea că pârâta i-a intrat pe teren și i-a acaparat salcâmii. În urmă cu un an, primarul comunei l-a invitat pe martor să ia parte la măsurarea terenului părților, ocazie cu care acesta a făcut un semn dincolo de gardul pârâtei și le-a dat părților sfaturi să se înțeleagă. Mai susține același martor că nici până în prezent părțile nu au ajuns la o înțelegere.

Din concluziile raportului de expertiză specialitatea topo-cadastru întocmit de expert judiciar C____ S____ rezultă că linia de hotar dintre proprietățile părților situate în __________________________, jud. B____, cvartal 8 este pe aliniamentul punctelor 4-5-6, aliniament în raport de care este respectată suprafața deținută de pârâtă în proprietate. În raport de acest aliniament, s-a constatat că pârâta stăpânește în prezent cu 40 de metri mai mult.

Întrucât expertul desemnat a menționat că pe cealaltă latură a proprietății pârâtei gardul nu a fost modificat, în timp ce, potrivit depoziției martorilor audiați, pe latura ce se învecinează cu proprietatea reclamantului, pârâta a făcut modificări la gard, instanța a apreciat că suprafața deținută în plus de pârâtă este cea revendicată de reclamant care, la rândul său, deține mai mult teren decât în titlul de proprietate, aspect ce a fost constatat și la momentul efectuării măsurătorilor din expertiza întocmită în dosarul de partaj, nr. 1148/1997 al Judecătoriei B____.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus analizate, instanța a apreciat întemeiată acțiunea formulată de reclamantul P____ M_____ în contradictoriu cu pârâta F_____ F______ motiv pentru care a admis-o și a obligat pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 40 mp situată în intravilanul satului Gomoești, ____________________________, evidențiată între punctele de contur 10, 11, 25, 24, 23, 22, 21, 20, 19, 18, 17, 16, 12, 7, 6, 5, 4, 10 în schița la raportul de expertiză specialitatea topo-cadastru întocmit de expert judiciar C____ S____ și a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților situate în __________________________, jud. B____, cvartal 8 pe aliniamentul punctelor 4-5-6 evidențiate în schița anexă la raportul de expertiză specialitatea topocadastru întocmit de expert judiciar C____ S____.

În temeiul art. 274 C. pr. civ., constatând că pârâta este partea picată în pretenții, la cererea reclamantului, instanța a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2522 lei constând în taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu de expertiză și onorariu de avocat, conform chitanțelor existente la dosar.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta F_____ F______, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în principal, în temeiul art. 312, alin. 5, C.P.C, raportat la art. 312, alin. 3, teza a - II - a, C.P.C, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării unui raport de expertiză de către un expert independent și obiectiv și nu de către expertul asistent al reclamantului, plătit de acesta. Consideră că se impune trimiterea cauzei primei instanțe și pentru a se analiza condițiile minime în materia revendicării, respectiv dacă reclamantul are un titlu, în accepțiunea legii, pentru suprafața revendicată, să se facă o comparare a titlurilor, să se cerceteze dacă există o cotropire și cum a fost săvârșită, precum și să se analizeze și să se motiveze care ar fi titlul mai bine caracterizat, căruia să i se dea întâietate.

În subsidiar, în temeiul art. 304, pct. 7, 8, 9, C.P.C, raportat la art. 312, al. 3, teza I - a C.P.C, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, iar pe fond să fie respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, reclamantul având în acte 790,5 m.p. iar el stăpânind, fără terenul revendicat, 988 m.p., deci cu 197,5 m.p. în plus, astfel că nu are nici o justificare legală pentru o eventuală revendicare a unei suprafețe suplimentare de încă 40 m.p. de la pârâtă.

Solicită plata cheltuielilor de judecată, efectuate la toate gradele de jurisdicție.

În motivarea recursului, arată recurenta, în ceea ce privește solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârii recurate si de trimitere a cauzei instanței de fond spre rejudecare, apreciază că prima instanță a rezolvat procesul fără a analiza fondul cauzei în materia revendicării imobiliare iar hotărârea se bazează pe un raport de expertiză efectuat de expertul parte al reclamantului, plătit de acesta, situație în care expertiza nu este imparțială și obiectivă.

Astfel, arată că prima instanță și-a bazat hotărârea în totalitate pe expertiza efectuată de expertul parte al reclamantului, motivarea hotărârii fiind aceea că expertul asistent al reclamantului consideră că granița este pe un alt aliniament decât cel actual, situație în care cererea este admisă fără nici o justificare.

În cauză a mai fost efectuată o expertiză de către expertul P___ H_____, care a concluzionat că nu poate fi vorba de nicio cotropire din partea sa, însă instanța nu a ținut cont de aceasta.

Profitând de faptul că dosarul a fost transmis, de mai multe ori, de la un complet de judecată la altul, motivat de faptul că primul complet a fost desființat iar dosarele au fost repartizate aleatoriu, reclamantul a solicitat efectuarea altui raport de expertiză, cererea fiind admisă, fiind desemnat să întocmească raportul expert S__________ M____. Nici această expertiză nu a fost agreată de reclamant, iar în cele din urmă a solicitat, iar instanța admis, în mod nelegal, ca expertiza să fie efectuată de expertul asistent al reclamantului, expertiză care a și fost omologată de instanță.

Apreciază că în această modalitate expertiza este total părtinitoare reclamantului, aceasta fiind întocmită după dispozițiile acestuia.

Față de această situație, solicită trimiterea cauzei primei instanțe în vederea efectuării unui raport de expertiză de către un expert imparțial și obiectiv.

De asemenea, consideră că prima instanță nu a analizat cauza din perspectiva materiei revendicării imobiliare, respectiv nu a analizat titlurile părților, nu a stabilit dacă există sau nu o cotropire și nu a arătat care ar fi titlul mai bine caracterizat.

Este adevărat că prima instanță menționează existența titlului reclamantului cât si existenta titlului său, menționează chiar si suprafețele din acte, dar nu motivează cum e posibil, din punct de vedere legal, ca reclamantul, care stăpânește 197,5 m.p. în plus față de suprafața din acte, mai are vreo justificare legală să mai ceară teren în plus, respectiv încă 40 m.p. de la pârâtă, ajungând ca în baza hotărârii recurate să dețină în plus 237,5 m.p..

Față de aceste aspecte, apreciază că se impune casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei primei instanțe pentru cele de mai sus.

Referitor la cererea de admitere a recursului, de modificare în tot a hotărârii și pe fond de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, consideră că nu este îndeplinită nicio condiție din materia revendicării imobiliare.

Astfel, ea are un titlu de proprietate nr. xxxxx/18 din 22.01.1996, mai vechi decât toate actele de proprietate ale reclamantului.

Reclamantul are, la rândul său un titlu reprezentat de sentința civilă 579/1999 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/1997 al Judecătoriei B____, prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune după autorul defunct P____ Ș_____, la baza acestei hotărâri fiind titlul de proprietate nr. xxxxx/76 din 20.02.1996.

In urma hotărârii menționată mai sus reclamantului i-a revenit suprafața de 790,5 m.p., aceasta fiind suprafața pe care o poate justifica cu acte. Conform chiar raportului de expertiză utilizat de instanță, reclamantul stăpânește 988 m.p., deci cu 197,5 m.p. mai mult, situație în care nu are nici o justificare legală pentru a solicita o suprafață în plus.

Este adevărat că și ea stăpânește teren mai mult decât are trecut în titlul de proprietate, însă această situație nu se datorează! faptului că ar fi ocupat teren de la reclamant, ci faptului că a împrejmuit fântâna de la stradă, care a fost construită de familia sa, iar această suprafață nu a fost trecută în titlul său, însă a fost măsurată de expert.

Mai mult decât atât, situația terenului său a fost analizată o dată de instanța de judecată prin sentința civilă nr. 5689/2003 pronunțată în dosarul nr. 5285/xxxxx al Judecătoriei B____, unde s-a constatat că granițele terenului său se află pe vechiul amplasament, situație în care considerentele acestei hotărâri intră în puterea lucrului judecat, urmând să fie avute în vedere la soluționarea prezentului recurs.

În această situație, susține recurenta-pârâtă, titlul său este mai vechi, mai bine caracterizat, existând și o hotărâre judecătorească prin care a fost confirmat chiar și în ceea ce privește granițele, iar reclamantul stăpânește teren mai mult decât justifică cu acte, situație în care cererea în revendicare nu poate fi admisă.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, urmând să se dea eficiență uneia din cele două variante solicitate, cu obligarea părților adverse la plata cheltuielilor de judecată efectuate la toate gradele de jurisdicție.

În drept au fost invocate prevederile art. 299 și urm. C.P.C.

Intimatul-reclamant P____ M_____ a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului si menținerea sentinței de fond, care este temenică si legală, din următoarele considerente:

I) In ceea ce privește prima critică formulată de recurenta-pârâtă, referitoare la faptul ca raportul de expertiza ar fi fost întocmit de expertul asistent numit la cererea lui, apreciază că această critică are caracter tendențios, care nu tine seama de actele existente in dosarul cauzei, respectiv Încheierile de ședința prin care expertul S__________ a fost înlocuit cu expertul C____ S____.

Concret, arată intimatul, din analiza încheierilor de ședința se pot desprinde următoarele concluzii:

- după înlocuirea expertului P___ H_____ (care a efectuat lucrarea de expertiza fara a efectua măsurători, motiv pentru care a formulat obiecțiuni la care expertul nu a răspuns) cu d-na expert S__________ M____ (fila 107- încheierea de la termenul din data de 18 01 2012), acesta a efectua lucrarea de expertiză care a fost depusă la termenul din data de 26 09 2012, după ce în data de 28.03.2012 acesta a fost amendată întrucât nu convocase părțile ;

- la termenul din data de 26.09.2012, după 4 termene de la data la care fusese numită ca expert în cauză și după amendarea acesteia, d-na expert S__________ a depus raportul de expertiză, cauza fiind amânată în vederea formulării de obiecțiuni;

- la termenul din data de 24 10 2012, reclamantul a formulat obiecțiuni care nu vizau fondul raportului de expertiza, ci menționarea pe schița raportului de expertiză a unor dimensiuni, pentru a se putea pune in executare silită sentința care urma să aibă la baza acest raport de expertiză;

- întrucât d-na expert nu a răspuns la obiecțiuni pe parcursul a trei termene de judecata (respectiv termenele din datele de 21.11.2012, 19.12.2012 si 30.01.2013, la termenul din data de 19.12.2012 fiind reamendată), cu acordul părților și profitând de faptul ca expertul C____ S____ se afla în sală la termenul din data de 30.01.2013 (încheierea de la fila nr. 144), fiind convocat pentru a da lămuriri în altă cauză, instanța a dispus ca răspunsul la obiecțiuni sa fie formulat de dl. C____ S____ după ce ar fi primit de la d-na expert S__________ coordonatele măsurătorilor efectuate de aceasta, iar in cazul in care nu va intra in posesia coordonatelor măsurătorilor, să efectueze o nouă lucrare de expertiză;

- întrucât d-na expert S__________ M____ nu a pus la dispoziția d-lui expert C____ S____ coordonatele necesare, la termenul din data de 27.02.2013 s-a dispus ca raportul de expertiză să fie refăcut, raport care a fost depus in cauză la termenul din data de 22.05.2013 si față de care recurenta nu a formulat niciun fel de obiecțiuni (a se vedea in acest sens încheierea de la termenul din data de 05 06 2013, termen la care recurenta a fost prezentă și a solicitat respingerea acțiunii).

Față de prezentarea modului in care a fost efectuat raportul de expertiza la fondul cauzei, critica recurentei în sensul că raportul de expertiză ar fi fost efectuat de expertul asistent desemnat la cererea reclamantului nu este întemeiata, întrucât:

- expertul C____ nu a efectuat nicio lucrare in calitate de expert asistent;

- la momentul in care acesta, cu acordul părților, a fost desemnat pentru a răspunde la obiecțiuni (identificarea unor distante pe schița efectuată de expert S__________, sau refacerea lucrării), a pierdut calitatea de expert asistent, dobândind astfel calitatea de expert desemnat de instanța de judecată în vederea efectuării raportului de expertiză;

- lucrarea expertului C____ S____ nu diferă cu nimic față de raportul de expertiză S__________ M____, in sensul că în ambele rapoarte de expertiză au fost identificate suprafețele acaparate de recurentă, singura diferență constând in faptul că în raportul C____ S____ sunt determinate în mod clar dimensiunile terenului acaparat;

In aceste condiții, susține intimatul, astfel cum a arătat și in concluziile scrise depuse in cauză, singura lucrare de expertiză care se putea omologa a fost raportul C____ S____ întrucât, pe de o parte, raportul P___ H_____, astfel cum a menționat si in obiecțiunile formulate, a fost întocmit fără a se efectua măsurători în teren cu aparatură de specialitate (prezentându-se la teren cu o ruletă, condiții în care nu putea întocmi o schiță care redă anumite unghiuri dintre laturile proprietăților părtilor, ce nu pot fi determinate prin măsurători cu ruleta) fiind inexplicabil modul în care expertul a efectuat schița anexată raportului de expertiza (probabil a folosit datele de la OCPI B____); pe de altă parte, raportul S__________ M____ conține, in esență, aceleași constatări ca si raportul de expertiză C____ S____ (suprafața cotropită fiind identificată ca având 43 mp), însă nu poate fi utilizat in probațiune întrucât d-na expert nu a răspuns la obiecțiunile formulate in cauză, fiind imposibilă punerea in executarea a acestui raport de expertiză.

Față de toate cele arătate, consideră că sunt total neîntemeiate criticile recurentei conform cărora s-a dispus refacerea raportului P___ H_____, profitând de faptul că ar fi fost schimbată componența completului de judecata; dar și faptul că nu ar fi agreat raportul de expertiza S__________ M____, acestă afirmație fiind gratuită întrucât, daca recurenta ar fi studiat dosarul, ar fi observat faptul ca nu a formulat obiecțiuni față de acest raport, ci a solicitat identificarea lungimilor anumitor laturi din schița raportului de expertiză, instanța de judecată fiind cea care a calificat drept obiecțiuni solicitarea sa;

I.2) În ceea ce privește critica referitoare la faptul ca instanța de fond nu ar fi analizat cauza din „...perspectiva materiei revendicării imobiliare, respectiv nu a analizat titlurile părților, nu a stabilit daca există sau nu o cotropire si nu a arătat care ar fi titlu mai caracterizat ...„ , intimatul apreciază că această critică este gratuită, neavând nicio fundamentare in actele dosarului întrucât:

a) din analiza probatoriilor administrate la fondul cauzei a reieșit cu prisosința faptul acaparării terenului revendicat, respectiv proba cu acte, îndeosebi înscrisurile întocmite de reprezentanții Primăriei Costesti, în care a fost inserată recunoașterea paratei în legătură cu mutarea gardului pe aliniamentele menționate în acțiune si reținute și în raportul de expertiza (a se vedea in acest sens procesul verbal din data de 25.05.2010 întocmit de Comisia Locală Costesti).

Această poziție a paratei poate fi coroborată cu răspunsurile acesteia la interogatoriul administrat in cauza, din răspunsurile ei reieșind faptul ca acesta și-ar contesta semnătura depusă pe procesul verbal din data de 25.05.2010 (răspunsul la întrebarea cu nr. 3 ), însă nu a făcut nici un demers (înscriere in fals, plângere penală) pentru a lamuri faptul dacă semnătura îi aparține sau nu ;

Aspectele de fapt invocate în acțiune reies si din planșa foto depusă in cauză, planșă foto din care rezultă, pe de o parte, faptul că gardurile edificate de parata sunt curbate, iar pe de altă parte, faptul că prin ocolirea pomilor aflați pe linia de hotar sau chiar pe terenul proprietatea lui, parata a acaparat suprafața de teren revendicată.

Relevante in cauza sunt si depozițiile martorilor audiați, martori care au relatat faptul că pomii care sunt acum pe terenul deținut de parata au fost de mai mult timp pe terenul proprietatea lui (cei 6 salcâmi si socul).

b) În aceste condiții, arată intimatul, faptul că deține mai mult teren decât în acte (situație care se întâlnește și în cazul recurentei) nu are nicio relevanță in soluționarea cauzei, această diferența de teren provenind, astfel cum a menționat încă din acțiunea formulată si cum se poate constata din analiza actelor dosarului, din faptul că, după momentul partajului cu fratele său, respectiv in anul 2005, el, intimatul, a mutat gardul despărțitor dintre ei, frații, pe o lățime de aproximativ 1 m, astfel încât la ora actuală deține o suprafață mai mare decât cea menționată în sentința ce constituie titlul său de proprietate.

II) In ceea ce privește cea de-a doua critica, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8,si 9 C. proc. civ., intimatul solicită instanței de recurs să aprecieze asupra faptului că dispozițiile art. 304 pct. 7 , 8 si 9 C. proc. civ. sunt invocate in mod formal, in dezvoltarea recursului nefăcându-se nicio referire la aplicabilitatea in speța de față a acestor dispoziții, toate criticile formulate sub masca dispozițiilor menționate subsumându-se criticii de la punctul anterior, care ar atrage incidența dispozițiilor art. 312 alin 5 C.proc. civ, raportate la dispozițiile art. 312 alin. 3 teza a II-a C. proc. civ.

In condițiile arătate, consideră că a răspuns acestor critici la punctul I.2 al prezentei întâmpinări, urmând a răspunde doar apărărilor invocate pentru prima dată în recurs, referitoare la considerentele hotărârii 5689/2003 pronunțată în dosarul civil nr. 5285/2003 al Judecătoriei B____, sentință prin care, arată recurenta, ,,..s-a constatat ca granițele terenului meu se află pe vechiul amplasament, situație în care considerentele acestei hotărâri intră în puterea lucrului judecat, urmând a fi avute in vedere la soluționarea prezentului recurs...,,

II. 1) Cu privire la această apărare, in primul rând solicită sa aprecieze asupra faptului că, in temeiul dispozițiilor art. art. 316 cu referire la art. 294 C. proc. civ., aceasta apărare (prin care se invoca efectul pozitiv al autorității de lucru judecat) ar putea fi invocată pentru prima dată în recurs, insî apărarea este neîntemeiată întrucât:

a) în primul rând este de observat faptul ca el, intimatul, nu a fost parte in dosarul menționat (soluționat în contradictoriu cu un alt vecin), condiții în care sentința menționata nu-i este opozabilă; chiar daca nu-i este opozabilă sentința respectivă, el este obligat să respecte dreptul de proprietate al recurentei, drept care nu decurge din sentința menționată, ci din actele de proprietate ale recurentei.

b) din perspectiva apărării invocate de recurenta, solicită să se aibă în vedere faptul că autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți /conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).

- dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți.

- acest efect pozitiv al autorității de lucru judecat operează in mod diferit, în sensul că, în raporturile dintre părțile din primul proces, prezumția are caracter absolut, neputându-se face proba contrară, însă, față de terți, prezumția are caracter relativ, terțul putând combate constatările din primul proces.

c) in acest context al analizei, solicită instanței de judecata să aprecieze asupra faptului că în mod legal prima instanță a soluționat cauza si a dispus admiterea cererii întrucât din probatoriile administrate a reieșit faptul cotropirii terenului de către recurentă, condiții in care efetul pozitiv al autorității de lucru judecat nu mai poate opera.

d) ceea ce este important de analizat, susține intimatul, este faptul că actele de cotropire au avut loc după momentul soluționării cauzei la care face referire recurenta, condiții in care acest efect nu mai poate fi invocat, fiind in prezenta unei alte situații de fapt decât cea avuta in vedere cu ocazia primei judecați.

Acest fapt reiese cu prisosința din analiza raportului de expertiză efectuat in primul doar, raport în care se poate observa că altele erau granițele dintre cele două proprietăți. Concret, din analiza raportului efectuat de expertul C____ S____ in primul dosar se poate observa faptul că punctul 15 din schița anexă a raportului de expertiză a fost translatat în punctul 10 din schița anexă a raportului de expertiză efectuat in cauza de față, la o distanță de 0,67 m, limita de răzor având o formă curbată; de asemenea, se poate observa că prin raportul de expertiză efectuat in prezenta cauză se propune revenirea recurentei la poziția inițială, punctul 15 din schița anexa a raportului de expertiză efectuat in anul 2003 fiind corespondent punctului 4 din raportul efectuat in cauza de față.

III) Față de toate cele arătate, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond, care este temeinică si legală.

Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs, respectiv suma de 1000 lei achitată cu titlu de onorariu de avocat.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, evaluarea dovezilor administrate, în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art.304/1 c.p.c., Tribunalul apreciază că recursul este întemeiat, astfel că în temeiul art.312 al.1 c.p.c. urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:

Critica recurentei, potrivit căreia hotărârea se bazează pe un raport de expertiză efectuat de expertul parte al reclamantului, situație în care expertiza la care s-a raportat instanța fondului este imparțială, este nefondată.

Așa cum se poate observa, instanța fondului a pronunțat sentința recurată, având în vedere schița la raportul de expertiză specialitatea topocadastru întocmit de expertul judiciar C____ S____.

În speță, prin Încheierea din 27.04.2011 Judecătoria B____ a încuviințat efectuarea unei expertize topo , pentru identificarea terenului în litigiu , în funcție de titlurile de proprietate și actele părților și concluzionarea asupra ocupării sau nu a vreunei suprafețe de teren , precum și stabilirea liniei de hotar.

În cauză a fost desemnat pentru efectuarea expertizei expertul P___ H_____, iar la solicitarea reclamantului , prin Încheierea din 9.11.2011, instanța a încuviințat acestuia un expert asistent, în persoana d-lui expert C____ S____.

Prin Încheierea din 18.01.2012 expertul P___ H_____ a fost înlocuit, cu acordul părților, fiind numită d-na expert S__________ M____ pentru efectuarea raportului de expertiză.

După mai multe solicitări de refacere a raportului de expertiză de către d-na expert S__________ M____, nerealizate de către aceasta, la termenul de judecată din 30.01.2013 , instanța a pus în discuție înlocuirea acesteia cu expertul C____ S____, propus de către reclamant, situație cu care recurenta a fost de acord, f- 140.

Nu se poate aprecia asupra faptului că recurenta nu a exprimat un acord în cunoștință de cauză, întrucât , pe de o parte expertul C____ S____ a fost prezent la termenul de judecată mai sus menționat, a și menționat că la efectuarea lucrării a fost expert asistent, iar pe de altă parte recurenta a fost prezentă și la termenul când s-a încuviințat cererea reclamantului de numire a unui expert asistent, în persoana d-nului C____ S____ , f-101, și îl și cunoștea din dosarul 5285/2003, fiind expertul care a efectuat raportul din acel dosar.

În consecință, cum recurenta a fost de acord cu efectuarea raportului de expertiză de către expertul C____ S____, nu se poate aprecia asupra imparțialității acestuia și cu atât mai mult , nu afectează temeinicia sentinței fondului.

Critica recurentei, potrivit căreia instanța fondului nu a realizat o cercetare corespunzătoare a situației de fapt este întemeiată.

Potrivit art.129 alin.5 c.p.c. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii , în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Conform dispozițiile art.129 c.p.c., judecătorul trebuie să dea eficiență intereselor generale consacrate prin norme imperative, menite să concureze la soluționarea cauzelor în mod legal, fiind obligat să descopere adevărul și să dea părților ajutor activ în apărarea drepturilor și intereselor legitime.

Soluționarea în fond a unui litigiu civil având ca obiect revendicare și grănițuire, presupune administrarea de probe concludente în condițiile art. 167 cod procedură civilă , pentru a se putea aprecia de instanță temeinicia cererii ce formează obiectul cauzei deduse judecății.

Cercetarea în fond a litigiului implică așadar, cunoașterea exactă a faptelor care au dat naștere raporturilor juridice dintre părți, prin administrarea probelor nemijlocit de către instanța care soluționează procesul.

Tribunalul apreciază că instanța fondului a pronunțat o hotărâre judecătorească pe baza unor probe neconcludente și insuficiente, care nu au dus la dezlegarea pricinii în sensul art. 167 cod procedură civilă, ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei .

A susținut reclamantul intimat, încă din cererea de chemare în judecată că suprafața de teren pe care o avea în posesie este mai mare decât cea din titlul de proprietate pe care-l deține, respectiv sentința civilă nr. 579 din 27.01.1999. Astfel , deși prin sentința anterior menționată a primit în proprietate suprafața de teren de 790,5 m.p., în realitate deține suprafața de 895 m.p., motivat de faptul că suprafața de teren din titlul de proprietate ce a sta la baza partajului era mai mică decât cea din realitate, situație neverificată de instanța fondului, în cadrul probatoriului efectuat.

De asemenea s-a susținut permanent , pe de o parte de către reclamant că linia de hotar a fost dreaptă, iar pe de altă parte de către pârâta recurentă că aceasta este curbă , instanța fondului nelămurind această situație de fapt esențială pentru obiectul cauzei, reclamantul susținând că tocmai din această curbare a gardului edificat de către pârâtă ar reieși cotropirea.

În anul 2001, Primăria Comunei Costești , la solicitarea reclamantului intimat , în adresa nr. 2106 din 19.06.2001 , f- 21, precizează că s-a procedat , de către Comisia Locală , la remăsurarea suprafeței atribuite prin sentința civilă nr. 579/1999 și s-a constatat că F_____ F______ a construit un gard din scândură ocupând abuziv 0,40 cm , acesteia din urmă atrăgându-i-se atenția să-și retragă gardul și să-l stabilească împreună cu reclamantul.

Aceeași constatare o face la 25.05.2010 comisia primăriei constituită la plângerea reclamantului , în procesul verbal întocmit , f- 23, în cuprinsul căruia se menționează că intimata pârâtă avea obligația de a-și muta stiva de lemne , pentru a face posibilă întinderea gardului.

Deși pârâta a contestat conținutul ambelor adrese , instanța fondului nu audiază parte din membrii comisiei, pentru a aprecia asupra sincerității părților, raportat la aceste situații constatate de reprezentanții primăriei.

Nici asupra locației salcâmilor și a socului nu se administrează probatorii , de natură a elucida pe suprafața de teren proprietatea cărei părți au fost plantați, raportat la care se putea aprecia aliniamentul gardului despărțitor.

Deși în : planul de situație anexă la raportul de expertiză din Dosarul xxxxx/1997 , f- 31, schița anexă la raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 5285/2003, f- 68 și schița raportului de expertiză întocmit de expertul P___ H_____, f-96, linia de hotar dintre proprietățile părților este dreaptă, iar în schița întocmită de către expertul C____ S____ linia de hotar este curbată, instanța fondului nu înlătură această contradicție, tocmai suprafața de teren inclusă în curbura gardului fiind aceea care se presupune că a fost ocupată.

Instanța fondului trebuia să aibă în vedere , să elucideze și să înlăture contradicțiile existente între înscrisurile existente și susținerile părților.

Instanța fondului nu procedează nici în ceea ce privește declarațiile de martori de așa manieră, cât să înlăture orice suspiciune și orice contradicție, raportat la înscrisurile depuse la dosar.

Apreciind că Judecătoria B____ nu a cercetat fondul și văzând că este necesară administrarea de probatorii suplimentare, apte să lămurească pe deplin situația de fapt, respectiv înscrisuri, martori, tribunalul urmează ca, în baza art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, să caseze sentința pronunțată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru suplimentarea probatoriilor în vederea stabilirii corecte a situației de fapt.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Admite recursul declarat de pârâta F_____ F______, domiciliată în ______________________________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX - având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire, în contradictoriu cu reclamantul P____ M_____, domiciliat în B____, cart.Micro 3, __________.B _______________.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriilor în vederea stabilirii corecte a situației de fapt.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Noiembrie 2013.

Președinte, A_______ M__	Judecător, M____ Ș________	Judecător, E______ P____
	Grefier, C_______ C____

Red. E.P.

Thred. M.H.

2 ex./ 15.01.2014

d.f. nr. XXXXXXXXXXXXXX – Judecătoria B____

j.f. – G_______ N_____