Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 449/2015

Ședința publică de la 19 August 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE P________ M____ M_____

Judecător C_______ D______

Grefier P______ D______

Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile promovate de către apelanta - reclamantă A___ A______ și apelanta - pârâtă B_____ C_______ P____ împotriva sentinței civile nr. 3316 din 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – pârât B_____ A_______ C_____, având ca obiect ”sistare lucrări - pe cale de ordonanță președințială”.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat apelanta – reclamantă A___ A______ asistată de apărător ales av. S____ B________ I____ și av. B_____ E______ M_____ în calitate de apărător ales al intimatului – pârât, lipsind apelanta-pârâtă B_____ C_______ -P____.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de grefier, evidențiind părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata precum și mențiuni referitoare la modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătând că procedura este completă.

Instanța constată că prin încheierea din 5.08.2015 s-a admis excepția tardivității apelului formulat de către apelanta – reclamantă A___ A______, reținând că pentru cererea de repunere în termen termenul a început să curgă de la data de 03.06.2015 și s-a împlinit în data de 09.06.2015 or, cererea de repunere în termen a fost formulată după împlinirea acestui termen și în consecință tribunalul a reținut că cererea de apel a fost formulată după împlinirea termenului de 5 zile de la pronunțare, termen care s-a împlinit la data de 2.06.2015 și se continuă judecata apelului în ceea ce o privește pe apelanta – pârâtă B_____ C_______-P____, apel înregistrat pe data de 29.05.2015.

Constată că apelul declarat de apelanta – pârâtă B_____ C_______-P____ este formulat în termen și de asemenea că nu sunt obiecțiuni cu privire la termenul de apel întrucât sentința civilă a fost pronunțată pe data de 27.05.2015 iar apelul a fost înregistrat pe 29.05.2015 în termenul de 5 zile de la pronunțare în cauză fiind o ordonanță președințială.

Avocat S____ B________ I____ arată că, în ceea ce privește motivele de apel solicită decăderea apelantei – pârâte B_____ C_______ P____, având în vedere dispozițiile art. 470 al.1 lit. c , al. 3 și al. 5 din Noul Cod de pr.civilă potrivit cărora apelul trebuia să cuprindă și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază sub sancțiunea decăderii potrivit al. 3, iar potrivit al. 5, în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată ,care curge, însă, de la data comunicării hotărârii. Arată că apelul nu a fost motivat decât în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar. În cauza de față, potrivit procesului verbal de înmânare aflat la fila 155 dosar fond, sentința a fost comunicată către apelanta – pârâtă la data de 3.06.2015 iar apelul trebuia motivat în termen de 5 zile de la comunicare, sancțiunea fiind nulitatea apelului.

Instanța pune în discuție excepția nulității apelului invocată de avocat S____ B________ I____.

Avocat B_____ E______ M_____ apreciază că, în cazul în care instanța va constata că apelul nu este motivat, potrivit legii, va judeca apelul analizând actele și lucrările de la fondul cauzei și ca atare consideră că nulitatea nu este incidentă în cauza pendinte.

Instanța, în ceea ce privește excepția nulității apelului declarat de apelanta – pârâtă B_____ C_______ P____ ca urmare a nemotivării acestuia, constată că într-adevăr apelul este nemotivat întrucât sentința judecătorească a fost comunicată către apelanta – pârâtă la 3.06.2015 astfel cum rezultă din procesul verbal de înmânare de la fila 155 dosar fond, apelul trebuia motivat în termen de 5 zile de la comunicare, însă sancțiunea care intervine pentru nemotivare este decăderea cu consecința judecării apelului pe baza probelor administrate în cauză potrivit art. 476 al.2 Cod pr.civilă, prin urmare respinge cererea apelantei – reclamante de a se constata nulitatea apelului declarat de apelanta – pârâtă B_____ C_______ P____.

Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.

Avocat S____ B________ I____ solicită respingerea apelului formulat de apelanta – pârâtă B_____ C_______ P____, motivat de faptul că, în cauza de față dezbaterile s-au ținut de două ori, instanța de fond după _____________________________ reclamantei - apelante A___ A______ a dispus reluarea dezbaterilor, ocazie cu care apărătorul pârâților, având cuvântul, a solicitat respingerea acțiunii cu cheltuieli de judecată pentru parați. Odată cu reluarea dezbaterilor, aspect menționat la fila 151 dosar fond, cu aceasta ocazie nu a mai reiterat acea solicitare de a se avea în vedere că pentru pârâtă urmează să solicite cheltuielile pe cale separată sau printr-o acțiune separată. În aceste condiții consideră că cel mult dispozitivul soluției sentinței instanței de fond se poate modifica în sensul de a se reține că pentru pârâtă, odată cu reluarea dezbaterilor, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat B_____ E______ M_____ solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii apelate în sensul înlăturării dispozițiilor privind neacordarea cheltuielilor de judecată către apelanta B_____ C_______ P____, având în vedere că aceasta nu le-a solicitat. Au fost solicitate, depuse și dovedite la dosar doar pentru intimatul B_____ A_______ C_____ și, în atare situație, instanța în mod greșit s-a pronunțat și pe aceste cheltuielile de judecată. Consideră că nu pot fi acordate cheltuieli de judecata către A___ A______ ci doar aceasta, pentru apelul ei poate fi obligata la cheltuieli de judecata astfel cum au fost depuse la dosarul cauzei, către intimatul B_____ A_______ C_____, cheltuieli pe care le solicită împotriva acestei apelante.

Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat S____ B________ I____, referitor la cheltuielile de judecată solicitate de intimatul – pârât B_____ A_______ C_____ în prezentul apel, solicită respingerea cheltuielilor solicitate de intimat sau cel puțin a fi cenzurate în extremis, față de împrejurarea că acestea sunt disproporționate față de natura cauzei, obiectul acesteia și față de volumul de muncă al apărătorului depus în această cauza, a se avea în vedere apărările care au fost menționate legate de raporturile de rudenie dintre apărător și avocat, care creează unele suspiciuni ale acestora, a se avea în vedere înscrisurile depuse numai cu privire la aceste cheltuieli, înscrisul de la fila 49 dosar apel care atestă împrejurarea că după soluționarea pe fond a prezentei cauzei cei doi pârâți au fost sancționați, tocmai pentru nerespectarea normelor în construcții, cu amendă de 3000 lei astfel încât aceste cheltuieli nu pot fi altceva decât o modalitate de a se compensa de aceste sancțiuni pe care le primesc de la autorități, tocmai pentru că nu respectă regimul construcțiilor în raport cu vecinii lor.

Avocat B_____ E______ M_____ arată că, în ceea ce privește criticile aduse cheltuielilor de judecată solicită a se observa că la dosarul cauzei este depusă factura și chitanța în original care fac dovada fără putință de tăgadă a faptului că au fost percepute aceste cheltuieli iar în ce privește munca avocatului, având în vedere și concluziile scrise formulate, consideră că sunt pe deplin justificate iar raporturile de rudenie nu ar justifica sub nicio formă reducerea cheltuielilor de judecată. Solicită a se observa că la dosarul cauzei a făcut dovada numeroaselor dosare pornite de către apelanta-reclamantă ori, aceste cheltuielilor de judecată pot fi privite și în mod obligatoriu ca o sancțiune pentru a se limita în a formula cereri de chemare în judecata total nefondate și rău voitoare. Din acest punct de vedere consideră că nu se impune cenzurarea cheltuielilor de judecată. Solicita respingerea acestei cereri.

S-au declarat dezbaterile închise instanța trecând la deliberare.

TRIBUNALUL

- Deliberând -

Asupra apelului civil de față constată următoarele:

Pronunțând sentința civilă nr.3316/27.05.2015 Judecătoria Bacău a respins excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei A___ A______ invocată de pârâtul B_____ A_______ C_____ ca neîntemeiată, a respins cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamanta A___ A______ în contradictoriu cu pârâții B_____ A_______ C_____ și B_____ C_______ P____ ca neîntemeiată, a obligat reclamanta să achite pârâtului B_____ A_______ C_____ cheltuieli de judecată în cuantum de 1860 lei reprezentând onorariu de avocat și a respins cererea pârâtei B_____ C_______ P____ de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință a reținut judecătoria:

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 21.05.2015 sub nr XXXXXXXXXXXXX reclamanta A___ A______ a chemat în judecată de pârâții B_____ A_______ C_____ și B_____ C_______ P____ solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, pe calea ordonanței președințiale, sistarea lucrărilor efectuate de pârâți cu încălcarea autorizației și a prevederilor art 612 și art 662 C.civ prin care se dorește ridicarea unui gard de lemn sub distanța minimă legală și peste înălțimea limită legală.

În motivare a arătat că s-au mutat pe terenul situat în _________________________. 31 și au edificat o casă în anul 1990, iar ulterior, în anul 2003, s-au mutat pe terenul alăturat, unde exista o casă veche, pârâții care au primit autorizație să etajeze casa veche, dar au depășit limitele autorizației, au inclus casa veche în interiorul construcției și apoi au dărâmat-o fără autorizație de demolare, apropiindu-se destul de mult de limita proprietății. Construind o casă înaltă și foarte aproape de limita proprietății, a mai arătat reclamanta, casa sa, situată la nord este tot timpul anului într-un con de umbră, având puțină lumină doar la etaj, în rest, casa pârâților fiind și foarte lungă (17 metri) s-a instalat umbră și pe casă și în grădină, iar în timp pe lângă iluminatul electric permanent în casă s-a instaurat mucegaiul și umezeala atât în interior cât și la exterior, deteriorând continuu clădirea.

Reclamanta a arătat că a făcut numeroase petiții la autorități să se remedieze situația, iar în replică pârâții au efectuat mai multe acțiuni civile și plângeri penale șicanatorii, instalând un climat tensionat între părți, iar pe fondul acestei tensiuni s-a mers mai departe și pârâții și-au înălțat terenul din curte, față de restul vecinilor, au plantat copaci pe hotar înalți de cca 4 m și au dărâmat vechiul gard de plasă ca să ridice un zid de bolțari de 2,5 m. A mai arătat că pârâții au făcut toate acestea fără autorizație, motiv pentru care a făcut plângere în anul 2009 întrucât aveau autorizație doar pentru gard de plasă metalică și s-a dispus sistarea lucrărilor, însă lucrarea nu a stagnat mult ci s-au mai adăugat câteva rânduri de bolțari și după ceva timp, când a făcut din nou plângere la autorități, i s-a răspuns că vecinii au deja autorizație și o respectă. Reclamata susține că așa a aflat că pârâților li se emisese autorizație de construcție și se dispusese __________________________ gardul de bolțari deja construit în contradicție cu prevederile cap II art 10.3 din PUG al municipiului Bacău, prevederile art 2.5.6 din anexa la Legea 51/1990 pricinuind un grav prejudiciu de însorire, iluminare naturală și estetică. A precizat că toate gardurile de pe parcelă sunt din plasă metalică pentru a permite luminii să treacă, clădirile fiind înghesuite, iar gardul de 40 m, 2,5 m înălțime din bolțari situat la sud, unicul din zonă, a astupat lumina solară, aceeași situație fiind și în cazul terasei supraînălțate și acoperite, care face umbră și pentru care s-a aprobat acoperirea cu șarpantă.

Reclamanta a arătat că arătat că a acționat în instanță prin dosarul nr XXXXXXXXXX de pe rolul Judecătoriei Bacău pentru respectarea însoririi/iluminării naturale și a atacat și autorizația nr 289/2013 în contencios, dosarul nr XXXXXXXXXXXXX de pe rolul Tribunalului Bacău cu termen la 23.09.2015. A mai susținut reclamanta că după ce au luat cunoștință de acțiuni și au depus întâmpinări, deși autorizația este din 2013, iar lucrările efectuate sunt din 2009-2010 și timp de doi ani nu au mai făcut nimic, brusc în anul 2015, în scop șicanator au început să acopere terasa și să construiască zidul de lemn spre proprietatea sa, deasupra zidului. Reclamanta a învederat că în mod evident acțiunea pârâților este vătămătoare, ei încercând să termine de construit ce nu au construit de la acordarea autorizației, pentru a lipsi de efecte o eventuală hotărâre judecătorească de anularea a autorizației.

În prezent, susține reclamanta, pârâții au început să ridice acoperiș la terasă pe stâlpi situați la 10 cm de zid înălțați la un metru deasupra zidului și pe o lungime de zece metri spre estul proprietății, construind diferit de autorizație, acoperind și terasa și beciul până la _________________________ de lumină naturală.

În drept a invocat prevederile art 996 și um C.proc.civ, art 612 și art 662 C.civ.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri

Pârâta B_____ C_______ P____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, ca nefondată. Totodată a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a susținut că acțiunea este inadmisibilă întrucât nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de admisibilitatea a unei astfel de cererii.

În privința vremelniciei a arătat că reclamanta nu a precizat până când instanța să dispună sistarea lucrărilor, astfel încât această condiție nu este îndeplinită și nici nu poate fi aplicat alin 2 al art 996 C.proc.civ întrucât nu există o judecată asupra fondului, respectiv la Judecătoria Bacău nu există o acțiune civilă care să aibă ca obiect sistarea lucrărilor. Mai mult a arătat pârâta, potrivit dispozițiilor art 12 alin 1 din Legea 50/1991 autorizațiile de construire pot fi anulate de instanțele de contencios administrativ, iar potrivit alin 2 al aceluiași articol, odată cu introducerea acțiunii se poate solicitat suspendarea efectelor autorizației și oprirea executării lucrărilor până la soluționarea în fond a cauzei. A susținut pârâta că dacă se invocă dosarul existent pe rolul Tribunalului Bacău, atunci Judecătoria Bacău nu este competentă materială să judece o asemenea cerere.

În ceea ce privește urgența, pârâta a considerat că aceasta este dată de natura pagubei suferite de reclamantă, ori în cauza pendinte nu s-a demonstrat nicio pagubă iminentă care nu ar putea fi reparată și nici dreptul păgubit prin întârziere.

Pârâta a apreciat că nici condiția aparenței dreptului nu este îndeplinită întrucât conform înscrisurilor atașate rezultă că efectuează o construcție autorizată, în limitele proiectului verificat și avizat de emitentul autorizației, iar corespunderea lucrărilor executate cu proiectul nu mai este de aparența dreptului ci instanța trebuia să analizeze prin probatorii complexe dacă această lucrare este conformă proiectului și autorizației. A mai arătat că prin autorizație s-a stabilit o distanță a construcției față de limita de hotar, iar această distanță este respectată întrucât gradul construit este construit pe proprietatea comună a soților, mai în interior față de limita legală de proprietate, astfel că față de această limită distanța este respectată, stâlpii fiind la distanță de 0,60 cm și tocmai reclamația că stâlpii nu sunt la distanța recomandată față de limita de hotar reprezintă o cercetare în fond a dreptului, ceea ce este exclus de procedura specială a ordonanței președințiale.

A mai arătat că cererea este nefondată întrucât reclamanta nu are dreptate și nu a produs nicio dovadă a faptului că lucrarea realizată nu este conformă cu proiectul.

În drept a invocat prevederile art 205 si um C.proc.civ.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiza topo cadastru.

Pârâtul B_____ A_______ C_____ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei și a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, ca neîntemeiată. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește excepția invocată, pârâtul a arătat că reclamanta este cunoscută ca suferind de afecțiuni psihice, lucru constata după manifestările zilnice și confirmat din discuțiile private cu fiul acesteia A___ C_______.

Pârâtul a susținut că acțiunea este inadmisibilă întrucât nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de admisibilitatea a unei astfel de cererii. Astfel, a arătat pârâtul condițiile de admisibilitate sunt: vremelnicia, urgența, paguba iminentă care nu se poate repara, aparența dreptului și neprejudecarea fondului.

În privința vremelniciei a arătat că reclamanta nu a precizat până când instanța să dispună sistarea lucrărilor, astfel încât această condiție nu este îndeplinită și nici nu poate fi aplicat alin 2 al art 996 C.proc.civ întrucât nu există o judecată asupra fondului, respectiv la Judecătoria Bacău nu există o acțiune civilă care să aibă ca obiect sistarea lucrărilor. A susținut pârâtul că dacă se invocă dosarul existent pe rolul Tribunalului Bacău, atunci Judecătoria Bacău nu este competentă materială să judece o asemenea cerere.

În ceea ce privește urgența, pârâtul a considerat că aceasta este dată de natura pagubei suferite de reclamantă, ori în cauza pendinte nu s-a demonstrat nicio pagubă iminentă care nu ar putea fi reparată și nici dreptul păgubit prin întârziere.

Pârâtul a apreciat că nici condiția aparenței dreptului nu este îndeplinită întrucât conform înscrisurilor atașate rezultă că efectuează o construcție autorizată, în limitele proiectului verificat și avizat de emitentul autorizației, iar corespunderea lucrărilor executate cu proiectul nu mai este de aparența dreptului ci instanța trebuia să analizeze prin probatorii complexe dacă această lucrare este conformă proiectului și autorizației. A mai arătat că prin autorizație s-a stabilit o distanță a construcției față de limita de hotar, iar această distanță este respectată întrucât gradul construit este construit pe proprietatea comună a soților, mai în interior față de limita legală de proprietate, astfel că față de această limită distanța este respectată, stâlpii fiind la distanță de 0,60 cm și tocmai reclamația că stâlpii nu sunt la distanța recomandată față de limita de hotar reprezintă o cercetare în fond a dreptului, ceea ce este exclus de procedura specială a ordonanței președințiale.

A mai arătat că cererea este nefondată întrucât reclamanta nu are dreptate și nu a produs nicio dovadă a faptului că lucrarea realizată nu este conformă cu proiectul.

În drept a invocat prevederile art 205 si um C.proc.civ.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiza topo cadastru și a depus înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și a respins proba cu expertiza solicitată de pârâții ca nefiind admisibilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Conform art 248 alin 1 C.proc.civ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură , precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În ceea ce privește excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei invocată de pârâtul B_____ A_______ C_____, instanța reține că este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie care, in cazul in care este admisa, impiedica solutionarea in fond a cauzei.

Capacitatea de exercițiu este definită ca aptitudinea unei persoane de a-și valorifica singură drepturile procedurale și de a-și îndeplini singură obligațiile procesuale, deci de a sta în judecată. În cazul persoanelor fizice capacitatea de exercițiu se dobândește la împlinirea vârstei de 18 ani. Încetarea capacității de exercițiu are loc definitiv sau temporar, după caz, prin moarte, punere sub interdicție judecătorească. În anumite cazuri și condiții o persoană poate fi lipsită total de capacitate de exercițiu ori să aibă capacitatea de exercițiu restrânsă. D__ fiind că în cauză nu s-a făcut dovada că reclamanta se încadrează în cazurile prevăzute de lege care să genereze o lipsă parțială sau totală a capacității de exercițiu, simplele afirmații nefiind suficiente, dat fiind că se prezumă existența capacității de exercițiu, instanța va respinge excepția invocată ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, se reține că în baza cererii pârâtului B_____ A_______ C_____, a fost eliberată de Primăria municipiului Bacău, autorizația de construire nr 289 din 30.10.2013 prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire -beci cu terasă acoperită-categorie de importanța D redusă, regim de înălțime S+P în suprafața construită de 44, 81 mp și suprafață desfășurată de 69,69 mp cu pereți structurali și planșeu din beton armat peste subsol, suprastructură terasă din cadre metalice, închidere pe latura de Nord cu placaj din scândură, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare din policarbonat translucid și lucrări de împrejmuire teren-intrare în legalitate pe laturile EST, SUD și NORD cu fundație din beton, soclu și stâpli de beton armat, închideri cu zidărie din blocuri mici din beton armat cu înălțime de 2 m, pe terenul situat în Bacău, ________________________ 33. Acest teren se învecinează în partea de Nord cu terenul reclamantei din ________________________ 31..

Prin prezenta acțiune reclamanta solicită sistarea lucrărilor pe care susține că pârâții le efectuează cu nerespectarea autorizației, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale ce presupune respectarea unor condiții aparte, cumulativ și expres prevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 996 alin.1 N.C.pr.civ., „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nici o mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”.

Astfel, pe lângă condițiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conținutul acțiunii civile-formularea unei pretenții, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, textul enunțat stabilește încă trei condiții speciale respectiv: verificarea existenței unei aparențe de drept în favoarea uneia dintre cele două părți, justificarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau a unei pagube iminente care nu ar mai putea fi ulterior restabilită, nerezolvarea litigiului de fond între părți ( neprejudecarea fondului) și identificarea unor măsuri de natură provizorie apte a fi dispuse pentru un anumit segment temporal, cel mai târziu până la soluționarea fondului. În esență cele trei condiții sunt: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

Instanța apreciază de neîndeplinirea condițiilor speciale nu atrage inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială ci sunt condiții care se impun a fi analizate din prisma teminiciei pretenției deduse judecății.

De asemenea, împrejurarea că partea poate solicita pe lângă anularea actului administrativ, respectiv a autorizației de construire, pe calea contenciosului administativ și suspendarea efectelor acestui act în conformitate cu prevederile Legii 554/2004, nu înlătură posibilitatea de a formula, cu îndeplinirea condițiilor impuse de lege, o cerere de ordonanță președințială având ca obiect sistare lucrări cum este cea din prezenta cauză, fiind vorba de acțiuni diferite, care nu se exclud. Prin urmare partea are posibilitatea de a formula o acțiune ca cea din prezenta cauză, o asemenea cerere fiind admisibilă din acest punct de vedere.

Instanța reține că în prezenta cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile enunțate anterior.

În ceea ce privește caracterul vremelnic, această condiție se află într-o strânsă legătură cu neprejudecarea fondului cauzei. Ordonanța președințială este o instituție pusă la dispoziția părților doar pentru a se lua măsuri provizorii, adică în termenii legii a unor „măsuri vremelnice”, iar nu definitive. Ordonanța președințială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părților. Instanța apreciază că o obligație de a face cum este cea care face obiectul cauzei nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive întrucât numai astfel se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate. Un act este apreciat ca fiind abuziv în măsura în care partea îl deturnează de la scopul pentru care a fost recunoscut și îl exercită cu rea credință.

Cu privire la neprejudarea fondului, această condiție decurge atât din condiție referitoare la caracterul vremelnic al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât și din prevederea legală. Când rezolvă o cerere de ordonanță președințială, instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, dar, pentru ca soluția să nu fie arbitrară, va cerceta aparența acestui drept. Împrejurarea că dreptul subiectiv este litigios nu împiedică pronunțarea ordonanței președințiale, întrucât aparența de drept este suficientă pentru ca instanța să ordone o măsură urgentă și vremelnică, urmând ca problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept comun, în cadrul unei judecăți care vizează fondul.

Instanța notează că scopul ordonanței președințiale este de a permite luarea unor măsuri urgente și temporare, până la soluționarea litigiului de fond între părți, atunci când există pericol iminent cu privire la un drept al reclamantului. Deși pe calea ordonanței președințiale se poate obține sistarea lucrărilor ridicate abuziv , acest abuz trebuie să fie unul flagrant și susceptibil de identificare la o cercetare sumară, prin pipăirea fondului.

De regulă forma acestui abuz este materializată prin ridicarea de construcții fără autorizație , de persoane care nu justifică nici un drept asupra terenului , de persoane care ocupă abuziv o anumită suprafață etc. Se poate observa că în prezenta situație, pârâții se bucură de un drept

Se are în vedere că reclamanta împreună cu numitul A___ G_______ au formulat în contradictoriu cu pârâții o acțiune ce face obiectul dosarului nr XXXXXXXXXX al Judecătoriei Bacău prin care a solicitat obligarea pârâților să respecte însorirea și iluminarea naturală necesare, desființarea zidului despărțitor și înlocuirea acestuia cu un gard de plasă metalică, precum și respectarea înălțimii limită a gardului, să scoată pomii de la limita proprietăților cu înălțimea peste limita legală, să aducă nivelul solului de pe proprietatea lor la cota inițială, să desființeze orice cameră video care privește proprietatea lor, să desființeze fereastra de vedere de la parter care încalcă distanța legală și plata daunelor și a cheltuielilor de judecată.

In speță reclamanta nu a făcut dovada că solicită măsurile pentru incetarea unor acte abuzive. Din înscrisurile de la dosar rezultă că pârâții au obținut autorizația de construcție nr 289 din 30.10.2013, care se bucură de valabilitate până la acest moment, pentru executarea unor lucrări de construire la imobilul din Bacău, ________________________ 33. Ori prin prezenta acțiune nu poate fi pusă în discuție și nici analiza legalitatea actului administrativ fără o pierdere din vedere a limitelor învestirii instanței și a scopului oricărei proceduri speciale de acest gen: luarea unor măsuri vremelnice pentru situații de încălcări flagrante a drepturilor.

În speță, față de probele administrare și care se pot administra pe calea ordonanței președențiale, instanța reține că nu poate face o face o verificare a aparenței celor afirmate de reclamantă, cu privire la modul de edificare a lucrărilor de către pârâți, ci ar fi nevoită să procedeze la o verificare mai amănunțită ce ar presupune o cercetare a fondului dreptului cu consecința tranșării litigiului pe fond între părți, ceea ce este incompatibil cu procedura specială a ordonanței președințiale. Constatarea unei eventuale nelegale edificări a construcțiilor nu poată fi pusă în discuție și lămurită decât în cadrul litigiului de fond, ce are ca obiect obligații de a face.

Din interpretarea coroborată a tuturor acestor mijloace de probă, instanța reține că aparența de drept despre care face vorbire legiuitorul este în favoarea pârâților, care sunt în acest moment în posesia unei autorizații de construcție, că prin prisma apărărilor formulate de reclamantă și a situației de fapt rezultate din probe nu este îndeplinită condiția vremelniciei și a neprejudecării fondului, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată.

În temeiul art 453 rap la art 451 N.C.proc.civ va obliga reclamanta să plătească pârâtului B_____ A_______ C_____ cheltuieli de judecată în cuantum de 1860 lei reprezentând onorariu de avocat. În ceea ce privește cererea pârâtei B_____ C_______ P____ de obligarea a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli, motiv pentru care instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta A___ A______ (filele 8-11), solicitând și repunerea în termenul de apel (fila 4), precum și pârâta B_____ C_______ P____ (fila 14).

Pronunțând încheierea din 5.08.2015 Tribunalul Bacău a respins cererea de repunere în termen ca tardivă și a admis excepția tardivității apelului formulat de apelanta A___ A______ motiv pentru care instanța va proceda la respingerea acestui apel ca tardiv formulat.

Apelul formulat de pârâta B_____ C.-P- nu a fost motivat.

Potrivit dispozițiilor art.476 alin.(2) C__ în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță iar potrivit art.477 alin.(1) C__ instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant (…).

Prin concluziile scrise formulate (filele 38,39) apelante-pârâtă B_____ C_______ P____ a solicitat modificarea în parte a sentinței recurate în sensul de a se lua act că nu a solicitat cheltuieli de judecată la prima instanță, solicitare reiterată prin concluziile orale.

Analizând actele dosarului Judecătoriei Bacău, tribunalul constată că cererea pârâtei B_____ C.-P. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli deși, potrivit concluziilor formulate de apărătorul pârâtei, astfel cum acestea au fost menționate în partea introductivă a sentinței civile apelate, doar pârâtul B_____ A_______ C_____ a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în timp ce pârâta B_____ C_______ P____ și-a rezervat dreptul de a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate pe cale separată.

În aceste condiții, mențiunea din considerentele sentinței referitoare la nedovedirea de către pârâtă a cheltuielilor de judecată este inexactă și, pe cale de consecință, soluția din dispozitiv de respingere a cererii respective echivalează cu „extra petita”, instanța pronunțându-se asupra unei cereri care nu a fost formulată. Prin urmare, în temeiul art.480 alin.(2) C__, tribunalul va admite apelul declarat de pârâta B_____ C_______-P____ și va schimba în parte sentința apelată în sensul înlăturării din dispozitivul acestei sentințe a mențiunilor referitoare la soluția dată cererii formulate de pârâtă privind cheltuielile de judecată.

Referitor la cererea intimatului-pârât B_____ A_______-C_____ de obligare a apelantei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată constând în 1.860 lei cu titlu de onorariu avocat (filele 29,30 dosar apel), tribunalul reține că în conformitate cu jurisprudenta națională, cât și cu jurisprudența CEDO, dispozițiile art. 453 NCPC sunt aplicabile în raport de culpa procesuală a părții care a pierdut procesul, impunându-se însă și cerința ca în analiza culpei să se aibă în vedere prejudiciul real creat părții care a achitat cheltuielile de judecată, precum și faptul că aceste cheltuieli urmează a fi recuperate numai în măsura în care sunt dovedite și constituie cheltuieli necesare care au fost făcute în mod real în limita unui cuantum rezonabil. (Decizia nr. 1223 din 27 martie 2014 pronunțată în recurs de Secția II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect pretenții).

În cauză, față de complexitatea cauzei (având ca obiect sistarea de lucrări pe calea ordonanței președințiale, procedură ce presupune o atenție preferențială și o anumită presiune în exercitarea oricărei activități de asistență juridică, date fiind termenele procedurale mai scurte) și munca desfășurată de avocat (în apel s-au formulat concluzii scrise – filele 34-37, 46,47 iar avocatul s-a prezentat în instanță la două termene de judecată, 15.07.2015 și 19.08.2015, de fiecare dată formulându-se concluzii) nu se poate considera că onorariul de 1.860 lei (incluzând T.V.A.) este nerezonabil; susținerile apelantei-reclamante referitoare la relațiile de rudenie dintre părți și avocat nu pot fi luate în considerare atât timp cât plata efectivă a onorariului a fost dovedită motive pentru care, dând eficiență și dispozițiilor art. C__ instanța va obliga apelanta-reclamantă să plătească intimatului-pârât suma de 1.880 lei constând în taxă judiciară de timbru de 20 lei (fila 23 dosar apel) și 1.860 lei onorariu de avocat (filele 29,30 dosar apel).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de apelanta A___ A______, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat D_________ R_____, cu sediul în Bacău, __________________.42, ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 3316 din 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – pârât B_____ A_______ C_____, cu domiciliul în Bacău, _________________________.33, județul Bacău.

Admite apelul declarat de pârâta B_____ C_______ P____, cu domiciliul în Bacău, _________________________.33, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 3316 din 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – pârât B_____ A_______ C_____ cu domiciliul în Bacău, _________________________.33, județul Bacău și, în consecință, modifică în parte sentința civilă nr. 3316/27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în sensul că înlătură din dispozitiv mențiunile referitoare la soluția dată cererii formulată de pârâta B_____ C_______ P____ privind cheltuielile de judecată.

Obligă apelanta-reclamantă să plătească intimatului - pârât suma de 1.880 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 August 2015.

Președinte, P________ M____ M_____		Judecător, C_______ D______
	Grefier, P______ D______

Red. sent. B_____ I.,

Red./tehnored. dec. M_____ P.M., 14.09.2015

P.D., 14 octombrie 2015, ex. 5