Contestaţie la executare - Decizia 2838/2015 din 01 octombrie 2015 dată de Tribunalul PRAHOVA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul PRAHOVA

Materie juridică:
Civil

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Contestaţie la executare

Număr hotarâre:
2838/2015 din 01 octombrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 2838

Ședința publică din data de 01.10.2015

PREȘEDINTE – M______ N______

JUDECĂTOR – N_______ A________

GREFIER – L____ E____ A_____

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare, formulată de contestatoarea _______________________, J 29/2057/27.09.2006, CUI xxxxxxx, cu sediul în _____________________, județ Prahova și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Raducan Licari G_______ și Asociații, cu sediul în București, _________________________, nr. 62, ____________-4, sector 5, împotriva deciziei civile nr. 2357/08.06.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata ______________, J XXXXXXXXXXXX, RO xxxxxxx, cu sediul în Sibiu, ____________________, județ Sibiu.

Contestație în anulare timbrată cu taxa judiciară de timbru de 100 lei, conform chitanței _________:PHB nr. 4841/12.06.2015, anulată și atașată la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare, inclusiv asupra cererii de suspendare a executării silite.

T R I B U NA L U L:

Prin cererea de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare în dosarul nr. xxxxx/281/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești, contestatoarea _______________________ a învederat instanței faptul că, fără a fi antamat fondul contestației la executare, creanța pusă în executare de către intimată nu este o creanță certă, lichidă și exigibilă, fila CFC a fost obținută cu rea-credință, complet în alb, fără semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută), pretinsa creditoare o deține din eroare și din culpa sa, utilizând-o cu rea-credință.

În susținerea cererii de suspendare contestatoarea a susținut că exista riscul unei imposibilități a întoarcerii executării având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare ________________. își poate reduce cu ușurință valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieșit, putându-se confrunta chiar cu situația unei insolvențe, iar, o astfel de pagubă ireversibilă ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societății subscrise.

De asemenea, contestatoarea a mai învederat că din verificările întreprinse pe portalul instanțelor de judecată, a observat că societatea "creditoare" ________________., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130], în special contra unor societăți aflate deja în insolvență, astfel că probabilitatea de a-și recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacție în lanț, atrăgând chiar insolvența acesteia).

În plus, creditoarea a arătat că executarea silită declanșată de ________________.,fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidențiază cu atât mai mult iminența producerii unei pagube iminente care au s-ar mai putea repara. Astfel, prin aplicarea dispozițiilor procedurale ale art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei, precum și faptul că, potrivit art. 863 C.proc.civ., atunci când există un singur creditor (situația speței -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile contestatoarea poale fi executată silit și orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci și cea din cadrul contestație la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art. 702 pct. l NCPC, depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt.

Cu privire la îndeplinirea urgenței, contestatoarea a susținut că aceasta trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției. Or, așa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva contestatoarei s-a pornit, executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obținut, completat și semnat cu rea-credință, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea și plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societatea contestatoare.

Față de cele de mai sus contestatoare a solicitat intervenția prezentei instanțe pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanței, care, nu este statuat că este datorată de contestatoare, în condițiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar și pentru că, societatea "creditoare" nu prezintă garanții suficiente că ar putea restitui sumele poprite și care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanțele judecătorești care vor analiza atât titlul, cât și raporturile juridice dintre părți, ar decide în favoarea contestatoarei.

În drept contestatoarea își întemeiază cererea pe prevederile art. 718 alin. 1 si 7 din Codul de Procedură Civilă.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 12.12.2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată, reținând că potrivit art. 718 alin. 1 și alin. 2 NCPC până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației.

Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezulta ca măsura suspendării executării silite poate fi luata numai daca există temeinice si dacă se achita cauțiunea in cuantumul prevăzut de lege.

Suspendarea executării silite reglementată de art.718 NCPC este o măsură excepțională, constând în oprirea temporară a executării silite pentru a preîntâmpina un eventual prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.

Prin urmare, suspendarea executării presupune îndeplinirea pe lângă condiția de admisibilitate de plată a unei cauțiuni, și a unei condiții de temeinicie constând în existența unor motive temeinice care să justifice suspendarea.

Instanța a apreciat că suspendarea executării silite se poate dispune numai pentru a preîntâmpina un prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.

În acest scop, partea care solicită luarea acestei măsuri trebuie să invoce un astfel de prejudiciu și să facă dovada iminenței producerii lui, condiții care nu sunt întrunite în cauză. În lipsa îndeplinirii acestor condiții, suspendarea nu apare ca fiind o măsură oportună.

Or, având în vedere susținerile contestatoarei referitoare la faptul că ar fi mult îngreunată o eventuală întoarcere a executării silite întrucât ar exista riscul ca patrimoniul intimatei să fie diminuat urmare a crizei financiare ce afectează România sau ca aceasta să își diminueze patrimoniul în urma pierderii proceselor în care este implicată, instanța a apreciat că acestea sunt simple alegații nesusținute de nici un înscris existent la dosarul cauzei.

În plus, deși se susține de către contestatoare că aplicarea art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei ar avea un impact negativ asupra veniturilor realizate de către aceasta cu consecința punerii în situația în care nu ar beneficia de resurse care să ii permită să achite salariile propriilor angajați, instanța o respinge ca neîntemeiată.

În aceste sens, instanța a constatat că deși creditoarei îi revenea obligația de a proba afirmațiile făcute în fața instanței, conform art. 10 alin. 1, partea a doua din NCPC se poate observa că nu a fost depus niciun înscris din care să reiasă în mod indubitabil situația grea prin care trece contestatoarea.

Faptul că titlul executoriu pus în executare se referă la o sumă mare de bani, nu este de natură a justifica suspendarea executării silită în situația în care creditoarea nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu iminent la care ar fi expusă în măsura în care această executare ar fi finalizată.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, contestatoarea M_________ I____ SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în ceea ce privește motivarea apelului, o va face la acest moment succint, având în vedere că nu cunoaște motivarea acestei încheieri de ședință apelate, [necomunicate, din eroarea instanței, care a apreciat greșit calitatea de "parte prezentă" în sensul art. 718 alin. (6) NCPC, pronunțarea asupra cererii nefăcându-se în ședință publică pentru a putea curge termenul de la pronunțare, ci, pronunțarea s-a făcut ulterior, amânându-se succesiv de la data de 27.11.2014, la 04.12..2014 și apoi la 12.12. 2014]. urmând a ne completa motivele de apel după luarea la cunoștință a motivării încheierii din 12.12.2014.

În motivarea apelului s-a arătat că a promovat contestație la executare împotriva întregii executării silite a titlului executoriu - CEC _____________ nr. xxxxxxx (avalizat și refuzat la plată), a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 31.07.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în Dos.civ.nr.xxxxx/281/2013 în baza pretinsului titlu executoriu, inclusiv a SOMAȚIEI nr. 2381/70/04.09.2013, emisă de B.E.J. G____ O_____ A________, care ne-au fost comunicate la data de 6.09.2013 - contestație ce face obiectul Dos.civ.nr.xxxxx/281/2013 încheierea din data de 04.10.2013 dată în Dos.civ.nr.xxxxx/281/2013 al Judecătoriei Ploiești.

Nu este vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă, fila CEC e obținută cu rea-credință, completată în alb, fără semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută)- motiv pentru care s-a și înscris în fals în cadrul contestației la executare, pretinsa creditoare o deține din eroare și din culpa sa, utilizând-o cu rea-credință.

În aceste condiții, s-a arătat că completarea filei CEC s-a făcut abuziv, nelegal, iar punerea în executare a acesteia, fără ca apelanta să datoreze vreo sumă de bani „creditoarei" constituie un real pericol atât pentru patrimoniul său cât și pentru ordinea publică, în general.

Astfel, având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare ________________. - persoană juridice care își poate reduce cu ușurință valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieșit, putându-se confrunta chiar cu situația unei insolvențe - consideră că există riscul unei imposibilități a întoarcerii executării după ce sumele poprite/executate vor fi fost distribuite către aceasta, fapt pentru care nu s-ar mai putea recupera sumele „executate", iar o astfel de pagubă ireversibilă ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societății subscrise.

Din verificările întreprinse de apelantă pe portalul instanțelor de judecată, a observat că societatea "creditoare" ________________., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130), în special contra unor societăți aflate deja în insolvență, astfel că probabilitatea de a-și recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacție în lanț, atrăgând chiar insolvență acesteia).

Executarea silită declanșată de ________________., fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidențiază cu atât mai mult iminența producerii unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara.

Luând în calcul noile prevederi legale procedurale {art. 786 C. proc. civ.) privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei, precum și faptul că, potrivit art. 863 C. proc. civ., atunci când există un singur creditor (situația speței -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile, subscrisa poate fi executată silit și orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci și cea din cadrul contestație la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art.702 pct.1 C.proc. civ., depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt. Acest scenariu este perfect probabil să se întâmple, iar dacă nu s-ar suspenda executarea silită pentru a încerca să dovedească nulitatea titlului executoriu, inexistența creanței și toate aspectele legate de acestea, în patrimoniul apelantei se poate produce o pagubă ireversibilă.

Important de reținut este și faptul că textul art.786 C. proc. civ. nu impune obligația consemnării sumei în a cincea zi procedurală, ci în intervalul celor 5 zile procedurale. În această situație, având în vedere iminența operațiunii de consemnare la dispoziția executorului judecătoresc a sumelor poprite consideră că este dovedit chiar și caracterul urgent, iar privit prin prisma celor prezentate anterior cu privire la imposibilitatea întoarcerii executării, consideră că cererea sub acest aspect este temeinică.

Măsura suspendării trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției.

Or, așa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva contestatoarei s-a pornit executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obținut, completat și semnat cu rea-credință, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea și plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societate.

Suspendarea executării silite constituie o procedură sumară reclamată de o situație urgentă și care impune intervenția instanței pentru a se conserva o anumită stare de fapt care se degradează iminent cu importante consecințe asupra unei persoane sau de a lua o anumită măsură care să se execute rapid tocmai pentru a se preveni pierderea iremediabilă ori greu de remediat a unui drept, dacă s-ar întârzia luarea acestei masuri.

S-a solicitat intervenția instanței pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanței, care nu este statuat că este datorată de aceasta, în condițiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar și pentru că, societatea "creditoare " nu prezintă garanții suficiente că le-ar putea restitui sumele poprite și care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanțele judecătorești care vor analiza atât titlul, cât și raporturile juridice dintre părți, ar decide în favoarea sa, fapt care nu poate fi exclus nici de instanța care analizează cererea de suspendare. A nu lua în calcul o astfel de posibilitate și a interpreta altfel, ar însemna să se antepronunțe asupra fondului contestației la executare, care ar deveni o cale formală, iar nu una efectivă, la dispoziția noastră.

Față de cerința privitoare la plata cauțiunii, a solicitat instanței să ia act că a satisfăcut această cerință și a înțeles să constituie cu titlu de cauțiune o sumă calculată prin raportare la valoarea obiectului contestației (163.732,05 lei) în conformitate cu prevederile legale, cauțiune în cuantum de 6.137,33 lei, pe care a consemnat-o la dispoziția instanței de fond (potrivit chitanței originale anexate la dosar).

Prin urmare, contestatoarea apreciază că a dovedit îndeplinirea sub aspect procedural a tuturor cerințelor impuse de art. 718 C. proc. civ. în scopul suspendării executării silite și a tuturor actelor de executare în dosarul execuțional nr.70/2013, pe rolul B.E.J. G____ O_____ A________.

Motivele de fond pentru care solicită admiterea cererii de suspendare a executării silite au la baza nulitatea și netemeinicia titlului executoriu care face obiectul dosarului execuțional nr.70/2013 pe rolul B.E.J. G____ O_____ A________.

Instanța, în procedura necontencioasă prevăzută de art.718 alin.(7)-(8) C.procciv., soluționând prezenta cerere de suspendare provizorie, desigur, nu va putea antama direct aceste abordări, dar sub aspectul analizei sumare și a îndeplinirii condițiilor formale cerute de lege, poate observa că cererea noastră este întemeiată.

Pe de altă parte, se poate reține că, dată fiind natura sumelor pretinse, creanța nu este certă și lichidă nici la data completării CEC-ului și nici ulterior. În mod evident, suma pretinsă de creditoare nu ar putea fi cuantificată cert decât de către o instanță, singura în măsură să stabilească, dar numai dacă ar fi cazul, lichiditatea acesteia și, ca atare, plata creanței nu poate fi făcută decât pe baza unei hotărâri judecătorești definitive în care ar fi obligați să-i plătească vreo sumă pretinsei creditoare, ceea ce nu e cazul, în speță.

În ceea ce privește reaua - credința a intimatei ________________ la completarea filei cec, s-a arătat că potrivit art. 14 din Legea 59/1934, „dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea - credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului", ceea ce consideră că este cazul și în speța dedusă judecății.

Unul dintre motivele refuzului este acela că scrisul și semnătura de pe CEC nu aparțin persoanei autorizate și specimenului de semnătură aferent, altul a fost de altă natură.

Potrivit art. Art. 55 alin. l din Legea nr.59/1934, "În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23."

Potrivit art. 2 alin.(l) din Legea nr.59/1934 "Titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, (...), iar potrivit art. l din aceeași lege: "Cecul cuprinde: (...)pct. 6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul)."

Indiferent de modalitatea în care fila CEC i-a parvenit intimatei, aceasta nu putea să o completeze în lipsa unor raporturi obligaționale în care contestatoarea să aibă calitate de debitor, cu atât mai mult nu o putea face în temeiul unor clauze nule absolut pentru nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii și a unor clauze abuzive, catalogate astfel tot în mod expres de către legea specială.

Practic, raporturile obligaționale dintre părți sunt cele care rezultă din Contractul de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr.1/01.02.2008 însă, suma pretinsă și completată cu rea-credință de către intimată nu este datorată.

Arătă faptul că, potrivit acestui contract, i-au dat în folosință o ________ echipamente în schimbul cărora urma să vândă anumite cantități estimate de uleiuri Liqui Moly. În ceea ce privește cumpărarea acestor echipamente, nu s-a obligat să o facă și trebuie reținut că nici nu poate fi obligată să o facă.

Echipamentele puteau fi dobândite ca recompensă (deci ca o premiere, ca o donație) exclusiv în baza art. 1.1. din contract pe baza punctelor acumulate în conformitate cu prevederile art.4 din contract. Părțile contractante nu au agreat niciodată o altă modalitate posibilă de transmitere a dreptului de proprietate asupra acestora.

Sub un alt aspect, creanța pretinsă de intimată nu este certă, lichidă și exigibilă.

În dovedirea cererii, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri constând din actele existente la dosarul rubricat mai sus, precum și alte dovezi a căror necesitate ar rezulta din dezbateri sau ar fi solicitate de instanța de apel.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea apelului formulat de către apelant – contestator _______________________ ca fiind tardiv introdus și menținerea, ca temeinică și legală, a încheierii din data de 12.12.2014 prin care instanța de judecată a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare, ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că, atât art. 718, alin. 6 NCPC, cât și dispozitivul încheierii din data de 12.12.2014 precizează faptul că încheierea prin care a fost respinsă cererea de suspendare poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, în speță _______________________.

Motivele apelantului-contestator cum că «instanța de judecată a apreciat greșit calitatea de parte prezentă» nu sunt veridice, întrucât, la o simplă cercetare a portalului de judecată, www.portal.just.ro, s-ar fi putut observa, în timp util, că cererea contestatoarei de suspendare a executării silite a fost respinsă și astfel, s-ar fi putut formula apelul în timp util.

În susținerea întâmpinării s-a arătat că instanța de judecată a apreciat în mod corect atunci când a respins cererea de suspendare a executării silite, întrucât susținerile contestatoarei referitoare la faptul că ar fi mult îngreunată o eventuală întoarcere a executării silite sau că societatea și-ar diminua patrimoniul sunt simple supoziții ale contestatoarei, nesusținute de niciun element veridic.

Pe fondul cauzei, referitor la contestația la executare formulată de către contestatoare, a învederat instanței faptul că societatea intimată deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 și a Actului Adițional nr. 1/01.02.2008 la contractul de echipamente nr. 704/29.03.2007, având în vedere și emiterea facturii fiscale nr. xxxxxx/28.06.2013 în sumă de 163.732,05 lei.

De asemenea, s-a menționat că fila CEC a fost transmisă societății în baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007, pentru a garanta plata echipamentelor ce fac obiectul acestui contract, ca atare, susținerile contestatoarei potrivit căreia titlul executoriu nu cuprinde o creanță certă, lichidă și exigibilă sunt neîntemeiate.

Pe calea opoziției la executare se pot invoca excepții privind nulitatea titlului, cum ar fi cele formale și cele care privesc incapacitatea, falsul, lipsa de mandat și excepții procedurale care privesc condițiile de exercitare a acțiunii.

Debitoarea a ridicat excepția potrivit căreia s-a lucrat cu știință în paguba acesteia, însă nu a prezentat nicio dovadă scrisă menită să susțină această excepție, recunoscând că intimata deține o filă cec, prin adresa din data de 09.07.2013.

Analizând fila cec și refuzul de plată al acesteia, se poate lesne observa că banca trasului a primit acest instrument de plată spre decontare, consemnând refuzul de plată ca urmare a popririi sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului.

Mai mult, se poate observa cu ușurință faptul că semnătura de pe fila cec aparține doamnei P____ M____, în calitate de administrator al contestatoarei, semnatară de altfel și a contractului de garanție (fidejusiune) nr. 705/29.03.2007.

Astfel, s-a arătat că susținerile contestatoarei în sensul că societatea «a dobândit cecul cu rea credință» sau că ar fi «săvârșit o greșeală gravă în dobândirea acestuia» sunt tendențioase, singurul scop al contestatoarei este de a induce în eroare instanța de judecată.

Faptul că se încearcă din partea societății M_________ I____ SRL tergiversarea acestui litigiu și inducerea în eroare a instanței de judecată relevă în mod evident reaua-credință și voința acesteia de a se sustrage de la plata echipamentelor.

A subliniat că societatea a venit în ajutorul debitoarei de nenumărate ori, s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a situației, dar fără niciun rezultat concret, comportamentul inconsecvent al debitoarei reieșind fără echivoc din adresele la care face mențiune mai sus, iar în toți acești ani aceasta a uzat de aparatele finanțate de intimată în vederea dezvoltării afacerii fără a-și îndeplini obligațiile contractuale.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, apelul a fost înregistrat cu nr. xxxxx/281/2013/a1.

Prin decizia civilă nr. 2357/08.06.2015, Tribunalul Prahova a admis excepția tardivității apelului invocată de intimată și a respins apelul formulat de apelanta contestatoare _______________________ împotriva încheierii de ședință din data de 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. xxxxx/281/2013, în contradictoriu cu intimata ______________ și intimata intervenient forțat P____ M____, ca tardiv.

Prin aceeași decizie, tribunalul a dispus obligarea apelantei la plata către intimată a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că termenul de apel este un termen legal imperativ, astfel încât nerespectarea lui va atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, cu consecința respingerii apelului ca tardiv formulat.

Astfel cum rezultă din data certă aplicată pe cererea de apel, la data de 08.01.2015, apelanta a declarat apel împotriva încheierii din 12.12.2014 prin care instanța a respins cererea de suspendare a executării silite formulate.

Conform dispozițiilor art.718 alin.6 cod de procedura civilă, în vederea soluționării cererii de suspendare a executării, părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

În cauză, față de dispozițiile legale sus menționate și de actele dosarului din care rezultă că partea a fost prezentă la termen prin reprezentant, termenul de apel de 5 zile în care apelanta avea obligația să declare apelul se împlinea la data de 18.12.2014.

Apelanta a susținut că disp. art. 718 alin. 6 teza 2 Noul Cod de procedură civilă este pentru situația în care pronunțarea se face în ședință publică, acest articol nu se aplică și atunci când se amână pronunțarea.

Tribunalul a apreciat aceste susțineri neîntemeiate, având în vedere pe de o parte că în ambele situații expuse pronunțarea se face în ședință publică, iar din modalitatea în care a fost formulat acest text de lege rezultă că legiuitorul nu face distincție între ipoteza în care pronunțarea care se face în aceeași zi, cu ipoteza în care a fost amânată pronunțarea.

Atât timp cât partea a fost prezentă în ședința publică de judecata la care instanța a rămas în pronunțare, termenul de atac curge de la data pronunțării, indiferent dacă pronunțarea a fost făcută în aceeași zi sau a fost amânată pronunțarea.

Față de dispozițiile art.718 alin.6, întrucât la data rămânerii în pronunțare a fost prezentă contestatoarea și lipsă intimata, în mod întemeiat instanța a menționat în dispozitiv că termenul de apel curge de la pronunțare pentru contestatoare și de la comunicare pentru intimată, nefiind vorba de nici o eroare astfel cum susține apelanta.

Apelanta a susținut că s-a creat un regim discriminatoriu între părți, dar instanța de apel a apreciat că nici aceste susțineri nu sunt întemeiate, atât timp cât textul de lege a instituit modalitatea în care curge termenul de declarare a apelului, de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

Constatând că în speță creditoarea a declarat calea de atac cu depășirea termenului legal prev. de C. pr. civ., tribunalul a admis excepția tardivității declarării apelului invocată și, pe cale de consecință, a respins apelul declarat împotriva încheierii de ședință din 12.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii, contestatoarea _______________________ a formulat contestație în anulare.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 12.06.2015.

În cuprinsul cererii, contestatoarea a arătat că potrivit art. 506 NCPC „(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă (2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. 1, sub sancțiunea nulității acesteia”, sunt aplicabile cazurile de echipolență.

Așadar, contestatoarea a menționat că a formulat calea de atac de retractare mai înainte de comunicarea hotărârii, însă termenul de 15 zile de motivare va curge potrivit art. 506 alin. 2 în termen de 15 zile de la comunicarea acestei hotărâri, sens în care va reveni cu prezentarea motivării contestației numai după ce i se va comunica decizia contestată.

Motivul contestației în anulare își are temeiul în dispozițiile art. 503 alin. 2 pct. 2 NCPC – dezlegarea dată este rezultatul unei erori materiale, apreciind că soluția anulării apelului ca tardiv formulat este rezultatul unei erori materiale, fiind incidentă și norma art. 503 alin. 3 NCPC care prevede că dispozițiile din alin. 2 pct. 1, 2 și 4 Cod procedură civilă „se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs”, potrivit principiului ubi eadem ratio eadem solutio – soluție logică având în vedere faptul că, potrivit noii reglementări procesuale, numeroase hotărâri rămân definitive în apel, nefiindu-le recunoscută calea recursului, cum e și cazul speței deduse judecății.

În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 503-508 NCPC.

Intimata ______________ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca fiind nelegală și netemeinică și menținerea deciziei contestate, arătând că atât art. 718, alin. 6 NCPC, cât și dispozitivul încheierii din data de 12.12.2014 precizează faptul că încheierea prin care a fost respinsă cererea de suspendare poate fi atacată cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, în speță _______________________.

Motivele apelantului-contestator cum că «instanța de judecată a apreciat greșit calitatea de parte prezentă» nu sunt veridice, întrucât la o simplă cercetare a portalului de judecată, vvwvv.portal.just.ro, s-ar fi putut observa, în timp util, că cererea contestatoarei de suspendare a executării silite a fost respinsă și astfel, s-ar fi putut formula apelul în timp util.

În susținerea întâmpinării a arătat că instanța de judecată în mod corect a respins apelul împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a executării silite, întrucât susținerile contestatoarei referitoare la faptul că ar fi mult îngreunată o eventuală întoarcere a executării silite sau că societatea și-ar diminua patrimoniul sunt simple supoziții nesusținute de niciun element veridic.

La termenul de judecată din data de 25.06.2015 contestatoarea a formulat cerere de suspendare a executării/efectelor deciziei nr. 2357/08.06.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, Secția I Civilă și respectiv a încheierii de ședință din data de 12.12.2014 a Judecătoriei Ploiești, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare, arătând că potrivit dispozițiilor art. 507 NCPC "Instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Dispozițiile art.484 se aplică în mod corespunzător".

Aplicarea prin analogia legii a dispozițiilor art. 484 NCPC presupune că, la cererea contestatorului, instanța sesizată cu judecarea contestației în anulare poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu contestație în anulare, caz în care cererea se depune direct la această instanță.

În ceea ce privește dovada depunerii cauțiunii prevăzute la art. 718, s-a arătat că sunt deplin aplicabile prevederile art.718 alin.(7) teza a III-a NCPC, în sensul că, dacă s-a depus deja cauțiune cu ocazia suspendării provizorii, aceasta "este deductibilă din cauțiunea finală fixată de instanță".

Or, contestatoarea a depus deja cauțiunea de 10%, potrivit art.718 alin.(2) lit.a) NCPC, cu ocazia cererii de suspendare provizorie a executării, care s-a admis prin încheierea din data de 04.10.2013 dată în dos. nr.xxxxx/281/2013 al Judecătoriei Ploiești.

Cererea de suspendare se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților de completul care judecă contestația în anulare pe fond, în cazul în care s-a fixat termen în ședință publică (conform interpretării art.484 alin.3 pct.3 NCPC), iar potrivit alineatului (4), termenul de judecată, pentru care se face citarea, se stabilește astfel încât să nu treacă mai mult de 10 zile de la primirea cererii de suspendare.

Contestatoarea a învederat că, până la momentul pronunțării deciziei nr. 2357/08.06.2015 a Tribunalul Prahova, Secția Civilă (împotriva căreia a formulat contestația în anulare pe motiv că s-a dispus din eroare anularea apelului ca tardiv a fost sub efectele încheierii de admitere a cererii de suspendare provizorie din data de 04.10.2013 dată în dosar nr.xxxxx/281/2013 al Judecătoriei Ploiești, efecte care dăinuie până la rămânerea definitivă a soluției date asupra încheierii prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării silite din cadrul contestației la executare (încheierii de ședință din data de 12.12.2014), apreciind că aceste efecte au dăinuit până la soluționarea apelului însă, dacă prezenta cerere de suspendare a efectelor acestei hotărârii din apel nu s-ar admite până la soluționarea definitivă a contestației în anulare, ar continua executarea silită declanșată nelegal în Dos. Ex. nr. 2381/70/04.09.2013, la B.E.J. G____ O_____ A________, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, fapt ce explică și urgența măsurii suspendării în care insistă formulând prezenta cerere de suspendare.

Contestatoarea a precizat că efectele deciziei instanței de apel nr. 2357/08.06.2015 au caracter executoriu, deoarece determină posibilitatea reluării executării silite care a fost stopată prin admiterea suspendării provizorii. Cu atât mai mult cu cât, prezentele proceduri și căi de atac nu sunt altceva decât incidente în cadrul executării silite declanșate în Dos. Ex. nr. 2381/70/04.09.2013, la B.E.J. G____ O_____ A________.

Intimatul-creditor a pornit executarea silită prin emiterea somației nr. 2381/70/04.09.2013 în Dos. Ex. nr. 2381/70/04.09.2013, la B.E.J. G____ O_____ A________, pasul următor fiind înființarea popririi asupra conturilor sale, care a fost întreruptă de intervenirea suspendării provizorii, fiind de la sine înțeles că, după pronunțarea deciziei instanței de apel asupra încheierii de suspendare a executării, procedurile execuționale vor continua.

De asemenea, contestatoarea face dovada plății cauțiunii în cuantumul de 10% din valoarea obiectului cererii de executare, consemnată cu ocazia cererii de suspendare provizorie, fiind aplicabile prevederile art. 718 alin.(7) teza a III-a NCPC, cum a arătat deja.

Rezultă, astfel, că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare, atât condiția cauțiunii, cât și condiția invocării unor "motive temeinice, de natură a forma convingerea instanței în sensul necesității opririi procedurii execuționale, în caz contrar, riscând producerea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara sau care ar putea presupune cheltuieli importante pentru remedierea acesteia.

Din coroborarea prevederilor art. 507 NCPC cu dispozițiile art. 718 NCPC (719 NCPC, după renumerotarea codului) rezultă că instanța care soluționează contestația în anulare poate dispune, dacă s-a plătit cauțiunea, suspendarea efectelor executorii ale deciziei contestate până la soluționarea contestației în anulare.

În ceea ce privește temeinicia cererii de suspendare, argumentele sunt următoarele:

Instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare urmează a reține că _______________________ a promovat contestație la executare împotriva întregii executării silite a pretinsului „titlul executoriu” - CEC _____________ nr. xxxxxxx (avalizat și refuzat la plată), a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 31.07.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în Dos.civ.nr.xxxxx/281/2013 în baza pretinsului titlu executoriu, inclusiv a somației nr. 2381/70/04.09.2013, emisă de B.E.J. G____ O_____ A________, contestație ce face obiectul Dos.civ.nr.xxxxx/281/2013. aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești.

După cum se poate observa în sistemul ECRIS, în acest dosar de fond, s-a efectuat mai întâi o procedură a verificării de scripte, s-a luat act de înscrierea în fals asupra filei CEC _____________ nr. xxxxxxx (ce constituie titlul executoriu în baza căruia s-a format Dos. Ex. nr. 2381/70/04.09.2013, la B.E.J. G____ O_____ A________) și s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice grafice, cu privire la semnătura d-nei P____ M____ de pe fila CEC, care a contestat-o ca nefiind executată de ea.

Practic, instanța de fond (care soluționează contestația la executare) nu a admis cererea de suspendare propriu-zisă (de fond) a executării silite în baza acestei ultime condiții, apreciind că „partea care solicită luarea unei astfel de măsuri trebuie să invoce un prejudiciu și să facă dovada iminenței producerii lui, condiții care nu sunt îndeplinite”, reținându-se eronat că cererea de suspendare s-ar fi întemeiat numai pe posibila incapacitate de plată a creditorului urmăritor (nedovedită cu acte) și pe impactul negativ asupra veniturilor contestatoarei în cazul executării sumei urmărite prin poprire, fapt ce nu este real.

De altfel, chiar în prima parte a considerentelor acestei încheieri, în care se reiau succint susținerile contestatoarei, se poate observa că a reiterat instanței că urmărirea silită a fost declanșată „în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC) obținut, completat și semnat cu rea-credință" (fila 2, paragraf 2 din încheierea apelată), iar acesta este primul motiv temeinic care justifică temporizarea executării silite prin admiterea măsurii suspendării până la lămurirea acestei situații. Deși concluziile orale, susținute și cu toate celelalte acte ale dosarului au insistat pe larg aspra acestui aspect, instanța a uitat să-l analizeze și să-l aibă în vedere la soluția dată asupra cererii de suspendare, deși era cel mai important. Celelalte motive temeinice invocate de contestatoare, din care instanța a analizat două, erau suplimentare celui legat de neveridicitatea filei CEC.

Soluția pare stranie și față de decizia ulterioară a instanței care, după verificarea de scripte, a luat act de înscrierea în fals și a încuviințat proba cu expertiză criminalistică grafică, reținând implicit existența unei probleme a așa-zisului titlu executoriu, problemă care, numai prin ea înseși, era suficientă pentru a menține suspendarea executării silite

Contestatoarea se întreabă dacă instanța își asumă riscul continuării unei executări silite în baza unui act care ar putea fi dovedit ca fals.

Mai mult, s-a arătat că judecătorul fondului "uită" că ne aflăm într-o materie specifică (formulând expres inclusiv opoziție cambială), în care există norme speciale, privind acest caz particular de suspendare a executării silite.

S-a solicitat să se observe că, potrivit dispozițiilor art.54 alin.(4) din Legea nr. 59/1934: "Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals sau nu recunoaște procura."

Or, tocmai într-o astfel de situație se află contestatoarea, care a contestat semnătura persoanei autorizate P____ M____ și care s-a și înscris în fals, dispunându-se expertiza criminalistică.

Așadar, contestatoarea a arătat că, aflându-ne într-o materie specială, judecătorul fondului era obligat să se raporteze la normele particulare care o reglementează si să analizeze cererea de suspendare prin strictă raportare la aceste norme speciale, iar nu prin prisma dreptului comun.

În consecință, s-a apreciat că și instanța investită atât cu soluționarea contestație în anulare, cât și cu cerere de suspendare a efectelor executorii ale deciziei atacate, trebuie să se raporteze primordial la legea specială și la incidența_art.54 alin.(4) din Legea nr. 59/1934, având în vedere și următoarele argumente de drept:

Reglementările art. 14 din Legea nr. 59/1934 și ale pct. 71 alin.(1) din Normele Cadru ale B.N.R. nr. 7/1994 stabilesc că debitorul nu poate opune posesorului excepției întemeiate pe raporturile lor personale, afară dacă posesorul dobândind CEC-ul a lucrat cu știință în paguba debitorului, iar excepțiile personale pot fi dovedite prin acte scrise, ceea ce urmează să se facă cu ocazia soluționării cauzei.

În ceea ce privește reaua - credința a intimatei ________________ la completarea filei cec, s-a arătat că, potrivit art. 14 din Legea 59/1934, „dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea - credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului", situație regăsită și în speța dedusă judecății.

Cu atât mai mult cu cât, la data de 09.07.2013, a notificat ________________ (ca răspuns la Adresa nr.1172/28.06.2013 emisă de aceasta) că " Față de intenția societății dvs. de a executa pretinsa obligație de plată a echipamentelor prin introducerea în circuitul bancar a filei CEC (...) vă informăm că fila pe care o dețineți în baza Contractului de garanție (fidejusiune) accesoriu Contractului de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr..1/01.02.2008 nu întrunește condițiile actuale impuse de legislația bancară pentru a fi operată, respectiv este emisă în forma veche, fiind necesar a fi înlocuită de emitent în format nou pentru ca operațiunea bancară să fie validată de instituțiile bancare. Introducerea la plată a filei CEC menționate, după primirea prezentei informări, înaintea emiterii uneia noi în condițiile legii, o vom considera a fi o operațiune efectuată cu rea-credință de către societatea dvs."

Or, contestatoarea a arătat că ulterior notificării sale, cu rea-credință, la data de 11.07.2013, ________________ a completat fila CEC și a încercat să o introducă la plată, însă trasul a refuzat plata în 15.07.2013.

Unul dintre motivele refuzului este acela că scrisul și semnătura de pe CEC nu aparțin persoanei autorizate și specimenului de semnătură aferent, altul a fost de altă natură.

Potrivit art. Art. 55 alin.1 din Legea nr.59/1934,”În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23", iar potrivit art. 2 alin.(1) din Legea nr.59/1934 "Titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, (...), iar potrivit art.1 din aceeași lege: „Cecul cuprinde: (...) pct. 6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).”

De asemenea, conform art. 23 din Legea nr. 59/1934, " Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu știință în paguba debitorului", text care se coroborează și cu art. 14 din aceeași lege. Or, deși este adevărat că pentru ca un cec să fie valabil nu este necesar ca el să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentării la plată, completarea cecului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor.

Tot astfel, trebuie avute în vedere și pct. xxxxxxxxxxxxx din normele cadru BNR nr.7/1994 la care s-a referit pe larg în motivarea inițială a apelului.

Între altele, pentru ca un cec să fie valabil, "completarea cecului trebuind să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor. (pct. 259).

Mai trebuie reținut și că, indiferent de modalitatea în care fila CEC i-a parvenit intimatei, aceasta nu putea să o completeze în lipa unor raporturi obligaționale în care contestatoarea să aibă calitate de debitor, cu atât mai mult nu o putea face în temeiul unor clauze nule absolut pentru nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii și a unor clauze abuzive, catalogate astfel tot în mod expres de către legea specială.

În acest sens, prezintă relevanță pct. 67-68 din norme, potrivit cărora cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului (cu condiția ca aceasta chiar să-i aparțină acestuia), iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea nr. 59/1934.

Așadar, contestatoarea a arătat că nu este vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă, fila CEC e obținută cu rea-credință, completată în alb, fără semnătura autorizată a reprezentantului său legal (semnătura fiind contrafăcută) - motiv pentru care s-a și înscris în fals în cadrul contestației la executare, pretinsa creditoare o deține din eroare și din culpa sa, utilizând-o cu rea-credință.

În aceste condiții, completarea filei CEC s-a făcut abuziv, nelegal, iar punerea în executare a acesteia, fără ca să se datoreze vreo sumă de bani creditoarei constituie un real pericol atât pentru patrimoniul contestatoarei, cât și pentru ordinea publică, în general.

Contestatoarea apreciază că toate aceste argumente sunt suficiente pentru admiterea cererii de suspendare a executării silite.

Sub un alt aspect, contestatoarea a menționat că raporturile obligaționale dintre părți sunt cele care rezultă din Contractul de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr.1/01.02.2008, însă, suma pretinsă și completată cu rea-credință de către intimată nu este datorată, atât pentru că este pretinsă în temeiul unei clauze abuzive, nescrise, nule absolut potrivit legii speciale: art 58 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000), cât și pentru faptul că fila CEC în alb a fost constituită drept garanție pentru altceva.

Astfel, potrivit Contractului de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr.1/01.02.2008, intimata L______ a dat în folosință contestatoarei o ________ echipamentele în schimbul cărora urma să vândă anumite cantități estimate de uleiuri LIQUI MOLY. În ceea ce privește cumpărarea acestor echipamente, contestatoarea nu s-a obligat să o facă și trebuie reținut că nici nu putea fi obligată să o facă.

Echipamentele puteau fi dobândite doar ca recompensă (deci ca o premiere, ca o donație) exclusiv în baza art. 1.1. din contract pe baza punctelor acumulate în conformitate cu prevederile art.4 din contract. Părțile contractante nu au agreat niciodată o altă modalitate posibilă de transmitere a dreptului de proprietate asupra acestora.

Achiziționarea echipamentelor nu poate fi impusă contestatoarei doar prin simpla facturare a contravalorii acestora, așa cum a procedat abuziv și în afara legii intimata (și completând nelegal și cu rea-credință fila CEC), cât timp părțile contractuale nu au prevăzut o altă modalitate de transmitere a dreptului de proprietate în afara celei prevăzute la art.1.1. din contract, or, pacta sunt servanda.

Realizarea punctajului pe baza vânzării uleiurilor Liqui Moly achiziționate de la intimată naște in baza punctelor acumulate dreptul condiționat al contestatoarei (iar nu obligația] de a achiziționa echipamentele puse la dispoziția sa, acest drept fiind prevăzut de părți la art. 1.1. din contract ca „recompensare a fidelității față de produsele furnizorului, pe care beneficiarul le va cumpăra în conformitate cu art.4”.

Or, potrivit art. 58 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 650/2002 în forma de la data încheierii contractului (ulterior datei devine art. 49 cu același conținut) „Este interzisă condiționarea vânzării către consumator a unui produs de cumpărarea unei cantități impuse sau de cumpărarea concomitentă a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisă prestarea unui serviciu către consumator, condiționată de prestarea altui serviciu sau de cumpărarea unui produs”.

Or, tocmai o astfel de clauză nulă absolut (pentru nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii, care interzic în mod expres), constituie temeiul pretinsei creanțe a intimatei, creanță care se vrea a fi un preț de vânzare al unor produse pe care contestatoarea nu s-a obligat și nici nu poate fi obligată să le cumpere.

Or, în aceste condiții, contestatoarea a apreciat evident că este vorba despre o creanță nedatorată și intimata a completat cu rea-credință CEC-ul în paguba sa, întocmai cum prevăd dispozițiile art. 23 din Legea nr. 59/1934.

Așadar, judecătorul fondului, dincolo de contestarea filei CEC care se înscrie cu exactitate în teza art.54 alin.(4) din Legea nr.59/1934, pe aparența de drept cu care este chemat să aprecieze asupra necesității măsurii suspendării executării silite, nu putea ignora faptul că suma trecută abuziv în fila CEC contravine dispozițiilor imperative, de ordine publică, ale legii și niciodată nu poate fi solicitată o sumă de bani pe un temei care contravine ordinii publice.

S-a apreciat că acesta constituie un motiv temeinic în plus, de natură a impune măsura suspendării până la definitivarea contestației la executare.

În concluzie, s-a arătat că măsura suspendării trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției.

Contestatoarea a solicitat intervenția instanței pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanței care nu este statuat că este datorată de aceasta, în condițiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar și pentru că societatea "creditoare" nu prezintă garanții suficiente că ar putea restitui sumele poprite și care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanțele judecătorești care vor analiza atât titlul, cât și raporturile juridice dintre părți, ar decide în favoarea sa, fapt care nu poate fi exclus nici de instanța care analizează cererea de suspendare. A nu lua în calcul o astfel de posibilitate și a interpreta altfel, ar însemna să se antepronunțe asupra fondului contestației la executare, care ar deveni o cale formală, iar nu una efectivă, la dispoziția sa.

În plus, s-a subliniat faptul că, prin suspendarea executării hotărârii creditorul obligației are asigurată posibilitatea de a-și acoperi eventualele prejudicii încercate în legătură cu suspendarea, din cauțiunea plătită.

În această situație, având în vedere iminența operațiunii de consemnare la dispoziția executorului judecătoresc a sumelor poprite, în ipoteza în care nu s-ar menține suspendarea executării silite, aceasta ar constitui o pagubă care nu s-ar mai putea repara, obținută printr-o fraudă (contrafacerea semnăturii de pe fila CEC și prin inserarea unei sume de bani nedatorate și oprite de lege și de ordinea publică), considerând că se impune admiterea cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației în anulare.

Temeinicia (și, deși legiuitorul nu o cere în acest caz, urgența) este dovedită în scopul preîntâmpinării reluării executării silite ca efect al respingerii cererii de suspendare a executării silite prin încheierea instanței de fond, în condițiile anulării apelului ca tardiv - decizie contestată pentru eroare materială prin prezenta contestație în anulare - astfel că, contestatoarea se consideră îndreptățită să solicite suspendarea efectelor acestor hotărâri, prin aceasta evitând producerea unor consecințe deosebit de grave asupra tuturor celor implicați în litigiul dedus judecății de față.

În dovedirea cererii, s-a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept au fost invocate prevederile art. 507 NCPC.

La data de 13.07.2015 intimata ______________ a formulat o nouă întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, așa cum a menționat și în întâmpinarea depusă anterior în cauză.

În continuare intimata a arătat că din lecturarea contestației în anulare și a cererii de suspendare a executării silite nu reies motivele pentru care contestatoarea invocă eroarea materială în soluționarea apelului formulat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a executării silite.

Intimata a solicitat să se observe că societatea a fost de bună-credință, a venit în sprijinul contestatoarei de nenumărate ori pentru îndeplinirea contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007, prin care a pus la dispoziția acesteia echipamente în valoare de 26.800 Euro fără TVA, cu condiția, principală de altfel, ca _______________________ să acumuleze lunar 560 puncte, s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a situației, dar fără niciun rezultat concret, comportamentul inconsecvent al debitoarei reieșind, fără echivoc, din adresele pe care le va menționa mai jos și pe care le-a depus deja în dosarul nr. xxxxx/281/2013, iar în toți acești ani aceasta a uzat de aparatele finanțate de intimată în vederea dezvoltării afacerii fără a-și îndeplini obligațiile contractuale.

S-a învederat faptul că societatea intimată deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 și a Actului Adițional nr. 1/01.02.2008 la contractul de echipamente nr. 704/29.03.2007, având în vedere și emiterea facturii fiscale nr. xxxxxx/28.06.2013 în sumă de 163.732,05 lei

De asemenea, s-a menționat că fila CEC, obținută legal, a fost transmisă societății în baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007, pentru a garanta plata echipamentelor ce fac obiectul acestui contract, ca atare, susținerile contestatoarei potrivit cărora titlul executoriu nu cuprinde o creanța certă, lichidă și exigibilă sunt neîntemeiate.

De altfel, excepția de nulitate a filei CEC invocată de către contestatoare, în sensul că semnătura nu este valabilă și că intimata ar fi săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului, este înlăturată tocmai prin recunoașterea contestatoarei, prin adresa din data de 09.07.2013, că «fila cec pe care o dețineți în baza contractului de garanție (fidejusiune) accesoriu Contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr. l/01.02.2008...fiind necesar a fi înlocuită de emitent în format nou».

Se consideră că prin această adresă se recunoaște de către contestatoare că această filă CEC a fost emisă și predată societății în baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr. 1/01.02.2008, susținerile acesteia că ar fi săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului și că unul dintre motivele refuzului este acela că scrisul și semnătura de pe cec nu aparțin persoanei autorizate și specimenului de semnătură aferent nu sunt conforme cu realitatea și au ca și scop inducerea în eroare a instanței de judecată.

Apărările contestatoarei în ceea ce privește contestarea semnăturii de pe fila CEC pe care intimata a obținut-o, a deținut-o și pe care a completat-o în mod legal sunt, în opinia acesteia, simple aberații, având în vedere faptul că aceasta recunoaște, prin adresa menționată mai sus, că deține o filă CEC în baza contractului încheiat între părți.

În cazul în care această filă CEC ar fi fost obținută și completată ilegal, logic ar fi fost ca _______________________ să sesizeze acest aspect la acel moment, nu la momentul în care intimata a solicitat executarea acestui titlu executoriu.

Mai mult, din conținutul adreselor depuse în dosarul nr. xxxxx/281/2013, reiese că _______________________ datorează societății suma de 26.282 Euro fără TVA, reprezentând contravaloarea echipamentelor ce fac obiectul contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr. 1/01.02.2008, având în vedere că aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de care a luat cunoștință odată cu semnarea acestora.

Rezilierea contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 si facturarea echipamentului a operat în baza art. 6.1 din Contract, care stipulează: «în cazul în care, pe durata contractului, beneficiarul nu va reuși să-și îndeplinească obligațiile contractuale prevăzute la art. 4.1 timp de 3 luni cumulate, respectiv nu va respecta prevederile art. 12.1, acesta se obligă să achite integral contravaloarea echipamentelor care fac obiectul contractului, în lei la cursul BNR din ziua plății. În această situație, contractul va fi reziliat de plin drept, printr-o simplă notificare.»

În concordanță cu cele menționate mai-sus, societatea a procedat la rezilierea acestui contract și la facturarea contravalorii echipamentelor.

Toate clauzele contractului de echipamente sunt asumate de către fiecare societate în parte, astfel că _______________________ nu poate invoca, nici în cadrul contestației la executare și nici în cadrul acestei contestații în anulare că acestea sunt abuzive, nescrise și nule absolut.

Așa cum stipulează și

Publicitate