Avocatura Com
Analiză
În ceea ce privește zgomotul ambiental, Comisia Europeană constată întârzieri la punerea în aplicare de către România a Directivei privind zgomotul ambiental
facebook

Raportul CE privind implementarea legislației de mediu în România

Comisia Europeană (CE) a lansat în luna mai 2016 un nou mecanism de evaluare a implementării legislației de mediu a Uniunii Europene (UE) în statele membre. Principalele provocări au fost selectate luând în considerare anumiți factori, cum ar fi importanța sau gravitatea problemelor de punere în aplicare a politicilor de mediu, posibilul impact al nerespectării obligațiilor de mediu asupra calității vieții cetățenilor, distanța față de obiective și implicațiile financiare.

În urma evaluării, CE a elaborat în luna Septembrie 2017, pentru fiecare țară, un Raport privind stadiul implementării acquis-ului de mediu al UE - Environmental Implementation Review, EIR ("Raport").

Conform Raportului emis de CE pentru România, principalele provocări cu care se confruntă țara noastră în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul mediului sunt următoarele:

a. îmbunătățirea conformității cu legislația UE, privind deșeurile și cea privind apele urbane reziduale, în vederea atingerii obiectivelor UE.

b. îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000.

Domeniile tematice analizate în Raportul de țară emis de CE pentru România vizează în principal:

1. Dezvoltarea unei economii circulare și utilizarea mai eficientă a resurselor

În urma analizelor efectuate, rezultă că, în România, utilizarea eficientă a resurselor este în continuare scăzută, iar economia circulară rămâne slab dezvoltată, fiind în medie cu 40% mai puțin eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, decât la nivelul UE. Nu atât deficitul de resurse, cât mai degrabă lipsa unei gestionări eficiente a resurselor disponibile ridică probleme pentru dezvoltarea durabilă în România.

Întârzierile mari înregistrate de România în adoptarea instrumentelor de planificare relevante în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, rata mare de depozitare a deșeurilor (82 % în 2013, fiind cea mai mare din UE), constituie indicatori ai faptului că resursele nu sunt păstrate în cadrul economiei atunci când un produs a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață.

Gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România. Performanța țării este caracterizată de rata extrem de scăzută de reciclare (5 %), de rata ușor mai crescută de compostare (11 %) și de rata mare de depozitare a deșeurilor (82 %), contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE.

În ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor de către România, CE atrage atenția asupra faptului ca România nu folosește suficiente măsuri de sprijin pentru utilizarea eficientă a resurselor, nefiind adoptată încă o o politică națională privind programul pentru o economie circulară.

2. Protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural

Punerea în aplicare a directivelor privind natura reprezintă în continuare o provocare considerabilă pentru România. Administrația română a rețelei Natura 2000 pare să se confrunte cu un deficit de capacitate administrativă și există, de asemenea, probleme din cauza lipsei de cunoștințe și de date, conchide Comisia Europeană.

O altă problemă abordată este cea legată de importanța infrastructurilor ecologice. Un obstacol însemnat pentru punerea în aplicare a infrastructurilor ecologice în România îl consitutie înțelegerea limitată a modului în care funcționează ecosistemele naturale, ceea ce se traduce prin capacitatea limitată de a concepe proiecte de infrastructuri ecologice. Acestui obstacol i se adaugă lipsa unei mentalități a planificării prealabile și utilizarea incorectă a proceselor de amenajare integrată a teritoriului. În cazul în care investițiile masive în infrastructură (autostrăzi, piste de curse, căi ferate, rețele de apă și canalizare, instalații de gestionare a deșeurilor etc.) necesare în viitorul apropiat nu sunt planificate, integrate și evaluate în mod corespunzător, conectivitatea habitatelor va fi grav amenințată, susține CE în raportul de țară elaborat.

3. Asigurarea sănătății și calității vieții cetățenilor

Calitatea aerului, a apei și zgomotul excesiv consituie cauze principale ale problemelor de sănătate. 

Poluarea aerului și efectele acesteia asupra ecosistemelor și asupra biodiversității trebuie să fie reduse și mai mult decât în prezent, fiind necesar să se intensifice eforturile, în vederea realizării deplinei conformități cu legislația Uniunii. În acest sens, CE propune întreprinderea de acțiuni în sensul reducerii emisiilor de oxid de azot și/sau reducerea concentrațiilor de dioxid de azot, printre altele, prin reducerea emisiilor legate de transport - în special în zonele urbane, precum și reducerea emisiilor legate de producția de energie și căldură care utilizează combustibili solizi și a celor legate de transport și de agricultură.

În ceea ce privește zgomotul ambiental, Comisia Europeană constată întârzieri la punerea în aplicare de către România a Directivei privind zgomotul ambiental.

O altă problemă abordată în raport de Comisia Europeană este cea legată de implementarea legislației UE în domeniul apei. Și din acest punct de vedere, România se află încă într-o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor reziduale urbane, în timp ce nivelul de punere în aplicare a Directivei privind apa potabilă este scăzut.

În sensul celor de mai sus, Comisia Europeană propune României să acorde prioritate investițiilor pentru stațiile de tratare a apelor urbane reziduale în vederea îndeplinirii termenelor de tranziție stabilite în Tratatul de aderare. 

xxx

Pentru o cât mai eficientă aplicare a legislației în domeniul mediului, Comisia propune îmbunătățirea de urgentă a capacității administrative și a coordonării agențiilor implicate, pentru a evita astfel sancțiuni considerabile pe termen mediu și lung. În acest sens, România trebuie să accelereze punerea în aplicare a strategiei pentru consolidarea administrației publice, în cadrul căreia ar trebui să se acorde atenția cuvenită mediului. 

Utilizarea eficientă a fondurilor structurale și de investiții europene este considerată esențială pentru atingerea obiectivelor de mediu și integrarea acestora în alte domenii de politică, România fiind încurajată să utilizeze mai bine fondurile UE pentru a face față provocărilor și a consolida coordonarea mecanismelor sale administrative. 

Din nefericire însă, lipsa de stabilitate în structurile administrative, combinată cu o capacitate insuficientă de punere în aplicare, întârzie adesea reformele structurale și afectează utilizarea eficientă a fondurilor UE. 

Avocat Denisa Benga si Avocat Diana Cernat​, Casa de avocatură "Duncea, Ștefănescu&Associates"


Cuvinte cheie: comisia europeana, implementare legislatie, economie, resurse, romania, strategie, administratie publica, zgomot excesiv, mediu, deseuri
COMENTEAZA

ALTE TITLURI
Urmărește-ți dosarele

cu notificări
la fiecare termen
Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC AVOCATURA COM SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. © Copyright SC Avocatura COM SRL și SC ADVO VALUE SRL | 2003-2019
Avocatura Com