Avocatura Com
Actualitate
Zorba poate să danseze liniştit. Gheorghe Piperea explică
facebook

Zorba poate să danseze liniştit. Avocatul Gheorghe Piperea: "Olanda, nu Grecia, este Omul Bolnav al Europei"

Gheorghe Piperea a lansat, joi, o teză spectaculosă. Reputatul avocat este de părere că nu Grecia este cea mai îndatorată ţară din zona euro, ci Olanda, aducând în sprijinul tezei sale afirmaţiile economistului englez Matthew Lynn, director executiv al agenției londoneze Strategy Economics.

Piperea a comentat ultimele evoluţii în problema grecească:

Sub influenţa americanilor care, prin "vocea" FMI, au transmis că se impune o restructurare a datoriei Greciei, adică o reducere, probabil cu o treime, a datoriei, şi o amânare la plată cu vreo 20 de ani, acompaniată de un nou împrumut de circa 50 miliarde euro, chestiunea grecească ia o mică pauză. Până duminică. Băncile rămân închise până luni. 

Spre disperarea tehnocraţilor bruxelezi, Grexitul se amână.

Sper ca dl. Tsipras să înţeleagă ce trebuie din această "bunăvoinţă" americană (vorba vine, pentru că, de fapt, americanii sunt terifiaţi de ideea ieşirii Greciei din NATO, nedând doi bani pe ieşirea Greciei din UE). 

Adică:

(i) să ceara justiţiei să confişte profiturile ilegale făcute de ultrabogaţii profitori greci şi "globali" de pe urma ultra-îndatorării Greciei, 

(ii) să repatrieze profiturile şi activele financiare ascunse de aceiaşi profitori prin diverse paradisuri fiscale (inclusiv, dar mai ales cele colectate în băncile elveţiene; "colecţia" de franci elveţieni a acestor profitori şi a altora ca ei este cauza principală a hiper-valorizării francului elveţian), 

(iii) să elimine multiplele avantaje fiscale şi privilegii construite timp de peste 40 de ani de politicienii - compradores ai Greciei pentru overlorzii sistemului, pentru bogaţii greci (armatorii din Pireu şi Salonic fiind dintre cei mai influenţi), pentru managerii de corporaţii şi pentru politicieni, şi 

(iv) să impoziteze profiturile uriaşe făcute în Grecia din afaceri cu Grecia utilizând "levierul" CE, BCE, EFSF, ESM şi FMI de băncile europene şi de băncile americane de investiţii (inclusiv, sau mai ales, Goldman Sachs) şi, să nu uit, 

(v) să îşi reducă în limita suportabilă cheltuielile militare.

Doar după aceea guvernul dlui Tsipras ar putea opera o impozitare a pensiilor mai mari de 1500 de euro, o reducere a aparatului de stat ultradimensionat şi o redimensionare a investiţiilor publice (cum ar fi enormul activ imobiliar inutilizabil rezultat din Olimpiada din 2004). Altfel, dl Tsipras va fi aruncat peste bord cu aceeaşi energie cu care grecii au votat Oxi la referendumul de duminica trecută.

Apoi, avocatul şi-a îndreptat privirile asupra Olandei:

Din întâmplare, în timpul unei "răsfoiri" a internetului, am dat peste un articol din mai 2013 din presa spaniolă, din care rezultă un lucru uluitor: nu grecii supra-îndatoraţi cu pensiile lor publice mult prea mari, nici ciprioţii cu sistemul lor bancar împănat cu banii negri ai ruşilor, nici spaniolii sau irlandezii tocaţi de recesiune sunt naţiunile cele mai îndatorate ale Euro-zonei, ci... olandezii. Acei sobri şi responsabili olandezi pentru binele cărora se luptă acum dl Djisslebloem cu grecii leneşi şi iresponsabili care au tocat 240 de miliarde euro din bani publici europeni alocaţi pentru "salvare" de la faliment.

Conform articolului de mai jos, în mai 2013, gradul de îndatorare a consumatorilor olandezi era de 250% din PIB (în cazul Spaniei acest grad de supra-îndatorare fiind de "doar" 125% la acel moment, n.a.). Întrucât PIB - ul Olandei este în jur de 800 de miliarde de euro, înseamnă că valoarea cumulată a datoriilor consumatorilor olandezi este de 2000 de miliarde de euro.

A se observa că totalul datoriilor populaţiei şi al firmelor în România este de sub 100 de miliarde euro, adică de 20 de ori mai mic. 

De precizat că datoria publică a Olandei a fost de 65% în anii 2010-2012, crescând la 75% în anii 2013-2014, deficitul bugetar fiind, în medie, de 4,5% din PIB, în toată perioada 2010-2014, perioadă care coincide cu "eforturile" de salvare prin două bail-out-uri succesive eşuate ale Greciei. 

A se observa că datoria totală a României nu depăşeşte nici ea 100 miliarde euro. Suntem nişte iresponsabili noi românii, nu? Dacă l-aţi întreba pe olandezul Steven van Groningen, v-ar răspunde: "Ja, Ja, naturlich". 

Spre deosebire de atitudinea faţă de ţări ca Grecia sau România, Comisia Europeană se poartă cu mănuşi în cazul Olandei. Priviţi ce expresie: "Datoriile mari provenite din garanţii acordate instituţiilor financiare și posibilele nevoi de recapitalizare reprezintă un risc pentru finanţele publice". Ne rezultă ca Olanda a făcut propriile cheltuieli nesăbuite cu salvarea propriilor bănci, dar atenţionarea este făcută pe un ton minimal. [Sursa : European Commission – "European Economic Forecast Spring 2013 – European Economy", 9 May 2013, Brussels].
 

El a oferit apoi, spre analiză, un articol tradus din limba spaniolă, care descrie problemele financiare ale batavilor, membri marcanţi ai Comunităţii Europene, făcând câteva comentarii.

Este scris de un economist londonez, Matthew Lynn, director executiv al agenției londoneze Strategy Economics. Textul în limba spaniolă este publicat aici). Traducerea de mai jos poate fi inexactă. Daca aveţi critici, îndreptaţi-le contra colegei mele Iulia Golgojan, vorbitoare de spaniolă. Eu mă pricep la franceză şi engleză…  
 
Note prealabile: articolul conţine afirmaţii de-a dreptul uluitoare. Spre exemplu, se spune că Olanda este o ţară în colaps. Autorul spune că, dacă până în 2013, probleme aveau ţările de la periferia zonei euro (PIIGS), din 2013 a devenit clar că centrul hiper-bogat al Europei intră în colaps, prima ţară vizată fiind Olanda. Dacă grecii, irlandezii, italienii, ciprioţii, aveau diverse scuze pentru problemele cu care se confruntau, olandezii nu au nici o scuză. Ei au respectat regulile. Şi au ajuns, totuşi, în colaps.

Gheorghe Piperea FOTO: Bogdan LECCA

Mai jos, Avocatura.com vă prezintă articolul tradus de avocatul Iulia Golgojan, de la Piperea & Asociaţii:
 
"Care dintre statele din zona euro este cel mai îndatorat? Grecii cheltuitori, cu generosul sistem de asigurări sociale? Ciprioții, cu băncile în care există numai bani murdari, de proveniență rusă? Spaniolii în recesiune sau irlandezii aflați în faliment? În mod curios, cei mai îndatorați sunt serioșii și responsabilii olandezi. 

Datoria consumatorilor din Țările de Jos a atins 250% din economiile statului, destinate acoperirii datoriilor consumatorilor. Ca termen de comparație, Spania niciodată nu a depășit 125%. 

Olanda este una dintre țările cele mai îndatorate din lume. Este într-o continuă recesiune și nu prezintă semne de revenire. Criza monedei euro durează deja de 3 ani și abia acum a început să afecteze țările de la periferia zonei euro. Cu toate acestea, Olanda, țara care este una dintre cele mai importante în cadrul Uniunii Europene și a Eurozonei, este de mult afectata de criza care îi amenință pe toți utilizatorii de monedă euro. Dacă nu (se) poate supraviețui în zona euro, se va fi sfârșit totul. 

Olanda a fost dintotdeauna una dintre cele mai prospere și stabile din Europa și, în același timp, unul dintre principalii apărători ai conceptului de Uniune Europeană. Olanda a fost fondator al Uniunii și unul dintre susținătorii înverșunați ai monedei unice. Cu o economie prosperă, bazată pe export și un mare număr de multinaționale de succes, se presupunea că avea toate șansele de a câștiga de pe urma economiei bazate pe moneda unică. În schimb, a urmat o cale deja cunoscută, astfel cum s-a întâmplat cu Irlanda, Grecia și Portugalia, iar exemplele pot continua.

Bula imobiliară

Provizioanele reduse, care sunt pe placul economiei germane, precum și mult capital ieftin, au condus la crearea unei bule imobiliare și la explozia datoriei publice. De la introducerea monedei unice și până în prezent, costul traiului de zi cu zi în Olanda s-a dublat, transformându-se într-una dintre economiile supraîncălzite din lume. În prezent, însă, se află într-o scădere bruscă. Costul traiului de zi cu zi a scăzut cu aceeași viteză ca în Florida, în momentul în care s-a spart bula imobiliară (criza sub-prime, n.a.). 

În prezent, prețurile sunt cu 16,6% mai scăzute decât erau în punctul maxim al bulei imobiliare în 2008, iar asociația națională a agenților imobiliari prezice o scădere suplimentară de 7%. Cu excepția cazului în care locuința a fost cumpărată secolul trecut, în prezent aceasta valorează mai puțin decât prețul la care a fost cumpărată și mult mai puțin decât împrumutul care a fost acordat pentru achiziționarea acesteia. [n.a. – foarte interesant; consumatorul ar putea, prin lege, să lase această locuinţă în mâinile băncii, în schimbul ştergerii datoriilor; Olanda are un astfel de mecanism legal, noi nu avem, că aşa e în tenis]

Pentru toate acestea, olandezii se găsesc într-un ocean de datorii. Depășind 250%, datoria consumatorilor depășește situația Irlandei și este de 2 ori și jumătate mai mare decât cea a Greciei. Guvernul a trebuit deja să salveze o bancă, iar cu aceste datorii în creștere continuă, probabil vor urma alte bănci de salvat. Băncile olandeze au 650.000 milioane de euro într-un sistem imobiliar care pierde din valoare în fiecare zi. Dacă este un aspect de notorietate pe piețele financiare, acela este cel potrivit căruia piața imobiliară se scufundă, fără a exista indicii de revenire. 

Recesiune profundă

Agențiile de rating (care se pare că nu sunt primele în a fi la curent cu această situație) încep să își dea seama. În februarie, Fitch, deși a observat datoria olandeză, a menținut calificativul triplu A, într-un mod, evident, forțat. Agenția a constatat însă scăderea costului traiului de zi cu zi, creșterea datoriei statale, precum și necesitatea stabilității sistemului bancar (același amestec toxic existent în celelalte state din zona euro afectate de criză).

Economia se află în deplină recesiune. Șomajul crește și atinge maximul din ultimele două decenii. Numărul șomerilor s-a dublat în doar doi ani și în luna martie a crescut de la 7,7 la 8,1,% (o creștere mai rapidă ca în Cipru). FMI prezice că economia va înregistra o creștere cu 0,5% în 2013, însă aceste previziuni se dovedesc de cele mai multe ori neadevărate. Guvernul încearcă să acopere deficitul bugetar implementând măsuri de austeritate. Ca alte țări din zona euro, Olanda se învârte într-un cerc vicios de creștere a datoriei și de scădere a veniturilor la buget, care nu conduce decât la și mai multe măsuri de austeritate și pierdere de locuri de muncă. Dintr-o astfel de situație este foarte greu de ieșit (fiind mai ales constrânsă de existența monedei euro).

Până în prezent, Olanda a fost marele aliat al Germaniei în ceea ce privește implementarea de măsuri de austeritate pentru întregul continent ca potențială soluție la problemele cauzate de moneda unică. Acum că situația degenerează rapid, sprijinul olandez în acest sistem de măsuri de austeritate fără sfârșit începe să nu mai fie atât de ferm.

Celelalte colaps-uri ale zonei euro s-au petrecut la periferia acesteia. Era vorba de țări mărginașe, iar problemele acestora păreau accidente, nu dovezi clare ale slăbiciunilor sistemului. Grecii erau prea cheltuitori. Irlandezii au pierdut controlul asupra pieței imobiliare. Italienii au fost mereu datornici. Pentru olandezi nu se poate găsi însă nicio scuză: aceștia au urmat toate regulile.

De la început a fost clar că această criză a euro va ajunge în fază terminală când va atinge zona centrală. Mai mulți analiști au crezut că va fi vorba despre Franța, deși nici această țară nu este ocolită de probleme (datoria crește, iar Guvernul face eforturi pentru a menține o economie competitivă), totuși continuă să fie o țară bogată. Datoriile sale sunt destul de mari, însă nu au scăpat de sub control și nici nu au început să amenințe sistemul bancar. În schimb, Olanda se află în această situație. 

Poate că trebuie să mai așteptăm un an, însă datoria crește, iar sistemul financiar scade cu fiecare zi ce trece. Olanda este primul stat central în colaps, iar acest aspect este grav pentru criza monedei euro deja existent".


Cuvinte cheie: zorba grecul, omul bolnav al europei, grexit, analiza, avocat, grecia, olanda, americani, alexis tsipras, banci, tehnocrati bruxelles, comisia europeana, economie, tara in colaps, tarile piigs, zona euro, avocat Gheorghe Piperea, avocat Golgojan C.I. iulia, Piperea & Asociatii
COMENTEAZA

ALTE TITLURI
Urmărește-ți dosarele

cu notificări
la fiecare termen
Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC AVOCATURA COM SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. © Copyright SC Avocatura COM SRL și SC ADVO VALUE SRL | 2003-2020
Avocatura Com