Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Alegeri
Andrea Chiș consideră că a dobândit maturitatea necesară de a lua decizii care pot produce schimbări în sistemul judiciar
facebook

Proiect de candidat pentru CSM - Andrea Chiș: Adoptarea unui Cod etic liber și revenirea la programul de muncă flexibil pentru judecători

Andrea Chiș, "decanul de suflet" din cadrul Facultății de Drept UBB Cluj, în același timp judecător al Curții de Apel Cluj a întocmit proiectul privind candidatura sa pentru funcția de membru CSM. A ales să devină judecător în urmă cu aproximativ 22 de ani, iar anul acesta a decis să candideze pentru CSM. Cele mai interesante propuneri din proiectul judecătoarei sunt: preluarea administrării bugetului instanțelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, adoptarea unui Cod etic liber asumat de judecători și revenirea la programul de muncă flexibil pentru judecători.

PROIECT privind candidatura pentru funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii din partea curților de apel

Judecător Andrea Annamaria Chiș, Curtea de Apel Cluj

Preambul

Am ales să devin judecător în urmă cu aproape 22 de ani, când am absolvit facultatea de drept. Profesia de judecător e singura profesie juridică pe care am practicat-o de atunci, singura pe care o cunosc din interior. În tot acest răstimp, am ocupat o funcție de execuție, fiind de acea parte a baricadei care se "mulțumește" să rezolve dosare, să observe cum se iau deciziile, să protesteze, să se revolte, să ceară altora o schimbare.

Deciziile luate de cei de care depindea soarta mea profesională nu au fost întotdeauna cele la care m-am așteptat sau la care am sperat. De aceea am hotărât să candidez, apreciind că am dobândit maturitatea profesională necesară să fiu unul dintre cei care iau deciziile de natură să producă schimbări în sistemului judiciar.

Am ales să vă scriu ca și cum v-aș vorbi. Voi scrie despre mine, despre noi și despre așteptările noastre. Asociați cuvintelor o voce care se vrea auzită.

1. Cine sunt și ce așteptări am ca judecător de la Consiliul Superior al Magistraturii

Am absolvit Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj Napoca în anul 1994. Am fost repartizată ca judecător stagiar la Judecătoria Cluj Napoca, unde am profesat timp de 5 ani. În anul 1999, am devenit judecător la Tribunalul Cluj, iar, din anul 2004, adică de aproape 12 ani, sunt judecător al Curții de Apel Cluj.

Am promovat în funcții de execuție în baza unor examene, cel din anul 1999 fiind primul examen de acest gen în sistemul nostru judiciar după anul 1989. Știu că e important să fii legitimat prin examen atunci când este vorba despre carieră și, în calitate de judecător de curte de apel, am participat în mai multe rânduri în diverse comisii de examinare, ajungând la concluzia că felul în care se desfășoară în prezent examenele de promovare în funcții de execuție nu reflectă întotdeauna nivelul de pregătire profesională și nu valorifică pe deplin experiența profesională a judecătorului.

Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a adopta regulamentul privind desfășurarea unui astfel de examen, de a organiza un astfel de examen, precum  și obligația de a da aviz privind legile ce privesc sistemul judiciar, putând să sesizeze Ministrul Justiției, membru de drept al consiliului, pentru a iniția modificarea actelor normative ce vizează sistemul judiciar, inclusiv sub aspectul evoluției în carieră, iar viitorul consiliu trebuie să ia măsuri care să ofere soluții privind evoluția profesională a judecătorului care să măsoare în mod riguros capacitatea acestuia de a funcționa la o instanță de control judiciar.

Apreciez faptul că această profesie este o provocare, întrucât te obligă să citești legea și doctrina, să fii primul care aplică și interpretează un text de lege, să ai curajul să iei o decizie, inclusiv de schimbare a jurisprudenței și să o susții.

Am scris, împreună cu colegul judecător Gh. L. Zidaru, o carte intitulată Rolul judecătorului în procesul civil, cu intenția declarată de a oferi fiecărui judecător un drum pe care poate păși în siguranță, indiferent de problema concretă cu care se confruntă la un moment dat. Cred, însă, că nu e suficient să fii un judecător mai mult sau mai puțin curajos în soluții, este important ca numele tău să nu fie asociat unui dosar, în nici un fel de termeni, nici laudativi, cu atât mai puțin denigratori.

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul constituțional de garant al independenței judecătorului, are obligația de a fi un tampon între judecător și presiunile ce se exercită asupra acestuia din afara sistemului judiciar (presă, politic), iar uneori și din interiorul acestuia (inspecție judiciară).  Cred că un viitor consiliu ar trebui să fie mai eficient în sesizarea din oficiu a presiunilor ce se exercită asupra judecătorilor în anumite dosare, precum și în soluționarea în termen optim a sesizărilor de apărare a independenței sau reputației profesionale judecătorului.

Timp de 8 ani am fost președintele Filialei Cluj a Asociației Magistraților din România, iar, de 3 ani, sunt vicepreședintele acestei filiale. Filiala Cluj a fost singura dintre filialele din cadrul acestei asociații care s-a distins printr-o activitate și o voce proprie.

Bunăoară, am fost asociația care, în anul 2005, am inițiat primul demers în justiție pentru înlăturarea discriminărilor salariale din sistem, susținându-l inclusiv printr-un studiu publicat într-o revistă de specialitate (Despre disriminarea salarială a magistraților, apărut în Curierul Judiciar nr. 12/2005), ce a stat la baza expunerii de motive a Ministerului Justiției pentru inițierea actului normativ ce a dus la egalizarea, la acel moment, a salariilor din sistem.

Din păcate, pentru că bugetul instanțelor are ca ordonator principal de credite pe Ministrul Justiției, spre deosebire de cel al parchetelor, care îl are pe Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (deși, constituțional, procurorii funcționează sub autoritatea ministrului justiției, judecătorii nu), astfel de hotărâri au fost puse cu dificultate în executare. Nu e singurul motiv pentru care s-ar impune ca bugetul instanțelor să fie luat de sub controlul Ministrului Justiției și să treacă sub autoritatea președintelului Consiliului Superior al Magistraturii, cu o mai mare autonomie de decizie a instanțelor.

Este firesc ca baza materială a sistemului să fie gestionată din interiorul acestuia, nu doar de Înalta Curte de Casație și Justiție, ci și de alte instanțe. Este adevărat că, față de posibilitatea actuală ca președintele consiliului să fie un procuror, o astfel de inițiativă ar presupune o schimbare constituțională în sensul, eventual, al creerii unor consilii judiciare diferite pentru procurori și judecători, o astfel de schimbare fiind nu doar una posibilă, ci chiar justificată și din multe alte considerente.

La propunerea Filialei Cluj a Asociației Magistraților din România, în anul 2005, s-a introdus în legea statutului concursul pentru ocuparea unor funcții de conducere în instanțe și parchete, din materii specifice unei astfel de poziții în instanță. În anul 2014, tot la inițiativa acestei asociații, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus publicarea proiectelor celor care au ocupat funcțiile de conducere în urma concursurilor.

Era un pas necesar pentru o mai mare transparență a procedurii de examinare și pentru a se putea verifica de către colectivele de judecători dacă cel care a câștigat concursul chiar are un proiect viabil pe care îl pune în aplicare în perioada mandatului și dacă mai e sau nu necesar să-l continue în perioada unui eventual al doilea mandat.

Cred că ceea ce se mai impune să facă noul Consiliu Superior al Magistraturii este să creeze o bază de examinatori profesioniști, cu reglementarea unor conflicte de interese privind participarea în astfel de comisii a unor conducători actuali de instanțe sau chiar a foștilor conducători o perioadă de timp de la încetarea mandatului. O astfel de măsură este necesară pentru a încuraja mai mult pe cei care doresc să ocupe astfel de funcții să participe la un astfel de examen și ar elimina posibile suspiciuni privind obiectivitatea membrilor comisiilor de examinare.

Am participat la proiectul inițiat de Consiliul Superior al Magistraturii privind volumul de muncă al judecătorilor, într-o primă fază a acestuia, întocmind, cu cunoștințele empirice pe care le dețineam la acel moment, un studiu despre volumul de activitate al judecătorului civilist, civilul fiind specializarea mea.

Consider că un nou consiliu trebuie să se implice în continuare în stabilirea unor criterii care să reflecte cu și mai mare acuratețe volumul de muncă real al fiecărei instanțe, pentru a lua măsurile necesare în vederea dimensionării corecte a personalului, ținând seama și de specializarea fiecărui judecător (o importantă garanție a independenței).

Sunt și profesor de drept procesual civil, având calitatea de lector al Facultății de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, întrucât cred că e important să transmitem noilor generații cunoștințele noastre teoretice și, mai ales, practice și, mai mult decât atât, să oferim modele de gândire, un sistem de valori și să determinăm cât mai mulți absolvenți să devină judecători, pentru că ei vor fi viitorii noștri colegi de instanță, complet, birou.

Pentru că am două locuri de muncă, iar mulți dintre noi avem cel puțin încă un loc de muncă implicit, constând în îndatoririle de soț, soție, mamă, tată, fiu, fiică etc.,  consider important  ca programul de muncă să fie unul flexibil, care să ne permită să lucrăm în intervalul de timp considerat optim de fiecare dintre noi, care ne permite să fim maxim de eficienți.

Cred că este important, așadar, ca noul consiliul să revină la decizia privind programul de muncă flexibil pentru judecător, cu stabilirea clară a condițiilor când prezența la serviciu este obligatorie, inclusiv previzibilitatea ședințelor de secție, respectiv a zilelor în care acestea ar trebui să se desfășoare și a intervalului de timp în care trebuie anunțate, precum și a modului în care judecătorul de pe lista de permanență trebuie să fie la serviciu în timp util pentru soluționarea incidentelor ce implică prezența sa.

Asociația profesională din care fac parte a fost implicată într-un proiect inițiat de consiliul anterior privind un  Cod etic al judecătorului (separat de un Cod etic al procurorului, datorită specificului celor două profesii), proiect care, din păcate, a rămas nefinalizat, fiind reluat de actualul consiliu.

Actualul consiliu a demarat un proiect  în cursul acestui an, însă fără a implica cu adevărat judecătorii, aşa cum era necesar. Cred că proiectul unui nou Cod etic trebuie continuat și finalizat de noul consiliu, în sensul adoptării unui Cod etic liber asumat de judecători, ei fiind cei care cunosc cel mai bine valorile profesiei lor. Mărturisesc că m-am exprimat în favoarea constituirii instituției consilierului de etică cel puțin la nivelul fiecărei curți de apel.

Credeam că rolul unui astfel de consilier, judecător specializat în chestiuni ce țin de etica profesiei, ar fi fost acela de a prelua atribuția colegiilor de conducere privind consilierea în problema conflictelor de interese.

Este în interesul și pentru protecția judecătorului care se află într-o dilemă privind un posibil conflict de interese, o situaţie de incompatibilitate fundamentată cel puţin pe o atingere adusă aparenţei de imparţialitate, ca acesta să poată discuta cu o persoană specializată și ținută de secretul profesional  și să știe când e cazul, de exemplu, să se abțină și când nu e cazul să se abțină doar pentru a fi protejat printr-o soluție de respingere a cererii, cu riscul inducerii unui dubiu în mintea justițiabilului privind imparțialitatea sa.

Am constatat, însă, că sistemul a fost reticent în acceptarea acestei instituții, de aceea cred că, până la urmă, orice coleg judecător în care avem încredere poate fi consilierul nostru de etică. În acest scop, apreciez că este necesară organizarea mai multor seminarii de etică în cadrul formării profesionale continue, la care să participe cât mai mulți judecători dintre cei care doresc să participe la astfel de seminarii și care să împărtășească experiența dobândită.

Tot prin contribuția asociației am fost implicată într-un proiect privind o serie de seminarii de comunicare cu Baroul Cluj, proiect desfășurat și cu colaborarea Curții de Apel Cluj, pe parcursul unui an, finalizat cu o propunere de Ghid de bune practici privind cele două profesii, adoptat de Adunarea generală a Baroului Cluj.

Pentru că au existat colegi care au simțit nevoia implicării Consiliului Superior al Magistraturii într-un astfel de proiect, condiționând participarea lor la proiect de un gir al consiliului, cred că viitorul consiliu trebuie să fie mai implicat în comunicarea interprofesională, prin încheierea unui protocol sau finalizarea unui ghid de bune practici, o bună comunicare fiind necesară pentru asigurarea unui climat confortabil în sala de judecată.

Citește continuarea pe Clujust.ro!


Cuvinte cheie: csm, candidat, proiect de candidat, profesie, magistrat, judecator, curtea de apel cluj, administrarea bugetelor, program flexibil, cod etic, decan de suflet, colegi, interese, comunicare, judecator CHIS ANDREA ANNAMARIA
COMENTEAZA

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020