Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Special
Avocatul Marian Nazat: `Scriu întruna, altminteri m-aș usca, scriu ca să nu uit că exist, scriu pentru a nu lăsa buruienile să crească peste o lume deja moartă, scriu...`
facebook

Viața (de)scrisă de către avocați - Marian Nazat, autor "Cartea ieruncilor": "Tirania cotidianului e nemiloasă, scapă cine poate și cine vrea să se ia la trântă cu această părelnică fatalitate"

Tocmai ce-mi spunea o prietenă zilele acestea că filosofii și avocații nu știu să scrie. Și cum, mereu în Drept, excepția confirmă regula, iată că avocatul Marian Nazat a reușit, prin "Cartea ieruncilor", să radiografieze foarte bine o societate nu tocmai frumoasă: copii (ne)educați prin mass-media, patriotismul văzut ca o "boală venerică", sau tragedii naționale (vezi cazul "Colectiv") tratate cu spatele.

Am dat întâmplător peste un interviu mai vechi al autorului și avocatului Marian Nazat, acordat în vara acestui an colegilor de la Adevărul.ro, în care povestește despre una dintre cărțile sale de căpătâi, "Cartea ieruncilor".

Cartea "revizuieşte episoadele istorice ale ultimilor doi ani, cum ar fi "înscăunarea pe Deal" a preşedintelui Klaus Iohannis, moartea celor din Clubul "Colectiv" sau atacul de la "Charlie Hebdo". Aceste relatări se îmbină cu unele personale, dominate de nostalgia pentu Islazul natal sau de figurile care i-au marcat viaţa, precum Paula Iacob sau Gyuri Pascu".

Pentru care sunt curioși și vor să afle și mai multe despre cea mai recentă carte a avocatului, "Lumea azi", ce urmează a fi lansată la Târgul de carte "Gaudeamus", îi invităm să fie prezenți la eveniment pe data de 23 noiembrie 2017, ora 18.

Redăm mai jos o parte din interviul despre "Cartea ieruncilor".

"– Cartea se constituie ca un melanj între analiză politică, momente de nostalgie acută după vremuri mai bune, după locuri mai bune, și momente de confesiune, uneori cutremurătoare, așa cum este "Pomelnic pentru mama". Putem echivala Cartea Ieruncilor cu Jurnalul lui Marian Nazat?

– Este un jurnal, desigur, ca orice scriere subiectivă. Căci volumul Cartea ieruncilor nu-i altceva decât  lumea văzută  dinspre mine în ultimii doi ani, cu tot  ce au însemnat ei, înlăuntrul și în afara mea. Confesiunile unui revoltat fără o cauză precisă.

– Explicați în carte și originea titlului. Considerați că poporul român este dintotdeauna precum ieruncile despre care vorbește Cantemir, fiind ceva specific ethosului său, sau a devenit astfel cu timpul? În cazul în care vorbim de cea de-a doua variantă, care credeți că ar fi momentul în care românii s-au metamorfozat în ierunci, unde s-a produs alunecarea?

– Suntem așa din clipa în care Decebal s-a sinucis, conștient că nu-i poate birui pe romani. Iar perspectiva robiei, a umilinței ritualice care  i se pregătea pe străzile Romei l-a determinat să-și  ia singur zilele. Din acel moment am devenit un neam de ierunci. Spuneți-mi, s-a sinchisit cineva atunci când Decebal a ales de bună voie moartea, capitularea ?

–  "Nenorocită țară, în care orice străin apare ca un salvator în ochii unei turme de obidiți…", îl citați, la un moment dat, pe Marchizul de Custine care vorbește despre Rusia, și punctați că așa fac și românii astăzi, privind spre Washington sau Bruxelles. Această tendință nu vine pe filieră istorică? Carol I și Ferdinand I sunt considerați figuri istorice surori cu prosperitatea.

– Nu doar astăzi, numărând ultimii 27 de ani, adică, ci și înainte, inclusiv în vremea descălecării sovieticilor de pe tancurile prieteniei, ale Internaționalei socialiste… Așa s-au petrecut lucrurile și când s-a hotărât  aducerea în țară a casei regale de Hohenzolern. Și propaganda dâmbovițeană a început să ni-i prezinte pe Carol și Ferdinand drept figuri providențiale, neținând seama că istoria își urma cursul. Or,  curgerea asta presupunea modernizarea de la sine a arhitecturii politice, economice, sociale, culturale, juridice, progresul  ce se înregistra în lumea largă nu putea fi ținut la frontierele naționale. Altminteri, nu identific prosperitatea adusă în România de cei doi, să fim serioși. Vreo 80% dintre români trăiau atunci într-o sărăcie lucie, restul este rezultatul unor campanii dezgustătoare  de mistificare a adevărului. Sigur, eu nu neg rolul celor doi, dar să ne păstrăm luciditatea și să nu-i ridicăm în slăvi  mai mult decât se cuvine.  Ei au avut meritul că au scos țara din  buzunarele câtorva hrăpăreți băștinași a căror lăcomie nu-i departe de cea a urmașilor pe care suntem siliți să-i suportăm azi. Dar n-a durat mult și monarhii veniți din Germania și-au făcut propriile camarile, cu aceleași apucături… Așa că "talpa țării" a rămas să-și ducă nevolnicia în continuare în  bordeie și colibe.

– O idee interesantă pe care o reliefați este că odată cu capitalismul s-a strecurat insidios și ideea de "grup-țintă". Dacă ne raportăm la zona de politică, efectele acestei strecurări nu ar fi și slăbirea conceptului de cetățean?

– Mai mult, cetățeanul a dispărut de fapt, dacă o fi existat vreodată. Poate în Antichitate, deși eu nu mai cred în istorie  de prin 1990, când am văzut cum se  scrie ea… În realitate, omenirea n-a trăit decât o singură orânduire – sclavagismul. Numai că  păpușarii au tot botezat-o și  rebotezat-o după cum  le-a convenit întru prostirea norodului, transformat  în "grup-țintă". Capitalismul, ca și comunismul,  lucrează cu mulțimi, nu cu indivizi, și nu de ieri, de azi, ci dintotdeauna. De aceea, rugați-vă să  nu fiți inclusă în acel "grup-țintă" luat la ochi de vreun lunetist al puterii vremelnice !

 – Faceți o analogie prin care spuneți că viata este precum coca din căpistere, cu cât o frămânți mai bine, cu atât iese mai bună. Asta să le lipsească cetățenilor români pentru o viață mai bună, frământarea? Și ce ar însemna această frământare?

 – O ieși ea mai bună, dar nu mai ai timp s-o trăiești, preocupat să o tot frămânți! Sigur, ideea mea este valabilă pentru creatori, pentru oamenii care vor să lase ceva posterității. Ceilalți nu mai au timp  să  pună drojdia în cocă, fiindcă ba n-au bani, ba nu-i interesează propria precaritate, puțini au curajul să privească în față adevărul ! Nu-i la îndemâna oricui să iasă din propria zonă de confort, de siguranță personală.Tirania cotidianului e nemiloasă, scapă cine poate și cine vrea să se ia la trântă cu această părelnică fatalitate. Copiii sunt spălați  pe creier de mici, prin reclamele publicitare al căror cretinism n-are limite. Cum să  educi niște țânci cu filmulețe în care  un zărghit mulge o girafă din ugerul căreia curg bomboane strident colorate sau în care toți se distrează ? Ați văzut vreo reclamă în care cineva muncește sau învață ? Și atunci cum să-și mai pună ei problema frământării aluatului din căpistere?"


Cuvinte cheie: avocat autor, cartea ieruncilor, societatea romaneasca, volumul lumea azi, colectiv, istorie, patriotism, tineri indobitociti, robie, umilinta, capitalism, cetateni, scrisul ca pasiune, avocat Nazat G. Marian
COMENTEAZA

ALTE TITLURI
Urmărește-ți dosarele

cu notificări
la fiecare termen

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020