Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 323/2013

Ședința publică de la 25 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_______ M__

Judecător E______ P____

Judecător M____ Ș________

Grefier A______ P______

Pe rol fiind rejudecarea, urmare a casării cu reținere conform deciziei civile nr.190/ 05 februarie 2013, a acțiunii civile având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire formulată de reclamanta C_______ M_____, prin procurator C_______ S_____, domiciliat în mun. B____, Fdt. P_______, nr. 3, jud. B____ în contradictoriu cu pârâții A________ V_____, domiciliat în mun. B____, ___________________________, județul B____ și B_____ V_____, domiciliat în mun. B____, ___________________________ Bis, județul B____.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamanta C_______ M_____ pentru care a răspuns procurator C_______ Ș_____ și pârâții A________ V_____ și B_____ V_____ reprezentați de avocat S________ I__.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință , după care :

Procuratorul reclamantei, la cererea tribunalului, a precizat că înscrisul intitulat „ declarație” din data de 9.05.2011 este semnat de către mama sa. Nu reprezintă o înțelegere a părților ci doar o promisiune de a se ajunge la o înțelegere cu părătul A________, după întoarcerea acestuia din Canada, promisiune care însă nu s-a mai finalizat .Pârâtul A________ este plecat în Canada , a revenit în țară ulterior însă nu a luat legătura cu mama sa . Declarația a fost redactată de avocat P____ E____ L__________.Mama sa este bolnavă și netransportabilă..Aceasta a suferit un accident vascular în urmă cu 3 ani. Declarația din 9.05.2011 este semnată de mama sa , pârâtul la acel moment era în țară , însă această declarație nu reprezintă o înțelegere ci este doar o promisiune de tranzacție , urmând ca recurentul la întoarcerea din Canada în țară să-i remită suma de 60 milioane lei , la dosar nu există dovezi din care să rezulte că mama sa a primit vreo sumă de bani.

De asemenea, procuratorul reclamantei, la interpelarea tribunalului, a mai arătat că lemnele de foc de care a făcut vorbire pârâtul în întâmpinarea de la fondul cauzei au provenit de la acoperișul imobilului acestuia, erau resturi rezultate în urma ridicării acoperișului , soba de teracotă a fost luată de mama sa pentru că recurentul dorea să o arunce la gunoi, sobă care a fost dată de către mama sa fratelui acestuia.Gardul de la stradă a mai arătat acesta provine de la pârât deoarece acesta a vrut să-l dea la fier vechi ;

Imobilul mamei sale are canalizare însă aceasta a fost făcută de fratele său, care avea o pensie de 1.400 lei.În prezent acesta este decedat..

Avocat S________ I__ având cuvântul pentru pârâți a arătat că nu are cunoștință dacă intimata este transportabilă sau nu, nu are alte cereri de formulat, nu înțelege să administreze alte probatorii și a solicitat judecarea cauzei.

Procuratorul reclamantei a arătat că nu are alte cereri de formulat și a solicitat judecarea cauzei.

Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.150 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Procuratorul reclamantei, având cuvântul, a solicitat menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. Expertiza efectuată în cauză reflectă realitatea.

Avocat S________ I__ având cuvântul a solicitat respingerea acțiunii ca neântemeiată. În ceea ce îl privește pe recurentul A________ V_____ urmează a se lua act de renunțarea la judecată la instanța de fond, a existat o înțelegere între aceasta și pârâtul A________ V_____ , reclamanta a avut ca apărător ales pe avocat P____ E____ L__________ și s-a consemnat în încheierea de ședință de renunțarea la judecată.

Declarația din data de 9.05.2011 este semnată de reclamantă , astfel cum precizat în instanță procuratorul acesteia. Procuratorul reclamantei a recunoscut că a primit bunuri de la pârâtul A________ V_____, și că nu are cunoștință dacă mama sa a primit vreo sumă de bani.

A solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

P___ cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ la data de 16.12.2010, sub nr XXXXXXXXXXXXXX, reclamanta C_______ M_____ a solicitat obligarea pârâților A________ V_____ și BADICU V_____ să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 30 mp teren pe care aceștia au acaparat-o din proprietatea sa și să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile părților, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea, în fapt, a acțiunii reclamanta a învederat că este proprietara casei de locuit și a terenului aferent acesteia în suprafață de 850 mp cu vecini : N- pe 50 m S______ F________, pe 35 m cu Badicu V_____, S- pe 85 m cu Badicu N______, E- pe 10 m cu CAP, V- pe 10 m cu _______________________________________ de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1891/11.07.1975 de fostul Noatriat de Stat Județean B____, că terenul său se învecinează la nord cu A________ V_____ pe o distanță de 50 m, suprafață pe care pârâtul a dobândit-o prin cumpărare de la S______ F________, și cu Badicu V_____ pe o lungime de 35 m și că din suprafața precizată pârâții i-au acaparat aproximativ de 30 mp, pârâtul A________ V_____ edificând o nouă construcție și astfel extinzându-și suprafața construibilă, desființând însemnul de hotar ce exista pentru delimitarea proprietăților lor, în aceiași manieră a procedat și pârâtul Badicu V_____

Edificarea construcțiilor fiind de dată recentă, pentru a realiza lucrările de finisare cu privire la spatele imobilelor casă de locuit, pârâții au pătruns în curtea sa, fără acordul său expres, aspect care a determinat-o să depună la P________ de pe lângă Judecătoria B____ o plângere pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie

În drept au fost invocate art 584 C. civ

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâtul A________ V_____ a susținut că se învecinează cu reclamanta pe o lungime de 29,88 ml, conform cărții funciare xxxxx prin care s-a notat edificarea construcției și intabularea dreptului de proprietate, că la momentul începerii construcției, de comun acord cu reclamanta și fiul său cu care aceasta locuiește, au stabilit linia de hotar și au hotărât de comun acord ca peretele construcției casei sale să fie hotar în schimbul unor foloase materiale cum ar fi: le-a dat o sobă de teracotă, lemne de foc pentru 2 ierni, le-a construit gardul de la stradă cu porți metalice, le-a branșat canalizarea în căminul său de canalizare , le-a dat gardul metalic ce despărțea proprietățile pe o lungime de 30 ml și alte materiale de construcții cu care și-au construit actuala magazie din spatele casei lor, plus o sumă de bani și că înțelegerea a fost și în sensul ca să construiască în termenii arătați mai sus, iar când vor fi necesare intervenții la peretele ce desparte proprietățile nu vor fi probleme.

Construcția a fost realizată respectându-se hotarul ce desparte proprietățile și a fost finalizată în 2007, iar din anul 2005, când a început edificarea acesteia și până în 2010 înțelegerea a funcționat. Actualmente, reclamanta nu îi mi permite executarea unor mici intervenții la peretele casei.

Pârâtul B_____ V_____ a învederat că se învecinează cu reclamanta pe latura de sud, pe o lungime de 19,42 ml, construcția nouă fiind edificată în anul 2005, cu autorizație de construcție, iar delimitarea dintre proprietăți a fost realizată prin gardul vechi, construit de părinții lui în 1052, gard pe care l-au găsit atunci când reclamanții și-au cumpărat proprietatea

Reclamanta împreună cu fiii săi au distrus gardul vechi dintre proprietăți abuziv, au intrat pe proprietatea lor cu o improvizație de gard impunând un hotar cu forța, ocazie cu care au sesizat organele de cercetare penală.

Reclamanta a depus la fila 36 dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat, în esență, că aspectele invocate de pârâți nu sunt reale, între părți nu a existat un acord în sensul de a le permite edificarea pereților construcțiilor pe linia de hotar în schimbul unor beneficii materiale, însemnul de hotar vechi să fie desființat.

În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu expertiză topo ( un prim raport de expertiză întocmit de expert P___ H_____ fiind anulat de către instanță în temeiul art 208 al 1 C.p.civ, la termenul de judecată din 10.09.2012, expertul întocmind un nou raport - filele 96-08 dosar), proba cu interogatoriu( reclamanta prin apărător solicitând expres a nu fi aplicate art 225 C.p.civ- fila 39 dosar, în privința reclamantei fiind aplicate art 225 C.p.civ fila 66 dosar), proba testimonială ( depoziția martorului P______ I____ fiind consemnată la fila 38 dosar) și proba cu înscrisuri filele 7-14, 20-24, 35, 45-51, 53-56, 73 dosar.

În baza materialului probator astfel administrat Judecătoria B____ a pronunțat sentința civilă nr xxxxx/12.11.2012 prin care a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâtul A________ V_____ să lase reclamantei, în deplină proprietate și pașnică posesie, suprafața de teren ce depășește linia de hotar cu o bandă în lățime de 0,27 m pe toată lungimea de 29,74 m, respectiv 29,74 m x 0,27 m =8,03 m , delimitată cu linia punctată prin schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert P___ H_____.

A stabilit linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților, amplasate în mun B____, ____________________________, pe aliniamentul 1-2-3-4 ( 29,74 m- 18,13m- 37,10 m) marcat cu linia continuă pe schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert P___ H_____, ce face parte integrantă din hotărâre.

A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului Badicu V_____ să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 30 mp teren și a obligat pârâtul A________ V_____ să restituie suma de 919 lei iar pe pârâtul Badicu V_____ să restituie suma de 250 lei, către stat, reprezentând cotele parte din ajutorul public judiciar acordat reclamantei.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut, referitor la primul capăt de cerere, că nici în alte acte normative și nici în Codul civil nu există o reglementare de principiu a acțiunii în revendicare imobiliară astfel încât a revenit doctrinei și jurisprudenței sarcina de a contura regimul juridic al acesteia, că în literatura juridică se reține că regimul juridic al acțiunii în revendicare imobiliară privește două probleme : imprescriptibilitatea acțiunii sub raport extinctiv și proba dreptului asupra bunului revendicat, că regula înscrisă în art 1169 C. civ este că cel care pretinde ceva înaintea judecății trebuie să dovedească pretențiile formulate este aplicabilă și în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acțiuni în revendicare și că, așa fiind, reclamanta este cea care trebuie să facă dovada că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, pârâții posesori având o situație pur pasivă, de așteptare, în favoarea lor operând o prezumție de proprietate dedusă din simplul fapt al posesiei.

În speță, Judecătoria B____ a constatat că reclamanta și soțul său, C_______ N______, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1891/11.07.1975 de NSJ B____ depus la fila 8 dosar, sunt proprietarii suprafeței de 850 mp și ai construcției de pe acest teren, amplasate în mun B____, _____________________________, că pârâtul Badicu V_____ a dobândit, împreună cu soția lui, Badicu G_______, prin contractul de întreținere autentificat sub nr 1350/8.06.2000 de BNI V____ Ș_____, între altele, dreptul de proprietate asupra cotei de ¼ din suprafața de 680 mp teren , limitrof cu proprietatea reclamantei, că același pârât, prin certificatul de moștenitor nr 1396/16.10.1991 emis de NSJ B____, a dobândit , prin moștenire legală, cota de ¾ din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului său tată, B_____ T_____, ce cuprindea, între alte bunuri, și suprafața de 680 mp teren situat în mun B____, __________________________, jud B____, fila 56 dosar și că pârâtul A________ V_____ nu a depus acte de proprietate asupra terenului limitrof proprietății reclamantei deși i s-a pus în vedere acest lucru.

A mai constatat instanța că raportul de expertiză topo întocmit de expert P___ H_____, a evidențiat că pârâtul A________ V_____ depășește linia de hotar , ocupând din terenul proprietatea reclamantei, o bandă în lățime de 0,27 m pe toată lungimea de 29,74 m, cu o suprafață de 8,03 mp, aceiași expertiză relevând faptul că pârâtul B_____ V_____ nu a acaparat vreo suprafață de teren din proprietatea reclamantei.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art 480 C. civ instanța a admis, în parte, capătul de cerere în revendicare și a obligat pârâtul A________ V_____ să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren ce depășește linia de hotar, respectiv banda cu lățimea de 0,27 m pe toată lungimea de 29,74 m, respectiv 29,74 m x 0,27 m =8,03 m , delimitată cu linia punctată prin schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert P___ H_____ și a respins același capăt de cerere în ceea ce-l privește pe pârâtul Badicu V_____.

Referitor la capătul de cerere privind grănițuirea proprietăților părților, Judecătoria B____ a apreciat că nu poate da eficiență înscrisului depus la fila 35 dosar, în care s-ar materializa o înțelegere a părților, având în vedere, pe de o parte, că în cuprinsul acestuia se condiționează însemnul actual de hotar de primirea de către reclamantă a unei sume de bani într-un cuantum nespecificat iar pe de altă parte, pentru că din nici o probă administrată în cauză, deși sarcina acesteia incumba pârâtului A________ V_____ potrivit art 129 Cpciv, nu a rezultat că ar fi achitat reclamantei vreo sumă de bani în baza înțelegerii din 9 mai 2011. Mai mult, martorul P______ I____ nu a confirmat că pârâții ar fi plătit vreo sumă de bani în contul reclamantei sau că „ la momentul anilor 2006-2007 pârâții nu i-au dat reclamantei nici o sumă de bani pentru terenul acaparat, între părți nu a existat nici o înțelegere cu privire la faptul că pârâții să construiască locuința pe linia de hotar sau pe vreo parte din terenul reclamantei”

În acest context, instanța la alegerea variantei de grănițuire a proprietăților părților, nu a materializat linia de demarcație punctată propusă de pârâtul A________ V_____ ci a ținut seama de faptul că, la nivelul anului 1975 când reclamanta a cumpărat terenul , granița dintre proprietățile părților era în linie dreaptă potrivit memoriului tehnic depus la filele 9-12 dosar.

Așa fiind, Judecătoria B____ a admis acest capăt de cerere și, în temeiul art 584 C. civ, a dispus materializarea hotarului pe aliniamentul 1-2-3-4 ( 29,74 m- 18,13m- 37,10 m) delimitat cu linia continuă prin schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert P___ H_____.

Pornind, pe de o parte, de la culpa procesuală diferențiată a fiecăruia dintre pârâți, de la sumele avansate de stat prin admiterea cererilor de ajutor public judiciar formulate de reclamantă iar pe de altă parte de la dispo art 584 C. civ care stipulează că toate cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate, în temeiul art 274 C.p.civ cu referire la art 18 din OUG 51/2008 a obligat pârâtul A________ V_____ să restituie suma de 919 lei iar pe pârâtul Badicu V_____ suma de 250 lei, către stat, reprezentând cotele parte din ajutorul public judiciar acordat reclamantei.

In baza art 274 C.p.civ față de principiul disponibilității părții în procesul civil, instanța, față de cheltuielile de judecată realizate efectiv de părți, a luat act că, în cauză, părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții A________ V_____ și B_____ V_____.

Primul a criticat sentința invocând dispoz.art.304 al.1 pct.6,7,8 și 9 Cod proc.civ. și susținând că instanța fondului a admis acțiunea și l-a obligat să lase reclamantei, în deplină proprietate și pașnică posesie, suprafața de 8,03 m.p teren, stabilind și linia de hotar dintre cele două proprietăți fără a observa că, la dosar, reclamanta depusese un înscris din care rezulta că înțelege să renunțe la judecată și la orice pretenții în legătură cu solicitările formulate prin acțiunea de față, dată fiind înțelegerea la care s-a ajuns .

În ciuda acestei situații instanța a dispus, în continuare, administrarea de probatorii, mai exact efectuarea expertizei topografice încuviințată și întocmită, în cele din urmă, de expert P___ H_____.

Nu a observat instanța că, prin întâmpinare, a pretins că nu a ocupat nici o suprafață de teren din cea aparținând reclamantei și că a avut o înțelegere cu aceasta referitor la suprafața pe care C_______ M_____ pretinde că i-o ocupă, suprafață pentru care i-a dat o sumă de bani .

Chiar dacă nu se precizează în înțelegerea făcută cu reclamanta suma primită în acest mod, este în afară de orice dubiu că tranzacția s-a finalizat, dovadă în acest sens stând chiar cererea depusă de aceasta în fața instanței de fond prin care arata că înțelege să stingă litigiul dedus judecății.

Or, Judecătoria B____, atunci când a trecut peste voința exprimată de reclamantă și a continuat judecata, a încălcat principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.

Solicită modificarea hotărârii în sensul de a se lua act de renunțarea reclamantei la judecată, sau într-o a doua ipoteză, de a se respinge acțiunea ca neîntemeiată față de împrejurarea că terenul determinat de expert a fost ocupat urmare a înțelegerii avute cu reclamanta.

Recurentul B_____ V_____ a criticat sentința Judecătoriei B____ prin prisma modului în care a fost soluționat capătul de cerere accesoriu, referitor la cheltuielile de judecată.

A susținut acesta că, deși în urma probelor administrate s-a constatat că nu a ocupat vreo suprafață de teren aparținând reclamantei, acțiunea fiind respinsă, a fost, totuși, obligat în mod nelegal , încălcându-se dispoz. art-274 al.1 Cod proc.civ., la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Solicită modificarea hotărârii în sensul înlăturării acestei obligații

Intimata C_______ M_____ a formulat întâmpinare solicitând respingerea celor două recursuri ca neîntemeiate.

A susținut că expertul a măsurat corect suprafețele de teren iar instanța dat o hotărâre temeinică și care reflectă adevărul.

Aceasta a depus la dosar și note de concluzii scrise.

P___ decizia civilă nr 190/ 05 februarie 2013 Tribunalul a admis recursul declarat de recurenții – pârâți A________ V_____ și B_____ V_____, a casat sentința civilă nr. xxxxx/12.11.2012, pronunțată de Judecătoria B____ și a reținut cauza spre rejudecare.

În ceea ce privește recursul declarat de A________ V_____ instanța de recurs a observat că, la termenul de judecată din 9.09.2011, apărătorul reclamantei a depus la dosar( fila 35) un înscris intitulat „declarație”, semnat atât de către intimata reclamantă C_______ M_____ cât și de către recurentul pârât A________ V_____, în care cei doi arătau că au ajuns la o înțelegere, ce era detaliată în cuprinsul respectivului înscris, iar la finalul acestuia reclamanta arăta că, urmare a înțelegerii intervenite, „își retrage” acțiunea civilă pornită împotriva lui A________ V_____ în dosarul de față.

A constatat tribunalul că instanța fondului nu a lămurit, la acel moment, voința părților, mai exact dacă acestea au încheiat o tranzacție și se impune să se facă aplicarea art.271 și urm.Cod proc.civ. sau dacă reclamanta înțelege să uzeze de dreptul de dispoziție conferit de art.246 Cod proc.civ. și să renunțe la judecată.

În raport de motivul de critică invocat de A________ V_____, ce rezidă tocmai în aceea că instanța fondului a continuat judecata ignorând manifestarea expresă de voință a reclamantei, exprimată în înscrisul amintit , Tribunalul a apreciat că se impune a se face verificări suplimentare pentru a se stabili dacă a existat sau nu intenția de a se pune capăt litigiului prin bună învoială, în condițiile art 271 și urm.Cod proc.civ., sau prin renunțarea la judecată în condițiile art-246 Cod proc.civ. , ori dacă, din contră, reclamanta nu a îmbrățișat nici una din aceste două opțiuni, situație în care trebuie să se stabilească în ce condiții a fost încheiată și depusă la dosar „ declarația „ datată 9.05.2011 .

În acest sens, în temeiul at.312 al. 3 și 4 Cod poc.civ. s-a concluzionat că se impune casarea sentinței recurate și reținerea cauzei spre soluționare , casarea cu trimitere fiind posibilă numai atunci când hotărârea a fost pronunțată fără a se intra în cercetarea fondului , ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată nici la administrarea probelor și nici la dezbaterea pe fond, situații care nu se regăseau în speța de față.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul B_____ V_____ tribunalul a observat că acesta a fost chemat în judecată de către C_______ M_____ care a pretins că și el îi ocupă, alături de A________ V_____, o suprafață de teren, aceasta solicitând, totodată, stabilirea liniei de hotar și față de acest pârât.

În urma probelor administrate, mai exact după expertiza topo efectuată, s-a constatat că B_____ V_____ nu ocupă nicio suprafață de teren din cel aflat în proprietatea reclamantei astfel că, acest capăt de cerere a fost respins, fiind admis numai capătul de cerere în grănițuire, instanța confirmând față de proprietatea B_____ V_____ linia de hotar deja existentă.

Or, potrivit art.274 al.1 Cod proc.civ., poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai partea care cade în pretenții, fundamentul acestei obligații fiind culpa părții respective în demararea procedurii judiciare.

În cauza de față, instanța de recurs a apreciat că nu se poate vorbi de o culpă procesuală a recurentului pârât B_____ V_____ în raport de capătul de cerere în revendicare, de vreme ce acesta a fost respins, și nici în raport de capătul de cerere în grănițuire, chiar dacă acesta a fost admis, atât timp cât s-a dovedit că granița existentă și necontestată de către acest pârât, este cea corectă.

În aceste condiții, Tribunalul a considerat că, atunci când a obligat pârâtul la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, Judecătoria B____ a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art 274 Cod procedură civilă și art 19 al 1 din UOG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, acest din urmă text de lege stipulând că dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Or, așa cum s-a arătat, chiar dacă s-a admis capătul de cerere în grănițuire reclamanta este căzută în propriile pretenții în condițiile în care ea a contestat o graniță existentă și care s-a dovedit a fi corectă.

Cum, prin prisma recursului declarat de B_____ V_____ s-ar impune modificarea hotărârii recurate, pe când prin prisma recursului declarat de A________ V_____, casarea aceleiași hotărâri, Tribunalul, pentru o judecată unitară, a făcut aplicarea dispozițiilor art 312 al. 3 teza finală Cod procedură civilă, și a casat în întregime sentința civilă nr xxxxx/12.11.2012 a Judecătoriei B____, reținând cauza spre rejudecare.

În rejudecare procuratorul reclamantei a dat o ________ lămuriri legate de împrejurarea în care s-a semnat „declarația” datată 9.05.2011.

Niciuna din părți nu a înțeles să administreze alte probatorii decât cele aflate la dosarul cauzei.

În aceste condiții tribunalul, analizând ansamblul materialului probator existent la dosar, reține următoarele:

Pretinde pârâtul A________ V_____, pe de o parte, că instanța ar trebui să pună capăt procesului pornit împotriva sa de reclamantă, urmare a manifestării de voință exprimată în acest sens de aceasta prin înscrisul intitulat „declarație”, datat 9.05.2011, iar pe de altă parte, în măsura în care nu se dă eficiență acestei manifestări de voință, solicită să se respingă acțiunea îndreptată împotriva sa ca neîntemeiată, dat fiind că a existat o înțelegere între ei să construiască, pe linia de hotar comună, imobilul casă de locuit iar reclamanta să-i permită să pătrundă pe terenul ei, pentru a face mici lucrări de reparații la peretele casei, în schimbul unor foloase materiale și a unei sume de bani înmânate acesteia.

În ceea ce privește manifestarea de voință în sensul renunțării la judecată tribunalul reține că nu se poate afirma, în contextul materialului probator existent la dosar și a faptului că pârâtul A________ V_____ nu a înțeles să administreze alte probe în rejudecare , că la data de 9.05.2011 prin înscrisul intitulat” declarație” reclamanta C_______ M____ ar fi ajuns la o înțelegere cu pârâtul amintit și ar fi intenționat să renunțe la judecată în ceea ce îl privește pe acesta.

Așa cum a arătat procuratorul reclamantei intimate C_______ M____ în ședința de judecată din 25.02.2013 declarația respectivă a fost redactată de avocat și ea materializează nu un acord de voință deja instalat între părți ci o intenție a acestora de a purta tratative în vederea stingerii litigiului prin bună învoială .Declarația analizată a fost depusă la dosar la chiar termenul de judecată din 9.05.2011, de către apărătorul reclamantei, avocat P____ E____, care a arătat atunci că, părțile ”au ajuns la o înțelegere și urmează să încheie o tranzacție în cauză în vederea stingerii litigiului sens în care solicită acordarea unui termen de judecată cauzei”, lucru ce rezultă din practiaua încheierii de ședință aflată la fila 39 dosar fond.

Și conduita părților pe timpul procesului în fața instanței de fond relevă faptul că la data de 9.05.2011 nu s-a ajuns la încheierea unei tranzacții și nici la renunțarea reclamantei la judecată.

Această concluzie rezultă din faptul că, după termenul din 9.05.2011, judecata a continuat, cauza a înregistrat alte numeroase termene la care s-au administrat probe fără ca vreuna dintre părți să pretindă s-ar fi renunțat la judecată sau că s–ar fi încheiat o tranzacție.

Așa fiind , concluzia tribunalului este aceea că nu a existat o manifestare de voință în maniera pretinsă de pârâtul recurent A________ V_____.

Referitor la susținerea recurentului. - pârât potrivit căreia acțiunea ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată întrucât a avut acordul reclamantei să construiască imobilul pe linia de hotar tribunalul constată că acțiunea în revendicare are un caracter petitoriu, prin intermediul ei punându-se în discuție însăși dreptul de proprietate asupra unui imobil, în speță suprafața de 30 mp pretinsă de către reclamantă, respectiv 8, 03 mp determinată în urma lucrării de expertiză efectuată la fondul cauzei de expert P___ H_____.

Așa cum a concluzionat expertul cei 8,03 mp teren fac parte din proprietatea reclamantei.

Pentru ca într-o acțiune în revendicare să obțină câștig de cauză, pârâtul ar fi trebuit să facă dovada că această suprafață a trecut în proprietatea lui. Or, după cum se poate observa acesta nu a susținut nicio clipă existența unui act translativ de proprietate încheiat cu reclamanta care să fi condus la trecerea dreptului de proprietate în patrimoniul lui, ci doar existența unei convenții în baza căreia i s-a permis să așeze construcția pe linia de hotar.

În consecință, dreptul de proprietate asupra terenului continuă să ființeze în patrimoniul reclamantei astfel că, privită din această perspectivă, acțiunea formulată de aceasta este întemeiată.

În cauză nu s-a solicitat ca instanța să dispună eventuale măsuri și în ceea ce privește construcția existentă pe hotar astfel că, în conformitate cu prevederile art 129 al 6 Cod procedură civilă, tribunalul se va pronunța numai asupra a ceea ce face obiectul investirii sale.

Susținerile pârâtului A________ în sensul că a construit în maniera arătată în baza unei înțelegeri la care a ajuns împreună cu reclamanta și în schimbul unor foloase și a unei sume de bani predate acesteia și deci dreptul acestuia de a avea clădirea parțial pe terenul reclamantei pe toată durata existenței acesteia, urmează să fie valorificate în măsura în care aceasta va formula, într-un litigiu viitor, pretenții sau cereri privitoare la clădire.

Pentru moment, privit din perspectiva dreptului de proprietate asupra terenului și prin prisma acțiunii în revendicare al cărei scop este tocmai acela al apărării proprietății, dreptul reclamantei fiind dovedit, ea este îndreptățită să obțină admiterea acțiunii și recunoașterea dreptului său de proprietate asupra celor 8,03 mp teren și stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 1, 2 din schița anexă a raportului de expertiză P___ H_____ ( fila 98 dosar fond) .

Suprafața de mai sus , chiar dacă proprietatea reclamantei, este în fapt grevată de existența construcției pârâtului iar împrejurarea dacă acesta a avut sau nu dreptul de a construi în această manieră nu face obiectul judecății în cauza de față.

Așa fiind, Tribunalul va admite acțiunea în rejudecare după casare cu reținere și va obliga pârâtul A________ V_____ să lase în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 8,03 m.p teren identificat conform schiței anexă la raportul de expertiză P___ H_____ ,întocmit pentru termenul de judecată din 8.10.2012 ,cu dimensiunile 0,27 mlx29,74 m.l mai exact fâșia de teren cu lățimea de 0,27 m.l și lungimea de 29,74 m.l delimitată între linia punctată și linia continuă cu coordonatele 1,2 din schița anexă la raportul de expertiză.

Va stabili linia de hotar dintre proprietatea reclamantei situată în mun.B____ ____________________________, și proprietățile pârâților situate pe aceeași stradă la nr. 266 și nr. 266 bis , pe aliniamentul 1,2,3(linie continuă) marcat pe aceeași schiță la raport ce face parte din prezenta hotărâre..

În ceea ce privește acțiunea în revendicare îndreptată împotriva pârâtului B_____ V_____, tribunalul constată că expertiza topo efectuată a concluzionat în sensul că acesta nu ocupă nicio suprafață de teren din cel aflat în proprietatea reclamantei astfel că, acest capăt de cerere al cererii de chemare în judecată va fi respins, urmând a fi admis numai capătul de cerere în grănițuire, în sensul confirmării, față de proprietatea B_____ V_____, a liniei de hotar deja existentă.

Referitor la cheltuielile de judecată, așa cum s-a arătat deja cu ocazia judecării recursului, potrivit art.274 al.1 Cod proc.civ., poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai partea care cade în pretenții, fundamentul acestei obligații fiind culpa părții respective în demararea procedurii judiciare.

În cauza de față, nu se poate vorbi de o culpă procesuală a recurentului pârât B_____ V_____ în raport de capătul de cerere în revendicare, de vreme ce acesta este găsit neîntemeiat, și nici în raport de capătul de cerere în grănițuire, chiar dacă acesta va fi admis, atât timp cât s-a dovedit că granița existentă și necontestată de către acest pârât, este cea corectă.

În aceste condiții, și față de dispozițiile art 19 al 1 din UOG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care prevăd că dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia, urmează ca parte din cheltuielile avansate de stat urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar a reclamantei, mai exact suma de 250 lei din cei 1169 lei cu acest titlu, să rămână în sarcina statului, urmând ca pentru restul de 919 lei , în temeiul art 18 din OUG 51/2008, să se dispună obligarea pârâtului A________ V_____ la restituirea lor către stat.

Având în vedere dispoz.art.274 Cod proc.civ. și faptul că, în recurs și în rejudecare după casarea cu reținere recurentul B_____ V_____ a suportat, în comun cu A________ V_____, o ________ cheltuieli constând în onorariu apărător (200 lei cu chitanța nr. 113 din 7.12.2012 și încă 200 lei chitanța nr. 119 din 24.01.2013) precum și taxa de timbru și timbru judiciar aferente criticilor pe care le-a formulat în recurs în sumă de 14,5 lei, tribunalul urmează să o oblige pe reclamanta căzută în pretenții față de acest pârât să-i plătească, cu titlul de cheltuieli de judecată suma de 114,5 lei ce se compune din 14,.5 lei taxă timbru și timbru judiciar și 100 lei onorariu apărător din cei 400 lei menționați în cele două chitanțe în care nu se arată defalcat cât a primit avocatul de la A________ V_____ și cât de la B_____ V_____.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte, urmare a rejudecării după casare cu reținere, acțiunea formulată de reclamanta C_______ M_____, prin procurator C_______ S_____, domiciliat în mun. B____, Fdt. P_______, nr. 3, jud. B____ în contradictoriu cu pârâții A________ V_____, domiciliat în mun. B____, ___________________________, județul B____ și B_____ V_____, domiciliat în mun. B____, ___________________________ Bis, județul B____, și în consecință :

Obligă pârâtul A________ V_____ să lase în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 8.03 m.p teren identificat conform schiței anexă la raportul de expertiză P___ H_____ ,întocmit pentru termenul de judecată din 8.10.2012 ,cu dimensiunile 0,27 mlx29,74 m.

Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților situate în mun.B____ ____________________________, respectiv nr. 266 și nr. 266 bis , pe aliniamentul 1,2,3 (linie continuă) marcat pe aceeași schiță la raport, ce face parte din prezenta hotărâre.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere în revendicare în ceea ce-l privește pe pârâtul B_____ V_____.

Obligă pârâtul A________ V_____ să plătească suma de 919 lei către stat , reprezentând parte din ajutorul public judiciar acordat reclamantei. urmând ca suma de 250 lei, avansată cu același titlu, să rămână în sarcina statului.

Obligă reclamanta la plata sumei de 114,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâtul B_____ V_____.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2013

Președinte, A_______ M__	Judecător, E______ P____	Judecător, M____ Ș________
	Grefier, A______ P______

Red. A M dosar fond XXXXXXXXX72010

Tehnored. A.M/A.P -2ex jud. fond F. P___

06.03.2013