Sintagma ce desemneaza in mod generic intreg setul de actiuni in justitie reglementate de lege pentru a fi utilizate in raporturile dintre mostenitori si dintre acestia si terti, in vederea punerii in valoare a unor drepturi succesorale ori a unor drepturi ce au o anumita legatura cu o mostenire sau cu calitatea de mostenitori a unor persoane.

Actiunile succesorale pot fi grupate astfel:
a) propriu-zise, si privitoare la mostenire;
b) specifice, si nespecifice

Au caracter de actiuni succesorale:
- actiunea in petitie de ereditate;
- actiunea de partaj succesoral;
- actiunea in reductiune succesorala;
- actiunea de raport succesoral;
- actiunea impotriva masurilor de conservare a patrimoniului succesoral luate in cursul procedurii succesorale notariale;
- actiunea in anulare (vizand certificatul de mostenitor, certificatul de vacanta succesorala, renuntarea la succesiunea, testamentul);
- actiunea in contestare;
- actiunea de repunere in termenul de acceptare a succesiunii;
- actiunea intemeiata pe obligatia de garantie a impartelii mostenirii;
- actiunea fundata pe gestiunea de afaceri;
- actiunea fundata pe ideea de subrogatie personala;
- actiunea referitoare la administrarea bunurilor in perioada indiviziunii succesorale;
- actiunea vizand darea socotelilor;
- actiunea pentru predarea legatului partivular;
- actiunea creditorilor (ipotecari sau chirografari) ce formuleaza pretentii asupra succesiunii, etc.

Competenta solutionarii revine instantei de drept pe raza teritoriala a careia defunctul a avut ultimul domiciliu, sau instantei de judecata a locului unde se afla principalele bunuir ereditare.