Avocatura Com
Exclusiv
Florentin Țuca, Managing Partner TZA, și-a deschis ușile biroului, dar și sufletul, pentru Avocatura.com: `Tenisul este una dintre marile mele pasiuni`
facebook

EXCLUSIV - Florentin Țuca: "Ce i-aș spune lui Rafa într-o intâlnire tête-à-tête? L-aș provoca la o «cerveza». Urmează cel mai greu sezon pe zgură din cariera lui"

Cum ar spune Ursa, Florentin Țuca nu e "fan Rafa". E "Rafan". Managing Partner-ul de la "Țuca Zbârcea și Asociații" ne-a deschis, cu afabilitate, ușa biroului, marți seară, pentru a discuta despre... Tenis. Și ce poate fi mai frumos decât să vorbești cu un avocat despre Drept? Să vorbești despre sportul alb. În biblioteca lui Florentin, la loc de cinste, figurează, așa cum era de așteptat, biografiile lui Nadal (prima, pe post de Biblie) și Federer. Dar și, mai sus, o carte care mi-a atras atenția: "The End of Lawyers". "E greu să câștigi cu Florentin la tenis, când ai un e-mail care se termină cu @tuca", a glumit Mihai Dudoiu, partenerul de tenis - dar și de avocatură - al lui Florentin Țuca, la finalul interviului.

Avocatura.com: Florentin, încă o dată, mulțumim că ți-ai luat timp să vorbim despre tenis. Te-aș întreba, în primul rând, de unde pasiunea asta? Când s-a născut ea?

Florentin Țuca: Pasiunea s-a născut ceva mai târziu decât epoca copilăriei. Țin minte însă primele meciuri de tenis, ele vin din epoca copilăriei. Sunt meciurile lui [Ilie] Năstase cu [Björn] Borg, prin anii ‘75-’76, dacă nu mă înșel. Și pasionat de tenis, în adevăratul sens al termenului, sunt din epoca duelurilor Federer-Nadal, de când au început ele să țină prima pagină a tenisului mondial.

Avocatura.com: De câte ori joci tenis?

Țuca: De câte ori prind ocazia. 

Avocatura.com: O medie pe săptămână?

Țuca: De patru ori pe săptămână. 

Avocatura.com: Am văzut că astăzi erai și cu niște colegi. 

Țuca: Păi joc cu câțiva dintre ei. În principal cu Mihai Dudoiu, dar joc și cu Gabi Zbârcea și cu Cornel Popa. Avem un turneu anual al firmei. Suntem vreo opt oameni din firmă care jucăm. Ne împărțim în grupe după criterii valorice și trageri la sorți.

Și ceea ce e interesant e că, de fapt, cel mai bun dintre noi e Mihai. Acum, în paranteză, să se consemneze declarația asta - nu e adevărat, evident - dar pentru cititori, ca să par și eu obiectiv. Livrez o minciună întru obiectivitate.

Ultimele finale pe care le-am jucat în turneele firmei, le-am jucat eu cu Mihai. Și acum doi ani, am avut o finală... Era undeva în sfârșit de decembrie, înainte de Crăciun, tot la balon jucam. Și am câștigat primul set eu, cu 6-2. La al doilea set, aveam 5-2, la un game să câștig finala. Și m-a întors Mihai la 7-5 și am convenit împreună, fiindcă trecuseră trei ore, că jucăm setul decisiv altădată.  

Trece Crăciunul, și așa mai departe. Ajunși în Ajun de An Nou, a trebuit să fac un mesaj către toți tenismenii din firmă, și am zis: "Îmi pare rău, nu s-a mai jucat, campionul rămâne Țuca pentru că 6+5, 11 game-uri, 2+7, 9, deci scor final, 11 la 9, sunt campion"

Acum un an, după protestele lor că am venit cu Ordonanțe de Urgență, cu răstălmăciri și cu recalculări și cu reguli proprii, am jucat din nou, m-a bătut primul set și l-am câștigat pe al doilea. Din nou ne-am oprit, și din nou am decretat că "dacă nu ați vrut să adunăm game-urile, atunci regula este cine a câștigat ultimul set".  Și așa m-am autoproclamat campion din nou. 

 Personal, cred că forța mentală este cea care face diferența între campioni și pluton. Și când spun asta, mă refer la diferența dintre Nadal, Djokovic și Murray, pe de o parte, și restul. Pentru că Federer e scos din discuție, fiindcă în cazul lui este deja mai mult decât forță mentală. Este har și sunt tone de talent.

(Avocatul Florentin Țuca, Managing Partner "Țuca Zbârcea și Asociații", editorialist Treizecizero și împătimit al tenisului)

Avocatura.com: Îți admirăm editorialele scrise pe treizecizero.

Țuca: Mulțumesc. Mai scriu la trezecizero când am inspirație și când mă prinde câte un meci. Am o colaborare cu Adrian Țoca, și trimit texte din când în când. Nu sunt un colaborator regulat și conștiincios, dar din când în când, trimit texte acolo. 

Avocatura.com: Te-aș întreba, pentru că deunăzi a câștigat Rafa [Nadal] la Buenos Aires. Știu că meciul a fost suspendat un pic din cauza ploii, după care s-a revenit...

Țuca: A câștigat în două seturi.

Avocatura.com: Exact. Cum va fi sezonul lui pe zgură? Ce părere ai? Și inevitabil o să vorbim despre Roland Garros, și ce șanse are la Roland Garros.

Țuca: După părerea mea, se apropie cel mai dificil sezon pe zgură al lui Rafa, din cariera lui. Și asta din mai multe motive. Odată, e o presiune foarte mare pe umerii lui. E recunoscut și apreciat de toată lumea tenisului ca fiind cel mai mare jucător de zgură din toate timpurile. Și performanțele atestă lucrul ăsta. Nu poate să ducă la nesfârșit, pe umeri, celebritatea asta și succesele astea, fără să clacheze la un moment dat. 

A fost acel episod Söderling de la Roland Garros, singurul Roland Garros pe care l-a ratat... Și-a revenit după aceea. Dar mă aștept, totuși, ca sezonul lui pe zgură anul ăsta să fie, cum am zis, cel mai greu de până acuma. Din cauza acestei presiuni. În al doilea rând, e și o presiune externă, separată de presiunea asta internă. Presiunea externă care se numește Djokovic. Acum doi ani, Djokovic l-a detronat pe Rafa taman la Monte Carlo, când Rafa alerga după al nouălea titlu acolo. Djokovic i l-a suflat, și a fost la un pas să îl învingă în finală la Roland Garros, anul trecut... Oricum, Djokovic își dorește foarte mult, este extrem de hotărât să câștige Roland Garros-ul anul acesta. 

Avocatura.com: Djokovic, care nu e imbatabil, ne-a demonstrat-o Federer, nu?

Țuca: La  Dubai, da. 

Avocatura.com: Care ar fi primul lucru pe care i l-ai spune lui Rafa când v-ați întâlni? Ce l-ai întreba?

Țuca: Eu îl apreciez foarte mult ca sportiv și ca model pentru tinerii sportivi. Rafa e un jucător talentat, e un jucător care are aplecare spre tenisul de mare performanță, și a probat asta. Dar jocul lui e un joc extrem, extrem de muncit. Este un sportiv care a tras din greu pentru performanță. Și cine îi citește biografia, vede episoade care sunt realmente impresionante, de sacrificii formidabile pe care Rafa le-a făcut ca să răzbată, și de momente în care a fost chiar confruntat cu situații limită pe care le-a depășit. 

Ce i-aș spune eu într-o intâlnire tête-à-tête? L-aș provoca la o cerveza

 Ticurile îl ajută pe Rafa să intre într-o stare, sau să se mențină într-o anumită stare. [...] Ordinea din mintea lui se traduce altfel. Se traduce în două sticluțe aranjate așa, pentru că așa trebuie să fie. Mintea lui duce, astfel, toată gestica pregătirii servei, sau a pregătirii loviturii de retur.

(Avocatul Florentin Țuca, pentru Avocatura.com)

Avocatura.com: Ce părere ai de ticurile lui Rafa (a se vedea episodul cu sticlele de la Australian Open), despre superstițiile lui?

Țuca: Eu n-aș zice că sunt superstiții. Sunt, într-adevăr, să le zicem ticuri, dar ele îl ajută să intre într-o stare, sau să se mențină într-o anumită stare. Dacă eu sunt, sau mă simt mai productiv, când pe masa mea e ordine, și îmi aranjez toate dosarele - și le pun în ordinea priorităților, 1, 2, 3, 4, 5, 6 - și temele una după alta, și le aranjez la capătul biroului - cum se și poate observa, de altfel -, și îmi iau tema la rând... Cred că ordinea asta pe mine mă ajută să mă concentrez mai bine. Mie nu îmi place să lucrez în dezordine. Nu îmi găsesc starea, nu mă simt bine, nu e în regulă, nu dau randament. Îmi trebuie o anumită ordine. Ordinea din mintea lui se traduce altfel. Se traduce în două sticluțe aranjate așa, pentru că așa trebuie să fie, în mintea lui. Mintea lui așa trebuie să ducă toată gestica asta a pregătirii servei, sau a pregătirii loviturii de retur. Am văzut episodul de la Australian Open, el a râs atunci când vântul i-a dărâmat sticluțele. Din fericire pentru el, era ultimul game al meciului, a trecut peste, dar cred că face parte din profilul lui Rafa. Altfel n-ar fi chiar atât de fermecător.

Avocatura.com: Vorbeam de acești titani, până la urmă, de Djokovic, de Rafa, chiar și Andy Murray. Vezi pe cineva venind din spate? Pentru că se apropie, inevitabil, și momentul  în care aceștia vor preda, să zicem așa, ștafeta, nu?

Țuca: Da, sunt multe promisiuni, care însă bat la poarta celor patru, li se deschide - sau li se întredeschide ușa -, ei fac câțiva pași, se uită puțin... Adulmecă aerul foarte plăcut și parfumat al marii performanțe și al cvartetului care domină tenisul, dar se îmbată un pic cam repede și sunt azvârliți înapoi pe ușă afară, pentru că nu au ce căuta acolo. 

Avocatura.com: [Nick] Kyrgios?

Țuca: Da, poate să fie, dar el... A scos capul mai serios la Australian Open. L-am văzut venind cu foarte mare aplomb pe [Kei] Nishikori. A luat bătaie acum de la [David] Ferrer, în America de Sud. Toată lumea îl laudă și îl admiră pe [Grigor] Dimitrov. Dimitrov care joacă foarte frumos, un joc à la Federer, dar n-are anvergura necesară să intre sau să detroneze pe cineva din careul de ași. A stat la

pândă, o grămadă de vreme, Ferrer, dar nu poate mai mult, asta e cert. [Tomáš] Berdych în aceeași situație. Dintre tineri, poate [Milos] Raonic să vină mai cu șanse. Cât privește pe ceilalți, care au fost mari speranțe, [Alexandr] Dolgopolov, [Ernests] Gulbis, nu mai știu cine, au venit, au avut câteva meciuri bune, și după aia s-au stins. Sau după aia s-au retras.

Avocatura.com: Și [Jo-Wilfried] Tsonga?

Țuca: Tsonga promitea foarte tare la acel Australian Open din 2008 în care el a făcut finală cu Djokovic, după ce îl bătuse pe Nadal în semifinale, chiar în trei seturi. Făcuse finala acolo, dar s-a limitat doar la acel Australian Open, și de atunci stă din nou în spatele celor patru mari - când în primii zece, când în afara plutonului de zece. A avut mari șanse în carieră. Țin minte un meci excepțional pe care l-a avut cu Djokovic la Roland Garros, unde a ratat, dacă nu mă înșel, vreo trei mingi de meci. A fost întors... L-am văzut în semifinala de Roland Garros cu Ferrer, ediția când a câștigat Nadal finala cu Ferrer. Tsonga a fost atunci extrem de palid, n-a avut nici o șansă.

Avocatura.com: Apropo de cei care bat la ușa măreției în tenis. Ce părere ai, ce face diferența între un jucător de pluton și un campion? E ceva nativ, e ceva care se exersează până se ajunge la această excelență?

Țuca: Personal, cred că forța mentală este cea care asigură diferența. Și când spun asta, mă refer la diferența dintre Nadal, Djokovic și Murray, pe de o parte, și restul plutonului. Pentru că Federer e scos din discuție, fiindcă în cazul lui este deja mai mult decât forță mentală. Este har și sunt tone de talent.

 

 

 

Citește vineri, exclusiv pe Avocatura.com, a doua parte a interviului cu Florentin Țuca, Managing Partner "Țuca Zbârcea și Asociații", despre similitudinile dintre tenis și avocatură.

 

 


Cuvinte cheie: tenis, pasiune, ilie nastase, bjorn borg, rafael nadal, turneu pe zgura, roland garros, novak djokovic, roger federer, sportivi, modele, sacrificii, cerveza, australian open, forta mentala, talent, avocat Florentin Tuca, Tuca, Zbarcea & Asociatii
COMENTEAZA
Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2016 ©   Copyright SC ADVO VALUE SRL 2017
Avocatura Com