Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Examene
`Zilele de luni și până joi / Am făcut-o gogonată / Am jucat Warcraft pe rupte / Las OEPA pe altă dată!`
facebook

SPECIAL - File din jurnalul unui meloman (care se înscrie la concursul de admitere la Barou)

"E ziua în care / Vreau să rămân un oarecare / S-arunc cu 10 milioane / Să mă înscriu la întâmplare... tot habar n-aaam!"

Vineri, 28 iulie 2017, București.

Dragă jurnalule, astăzi sunt în delirul minții. M-am trezit cu o compilație de refrene în cap, dar rămân la acesta ultim, că simt că redă cu acuratețe cum mă simt: ca un personaj de ficțiune. La întâlnirea dintre domnul Lefter și domnul Habarnam.

Mă îndrept cu pași greoi și împleticiți către stația de metrou, că doar "e ziua în care / îmi las mașina în parcare". Nu de alta, dar am de bătut un drum atât de anevoios, încât risc să îmi sară țandăra și să mă oprească psihiatrul la cabinet peste cele 5 minute de consult autentic. "Does that make me crazy? Poooossiblyyy".

Mă îndrept către secția de poliție și deja mă văd fluturând victorios cazierul... până când în fața mea se ivește ca din văzduh un mușuroi de chipuri schimonosite și încruntate care murmură în fața unei uși încremenite. Întreb și aflu că până-mi va veni rândul trece o babă cu niște colaci... dar am atâtea de făcut într-o zi! Și nu e rost de întârzieri! Aștept vreo oră în ploaie și vânt (nu m-am mai dus acasă după umbrelă, că e semn rău să te întorci), după care cadranul ceasului se simte hărțuit de insistența mea. Îmi iau inima-n dinți și mă prezint în fața domnului polițist ai cărui epoleți cu 4 grade mă cam neliniștesc. Îi explic problema și mă-ntreabă ce-am făcut până acum de am lăsat înscrierea pe vineri.

Cum adică ce? "Zilele de luni și până joi / Am făcut-o gogonată / Am jucat Warcraft pe rupte / Las OEPA pe altă dată!". Asta era în capul meu. Ce s-a auzit de fapt a fost o tânguială soră cu milogeala, în speranța că stârnesc o bătaie de inimă de sub uniforma aia tristă. Și am reușit! Eram sigur că și căpcăunii au inimă, oricât de urât sunt descriși ei în basme.

- Veniți pe ușa din spatele secției, să nu vă vadă nimeni, că se lasă cu furci și topoare. O luați ușooor înspre acolo, m-ați înțeles?

"Deees-paaa-ciii..."

- Da. Sigur. Da, am înțeles.

Când în sfârșit mă văd fluturând victorios cazierul judiciar, îmi dau seama că trebuie să alerg să prind troleibuzul. Timpul n-are răbdare cu mine, psihiatrul are cabinet tocmai în zona în care metroul va fi gata peste 20 de ani, iar eu astăzi simt că-mi ies din pepeni uitându-mă la ceas. "And isn`t is ironic / Don`t you think?"

Ajung transpirat și cu limba cât un cot în fața cabinetului. Îmi netezesc puțin cămașa și dau să intru. Mă opresc și-mi dau șapca jos. Dau să intru. Mă opresc și bat de trei ori în ușă. Intru. Un nene gârbovit mă analizează tăcut și încruntat, în timp ce îngăim câteva cuvinte fără cap și coadă. "Închide ochii / Pot să pătrund adânc în mintea ta / Ești oropsit, frustrat și încurcat / Fără civil deja te vezi picat".

- Tinere, ești aici? Te-am întrebat de două ori la ce îți servește evaluarea? Ce să scriu?

"Și gamerii au îngerii  lor / Uăăăăuu, sfântul cinci nu mai e bun / Și gamerii au îngerii lor / Uăăăăuu, un șapte ar fi parfum."

- Scuzați... ăăă... scrieți "admitere Barou", vă rog. Dar ce treb-

- Asta e tot. 150 de lei la domnișoara în hol. La revedere!

"Freaky, freaky duuude!"

Ies din cabinet puțin dezorientat, dar îmi revin rapid în simțiri, felicitându-mă pentru că am fost isteț și mi-am legalizat din timp diploma de licență și suplimentul la diplomă, bașca faptul că am reținut și un xerox din apropierea Baroului. "The bar isn`t the best place to be a lawyer/ So the Bar is where I go". O, Doamne, devin enervante trilurile astea!

Achit taxa la banca din apropiere, rugându-mă să fie suficienți bani ca să pot primi și eu o sticlă de apă în timpul examenului. "Dar de mic am învăţat că unii bani, bani, bani / Te lasă fără viaţă, fără bani, bani, bani...".

De ce ăia care dau la INM sunt mai cu moț? De banii ăștia vreau și mic-dejun continental plus răspunsurile corecte la Civil. Bine, jumătate de răspunsuri.

Ajung și la xerox, îmi aranjez toate documentele în ordine, cu aerul unui om care deja se vede pledând pătimaș în fața unor judecători care își dau coate, și merg cu pași apăsați către clădirea care-mi promite o profesie și mulți bani. De dat. "Bani, bani, bani, bani/ Bagă bani, bani, ooooo". În fața Baroului, mă opresc câteva secunde, trag adânc aer în piept și fac o rugăciune. "Toaaateee drumurile duc la tine/ Și mă gândesc că poate îți e milă și de mine!" .

În clădire simți freamătul continuu al sărmanilor care-și încearcă norocul ca la loterie. Din când în când, mai aud printr-un colț pe unul care vorbește despre sechestrul asigurător și mă trec fiorii, pentru că mereu am lăsat procedurile alea plictisitoare pe altă dată.

Completez două cereri și aștept răbdător în sala apăsătoare. Mă gândesc că sunt la finalul maratonului și răsuflu ușurat.

- Ce-i asta, domnu`?

- Diploma și suplimentul, legalizate ambele.

- Mdaaa, siiigur. Atunci mie de ce în original îmi scrie 8 pagini și dvs aveți doar 7 legalizate?

- Mi-a spus doamna notar că ultima pagină e cu titlu informativ, despre sistemul de notare Bologna, și nu se legalizează...

- Cum adică? Notarul poate n-are habar, că ăștia sunt, dar dumneavoastră care vreți să admiteți la Barou nu știți ce trebuie legalizat?

- Dar...

- Le luați și veniți mai târziu. Următorul!

"Las-o, las-o să vorbeascăăă / C-așa sunt ele, te iau ca la piață / Las-o, că e inflamatăăă / Și crede-mă când îți zic că este complexatăăă!"

Sub privirile pline de compasiune ale celorlalți candidați, o iau în grabă și mă fac nevăzut prin ușa sălii. Caut cu disperare un notar prin apropiere, ajung prin Centrul Vechi, pe o stradă cu un nume prețios (C.I. Filitti), intru într-o clădire care stă să cadă, mă rog să nu fie vreun cutremur de 7 grade în următoarele 15 minute, îmi rup de la suflet 100 de lei, primesc în schimb 8 hârtii și revin la Barou cu un zâmbet pierit.

- Gata? Așa de repede v-ați întors? mă primește rânjind aceeași doamnă.

"Sunt doar un om, ce trece prin timp, greşind zi de zi si învăţând/ Nu sunt exemplar, dar poate voi fi, un antiexemplu istoric curând!"

- Mda... Repede.

Stau cu inima cât un purice în timp ce doamna îmi ia dosarele la puricat. Când într-un final îmi dă undă verde, puțin dezamăgită că n-a mai avut ocazia să mă întoarcă din drum a doua oară, mă ridic și-i urez politicos "ia rămâi cu... bine / hai rămâi cu... bine!"

Asta a fost. Urmează o altă lună de Warcraft și Coduri. Cu accent pe procedurile alea speciale. Dragă jurnalule, "de unde vin la ora asta / pe unde am umblat?". Pare o închipuire, dar nu mă mai simt ratat. Am umblat pe la poliție, și la notar am umblat. Acum sunt înscris la examen, deja mă văd avocat!

Material semnat de către Cristina-Mihaela Drăghici, Pasionată de Drept pentru Avocatura.com!


Cuvinte cheie: jurnal, candidat, admitere barou, muzica, acte, birocratie, cazier judiciar, diplome legalizate, bani, taxa, barou, birou notarial, despacito
COMENTEAZA

ALTE TITLURI
Urmărește-ți dosarele

cu notificări
la fiecare termen

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020