Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Servitute

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

D E C I Z I A NR. 775

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA XXXXXXXXXXX 2015

PREȘEDINTE V_______ O___ D______

JUDECĂTOR A______ I___________ M____

GREFIER S____ A__-M____

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de către pârâtul C______ M_____, împotriva sentinței civile nr. 5076 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimați fiind reclamanta M_______ L_____ B_______ și pârâții S___ V_____ al lui V_____ și _________________________.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 22 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 28 mai 2015.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 11.12.2013, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX, reclamanta M_______ L_____ B_______ a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții C______ M_____ și S___ V_____, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se creeze o cale de acces pentru imobilul proprietatea sa din _________________________________________, constând din suprafața de 700 mp teren curți construcții C1 (casă) cu nr. cadastral 3080-C1 înscris în C.F. xxxxx a UAT Dărmănești, bunuri dobândite în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2096 cu suma de 8500 lei precum și obligarea pârâților de a-și ridica de pe calea de acces ce se va stabili construcțiile edificate, respectiv pârâtul C______ M_____ una magazie în valoare de 300 lei iar pârâtul S___ V_____ una temelie beton în valoare de 300 lei.

În motivare a arătat că este proprietara unei locuințe și a suprafeței de 700 mp teren bunuri dobândite în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2096/8.08.2011. La data cumpărării imobilul avea cale de acces înspre proprietatea pârâtului S___ V_____ care îi permitea _____________________ curte și practicarea unui șanț de scurgere, iar ieșirea la calea publică se făcea pe lângă magazinul proprietatea numitului C______ M_____. Reclamanta a mai arătat că ulterior a aflat că atât terenul limitrof cu proprietatea sa și a pârâtului S___ V_____ cât și terenul de lângă magazinul pârâtului C______ M_____ au fost înstrăinate de Consiliul Local Dărmănești, iar cei doi au îngrădit terenurile edificând construcții, practic fiindu-i închisă calea de acces.

În drept, au fost invocate prevederile art. 762 pct. 2, 772 Cod civil.

Legal citat, pârâtul C______ M_____ a formulat întâmpinare prin care a invocat în primul rând nulitatea condiționată a dovezii de comunicare a acțiunii în contextul în care potrivit acțiunii introductive a fost citat în ___________________________, însă acesta locuiește în Germania, cu forme legale desfășurând o activitate remunerată în baza unui contract de muncă, luând cunoștință de acțiune, respectiv de adresa emisă la data de 4.03.2014 la data de 17.04.2014 când a revenit în țară în vederea petrecerii sărbătorilor pascale. Având în vedere acestea a solicitat a se constata că este în termen pentru a formula întâmpinare.

De asemenea, prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesual pasive având în vedere că din înscrisuri a rezultat că proprietar al fondului aservit peste care s-a reclamat trecere este ___________________.

Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1403/15.11.2006 Primăria Comunei Drămănești a vândut către _______________ reprezentată de C______ M____ G_______ imobilul constând în suprafață de 730 mp, intravilan, Dănila, ___________________________ _______________________ construcții, formată prin divizarea parcelei 14/1 din CF 240 a _____________________ planul de situație anexă la contract a rezultat configurația imobilului de 730 mp cumpărat cu precizarea că în partea opusă drumului comunal exista un drum de trecere cu o lățime cuprinsă între 5 și 5,54 mp peste care își asigurau trecerea la calea publică proprietarii de gospodării amplasate în vecinătatea terenului _______________. Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2345/7.12.2012 __________________________ către _______________ _______________________ în suprafață de 275 mp înscrisă în CF xxxxx a localității Dărmănești, cu nr. cadastral xxxxx. Această parcelă este în vecinătatea drumului comunal, limitrofă terenului de 730 înscris în CF 1056 Dănila, în partea opusă învecinându-se cu S___ V_____. Pârâtul a mai arătat că practic cele două terenuri formează un trup comun peste care niciodată reclamanta sau antecesorii săi nu și-au asigurat trecerea, dimpotrivă existând un drum special amenajat în acest scop folosit de reclamantă și în momentul de față.

La termenul de judecată din data de 06.09.2014, instanța a respins excepția nulității dovezii de comunicare, invocate de pârâtul C______ M_____ și a prorogat discutarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de același pârât.

La data de 25.09.2014 reclamanta a depus o completare a cererii de chemare în judecată în sensul că a înțeles să cheme în judecată în calitate de pârât pe _______________ arătând că în urma înscrisurilor depuse la dosar de către pârâtul C______ M_____ a rezultat că aceasta este proprietara fondului.

La termenul din data de 26.09.2014 instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării cererii completatoare și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S___ V_____ punând în discuție și excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului C______ M_____ și rămânând în pronunțare pe aceste excepții.

Prin sentința civilă nr. 5076din data de 31 octombrie 2014, Judecătoria Suceava a admis excepția tardivității formulării cererii modificatoare, formulate de către reclamantă la data de 25.09.2014, invocată din oficiu, de către instanță.

A respins cererea modificatoare formulată de către reclamantă, ca fiind tardiv formulată.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C______ M_____, invocată de către acesta.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S___ V_____, invocată, din oficiu, de către instanță.

A respins acțiunea având ca obiect „servitute de trecere” și „ridicare construcții” formulată de reclamanta M_______ L_____ B_______, în contradictoriu cu pârâții C______ M_____ și S___ V_____, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată.

A respins cererea pârâtului C______ M_____ de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În temeiul art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Instanța se va pronunța mai întâi cu privire la excepția tardivității formulării cererii completatoare, invocată din oficiu de către instanță, întrucât este o excepție de procedură, peremptorie și absolută.

Analizând excepția tardivității formulării cererii completatoare instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art. 204 alin.1 din Codul de procedura civilă reclamantul poate să-si modifice cererea și să propună dovezi, numai până la primul termen la care acesta a fost citat, iar potrivit alin. (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.

Prin cererea de modificare a cererii inițiale s-a urmărit schimbarea unor elemente importante ale cererii de chemare în judecată, precum: părțile, obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia. Astfel, cererea de introducere în cauză a unui alt pârât, constituie un element esențial din cuprinsul cererii de chemare în judecată ce poate fi formulată până la primul termen la care reclamantul a fost citat.

În prezenta cauză, instanța a reținut că, inițial reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții C______ M_____ și S___ V_____, prin care a solicitat crearea unei căi de acces pentru imobilul proprietatea sa, precum și obligarea pârâților de a-și ridica de pe calea de acces ce se va stabili construcțiile edificate.

La data de 25.09.2014, reclamanta M_______ L_____ B_______ și-a modificat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a ___________________. arătând că în urma înscrisurilor depuse la dosar de către pârâtul C______ M_____ a rezultat că aceasta este proprietara fondului aservit.

Având în vedere că prin cererea formulată, reclamanta a urmărit stabilirea unui drept de servitute pe terenul proprietatea ___________________., respectiv suprafața de 275 mp înscrisă în CF xxxxx a localității Dărmănești, cu nr. cadastral xxxxx și obligarea acesteia la ridicarea construcțiilor edificate de pe calea de acces ce se va stabili, instanța a apreciat că cererea este o cerere de modificare a cererii inițiale prin care s-a modificat cadrul procesual prin dobândirea calității de pârât a persoanei introduse în cauză și nu o cerere de chemare în judecată a altei persoane prevăzută de art. 68 din Codul de procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor art.68 din Codul de procedură civilă oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea pretinde pe cale separată aceleeași drepturi ca și reclamantul, iar potrivit art.70 din Codul de procedură civilă persoana chemată în judecată dobândește poziția procesuală de reclamant.

Astfel specificul acestei forme de intervenție forțată este faptul că persoana chemată în judecată ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, ori cererea reclamantei vizează o persoană împotriva căreia se urmărește stabilirea unor drepturi potrivnice, o persoană pe care reclamanta și-o dorește în proces în calitate de pârât.

În acest sens, instanța a reținut și dispozițiile art. 22 alin. 4 Cod procedură civilă care permit instanței de judecată calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății. În acest sens, chiar dacă reclamanta a indicat ca temei al cererii sale art. 68 alin. 2 Cod procedură civilă, a fost evident din motivarea în fapt a cererii că nu a urmărit incidența în cauză a acestei forme de atragere a terților în procesul civil, ci a urmărit introducerea unei alte persoane în calitate de pârâtă.

Față de dispozițiile legale mai sus amintite, precum și în raport de situația de fapt reținută, instanța a apreciat că modificarea acțiunii de către reclamantă a fost făcută după primul termen de judecată. De asemenea, instanța a constatat că pârâtul s-a opus acestei modificări, solicitând să se constate decăderea reclamantei din dreptul de a mai modifica acțiunea.

Prin urmare, instanța a admis excepția tardivității modificării cererii reconvenționale invocate din oficiu, constatând că reclamanta a fost decăzută din dreptul de a-și mai modifica cererea de chemare în judecată și a respins cererea modificatoare formulată de către reclamantă, ca tardivă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C______ M_____, invocată de către acesta prin întâmpinare, instanța a amintit că prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. De asemenea, instanța a reținut că reclamantul, fiind cel care declanșează acțiunea civilă, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.

În prezenta cauză, instanța a reținut că pârâtul C______ M_____ a precizat că terenul pe care s-a solicitat stabilirea unui drept de servitute nu este proprietatea sa.

Instanța a constatat că terenul pe care s-a solicitat de către reclamantă stabilirea unei căi de acces pentru imobilul proprietatea sa este proprietatea _______________. Astfel, din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1403/15.11.2006 (filele 56-57), instanța a reținut că ___________________ dobândit în proprietate imobilul constând în suprafață de 730 mp, intravilan, Dănila, ___________________________ CF nr.1056 (fila 58). De asemenea, în proprietatea ___________________. se află și suprafața de 275 mp înscrisă în CF xxxxx a localității Dărmănești, cu nr. cadastral xxxxx, aceasta fiind dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2345/7.12.2012 (fila 45).

Or, reclamanta, astfel cum a arătat și în precizările depuse la 25.09.2014, a solicitat stabilirea unei servituți cu privire la _________________ înscrisă în CF xxxxx a localității Dărmănești. De asemenea, însăși reclamanta a arătat că „în realitate este vorba de proprietatea ___________________., dobândită în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2345/7.12.2012” (fila 72).

Având în vedere că terenul fond aservit este proprietatea _________________, iar construcția a cărei demolare s-a solicitat este proprietatea aceleași societăți, instanța a constatat că nu există identitate între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este titularul obligației din raportul juridic dedus judecății și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C______ M_____, invocată de către acesta.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S___ V_____, invocată, din oficiu, având în vedere faptul că terenul pe care reclamanta a solicitat stabilirea unei căi de acces pentru imobilul proprietatea sa este proprietatea _______________, instanța a constatat, în raport de situația de fapt reținută, că nu s-a justificat calitatea procesuală pasivă a pârâtului S___ V_____ și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S___ V_____, invocată, din oficiu, de către instanță.

Pe cale de consecință, instanța a respins cererea având ca obiect „servitute de trecere” și „ridicare construcții” formulată de reclamanta M_______ L_____ B_______, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, solicitate de către reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța a respins cererea acesteia ca neîntemeiată, având în vedere faptul că instanța a respins acțiunea, pârâții nepierzând procesul.

Cu privire la cererea pârâtului C______ M_____ de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că potrivit art. 394 alin.3 din Codul de procedură civilă după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seama. Având în vedere faptul că apărătorul pârâtului a depus la dosar chitanța reprezentând onorariul de avocat, după închiderea dezbaterilor, instanța nu a luat în seamă înscrisul depus și a respins cererea de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Este esențială depunerea înscrisurilor ce dovedesc suportarea unor cheltuieli de judecată înainte de închiderea dezbaterilor și pentru respectarea principiului contradictorialității și a principiului dreptului la apărare, întrucât partea trebuie să fi avut în cursul dezbaterilor posibilitatea de a se apăra inclusiv cu privire la cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C______ M_____ prin care a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul de a se admite cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

În motivare a arătat că prin sentința civilă atacată s-au admis excepțiile invocate, respectiv excepția tardivității formulării cererii modificatoare, excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului și a pârâtului S___ V_____ și s-a respins acțiunea având ca obiect „servitute de trecere" și „ridicare construcții" formulată de reclamanta Mațepciuc L_____ B_______. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, pe de o parte, s-a respins cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor ca neîntemeiată, iar pe de altă parte, s-a respins și cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

A motivat instanța de fond că, potrivit disp. art. 394 al. 3 C.pr.civ., după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă. Cum apărătorul ales al pârâtului ar fi depus chitanța reprezentând onorariul de avocat după închiderea dezbaterilor, instanța de fond nu a luat în seamă acel înscris, respingând cererea sa de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

In primul rând, apărătorul ales al pârâtului nu a depus chitanța reprezentând onorariul de avocat după închiderea dezbaterilor, ci după formularea concluziilor pe excepțiile pe care s-a acordat cuvântul.

În al doilea rând, e adevărat că art. 394 al. 3 C.pr.civ. prevede expres că, după închiderea dezbaterilor, nu este posibilă depunerea la dosarul cauzei a niciunui înscris, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă însă, scopul avut în vedere de legiuitor prin disp. art. 394 al 3 C.pr.civ. se referă doar la temerea că prin aceste eventuale noi înscrisuri (privite ca mijloace de probă) s-ar putea aduce atingere principiului contradictorialității și al dreptului la apărare. Or, în prezenta cauză disp. art. 394 al. 3 C.pr.civ. au fost interpretate excesiv, într-o manieră extrem de formalistă, apărătorul ales al pârâtului depunând doar chitanța reprezentând onorariul avocat, care s-ar fi putut depune și o dată cu notele scrise, în cazul amânării pronunțării.

Pe de altă parte, trebuie să se dea eficiență și disp. art. 453 al. 1 C.pr.civ. potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Cum reclamantei i-a fost respinsă acțiunea, corect ar fi trebuit să se dispună obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, fiind parte căzută în pretenții.

Prin urmare, chitanța reprezentând onorariul de avocat a fost depusă anterior închiderii dezbaterilor, iar prin depunerea acesteia nu s-a adus atingere principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.

În drept, a invocat disp. art. 466 C.pr.civ.

Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru următoarele motive:

Așa cum a rezultat din hotărârea apelată, pârâtul a fost chemat în judecată de reclamantă, care a dorit să se creeze în favoarea lotului său (loc înfundat) o servitute de trecere peste terenul care, așa cum i s-a spus de la Primăria Dărmănești, a fost achiziționat de pârât.

În situația în care pârâtul ar fi depus în faza administrativă înscrisurile din care a rezultat că în realitate terenul în litigiu și construcțiile edificate pe acest teren și care i-au închis calea de acces sunt proprietatea ___________________., el ar fi fost în termen să precizeze cadrul procesual. În mod intenționat pârâtul nu a depus în termen aceste precizări, depunându-le la data de 6.06.2014, deși conform delegației apărătorului aflată la fila 38 dosar, angajamentul a fost făcut la data de 5.05.2014.

Conform încheierii din 6.06.2014 aflată la fila 69 dosar, pârâtul a fost decăzut din dreptul de a solicita probe și a invoca excepții.

Întrucât ea - reclamanta - a aflat de adevăratul proprietar al terenului doar din înscrisurile atașate de pârât la întâmpinarea tardivă depusă de acesta la 6.06.2014, a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a ___________________., cerere care i-a fost respinsă ca tardiv formulată.

În această situație, la data de 31.10.2014 (încheiere fila 83 dosar), au fost puse în discuție excepția lipsei calității procesuale a pârâților și tardivitatea formulării completării la acțiune, excepții unite cu fondul și s-a dat cuvântul și pe fond.

Pârâtul C______ M_____ a susținut excepția lipsei calității procesuale pasive, chiar dacă întâmpinarea era tardivă, întrucât fiind de ordine publică putea fi invocată, i s-a dat cuvântul ei - reclamantei, prin apărător, să combată excepția, excepție care viza și lipsa calității procesuale pasive a celuilalt pârât, pusă în discuție din oficiu și s-au pus concluzii și pe fond.

Instanța a rămas în pronunțare pe excepție și pe fond, deci s-au închis dezbaterile, moment în care reprezentanta pârâtului și-a amintit să solicite cheltuieli de judecată.

Reclamanta s-a opus ca după dezbateri să mai fie primite înscrisuri, acesta fiind motivul pentru care instanța a consemnat pe chitanță „depunere după încheierea dezbaterilor".

Apelul formulat urmează a fi respins ca nefondat, el vizând neacordarea cheltuielilor de judecată. S-a susținut în apel că sancțiunea prevăzută de art. 394 al. 3 Cod procedură civilă ar viza doar înscrisuri primite ca mijloace de probă, întrucât s-ar aduce atingere principiului contradicționalității și dreptului la apărare, susținere nereală.

Și cheltuielile de judecată solicitate sunt puse în dezbaterea părților, întrucât așa cum a rezultat din probele dosarului, pârâtul și-a formulat tardiv întâmpinarea, așa încât în situația în care ar fi solicitat înainte de încheierea dezbaterilor aceste cheltuieli, inevitabil se discuta în contradictoriu cu privire la cuantumul acestora ținând cont - așa cum a arătat - de apărările făcute de pârât tardiv.

Față de cele consemnate pe chitanță de președintele completului, în sensul că au fost depuse după încheierea dezbaterilor, apelul formulat de pârât urmează a fi respins, cu cheltuieli de judecată.

Pârâții S___ V_____ al lui V_____ și _________________________, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.

Apelul este nefondat.

Contrar criticilor pârâtului, prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 394 alin. 3 din noul cod de procedură civilă, care stipulează că „După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă”.

Scopul acestei reglementări, cum corect a subliniat și pârâtul de altfel, este subsumat respectării a două principii care guvernează procesul civil, anume contradictorialitatea și dreptul la apărare, în sensul că adversarului trebuie să i se asigure posibilitatea de a lua cunoștință de înscrisurile depuse, de a-și exprima punctul de vedere față de acele înscrisuri și de a-și face apărări în consecință.

Or, depășindu-se etapa dezbaterilor, aceste garanții se pierd, ceea ce conduce în mod evident la inechitatea procedurii, în cazul în care înscrisurile depuse după acest moment procesual au rol determinant la darea soluției.

O asemenea concluzie nu este nicidecum formalistă, cum se susține în apel, ci ea răspunde necesității asigurării drepturilor procesuale pentru părțile implicate, astfel că în nici un caz n-ar putea fi primit vreun înscris atașat notelor scrise depuse în caz de amânare a pronunțării, cum se pretinde.

Întrucât în speță chitanța de plată a onorariului avocațial a fost depusă după închiderea dezbaterilor, aspect consemnat atât în practicaua sentinței apelate, cât și prin mențiunea judecătorului cauzei chiar pe respectiva chitanță, mențiuni care fac dovadă deplină până la înscrierea în fals, conform art. 270 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, sancțiunea care intervine este neluarea în seamă în sensul art. 394 alin. 3 din noul cod de procedură civilă.

În fine, fără îndoială că în cazul pierderii procesului partea în culpă datorează cheltuieli de judecată părții care a câștigat conform art. 453 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, numai că în speță, pârâtul, cel care a câștigat procesul, nu a depus nicio dovadă valabilă în acest sens, doar acea chitanță avocațială neluată în seamă pentru argumentele de mai sus, astfel că cererea sa corect a fost respinsă.

Pentru considerentele învederate, în baza art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de către pârâtul C______ M_____, domiciliat în ___________________________, jud. Suceava și la av. S______ S_____ – Suceava, _______________________. 10, ____________, împotriva sentinței civile nr. 5076 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimați fiind reclamanta M_______ L_____ B_______, domiciliată în ___________________, _____________________________ și pârâții S___ V_____ al lui V_____, domiciliat în ___________________________, jud. Suceava și _________________________ – Suceava, _____________________, _____________, _______________________> Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

V_______ O___ D______ A______ I___________ M____ S____ A__-M____

Red./Tehnored. V.O.D.

Judecător fond Cosovăț A_____

7 ex./08.06.2015