Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Publicitate


Date speţă
Instanţă:
Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
Materie juridică:
Litigii cu profesioniştii
Stadiu procesual:
Fond
Obiect dosar:
Cerere de valoare redusă
Număr hotarâre:
953/2015 din 29 septembrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXX/2014 - cerere de valoare redusă -


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DROBETA-T____ S______

SENTINȚA CIVILĂ NR. 953 Litigii Profesioniști

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 29 Septembrie 2015

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE –I____ C_______ G_______

GREFIER ȘEDINȚĂ – L_____ M________ B_____


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ___________________ și pe pârâta S_____ L____ E________, având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal nu au răspuns părțile

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a depus la dosar de către reclamantă, prin serviciul registratură, precizare prin care arată că pârâta a achitat integral debitul, iar cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect, după care:

Verificându-și din oficiu competența potrivit art. 131 C. proc. civ., instanța constată că este competența general, material și teritorial să judece prezenta cauză în temeiul art. 94 al. 1 lit. j, art. 107 și art.1028 C.p.civ.

Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, potrivit art. 394 C.p.civ instanța reține cauza spre soluționare.


INSTANȚA


Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea adresata acestei instanța la data de 18.05.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta C__ DISTRIBUȚIE SA în contradictoriu cu pârâta S_____ L____ E________, în procedura prevăzută de art. 1.026 C.p.civ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin fapta, respectiv la plata debitului în cuantum de 1253,14 lei și la plata sumei de 12,42 lei reprezentând penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a arătat că între C__ V______ SA (succesoare în calitate de furnizor energie electrică a fostei Electrica Oltenia SA) și pârâtă s-au derulat raporturi contractuale în baza cărora reclamanta a livrat energie electrică pârâtei, iar corelativ s-a născut obligația de plată a pârâtei pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor emise de către reclamantă. Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată toate obligațiile care derivă din beneficiul acestui serviciu și din contractul de furnizare a energiei electrice.

În conformitate cu contractul semnat, care este standard și aplicabil la nivel național, reglementat prin act normativ (Decizia președintelui A.N.R.E. nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor – cadru de furnizare a energiei electrice, publicat în M.O. , parte I nr. 623/21.12.1990 și Ordinul nr. 5/21.02.2003 privind modificarea contractelor – cadru de furnizare a energiei electrice), C__ V______ SA avea obligația să furnizeze energie electrică, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către societatea furnizoare, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor, aceasta, precum și termenul de scadență fiind înscrise pe factură. art. 11 din Contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).

Prin urmare, _________________ și-a onorat obligația de a furniza debitorului energie electrică, fără ca acesta din urma să-și fi îndeplinit întocmai obligația corelativa de achitare a facturilor, în contextul în care nu a tăgăduit existenta raportului juridic obligațional invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor și nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale după cum nu a formulat niciodată vreo obiecțiune cu privire la obligația de plată a debitului restant și a penalităților.

În urma raporturilor contractuale pârâtei i s-a atribuit codul de client xxxxxxxx, iar în baza relațiilor contractuale C__ V______ SA a livrat energie electrică către pârâtă. Corelativ s-a născut și obligația de plată a pârâtei, conform facturilor emise de către societatea furnizoare, facturi care însă nu au fost achitate integral de către pârâtă.

Începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată și obligațiile legale și contractuale care derivă din utilizarea serviciului de furnizare a energiei electrice.

A mai arătat că în dovedirea recunoașterii și însușirii derulării contractului dintre pârâtă și reclamantă stă și faptul că aceasta a efectuat o ________ plăți către societatea reclamantă, așa cum rezultă din situația financiară a pârâtei.

Reclamanta a mai arătat că între aceasta și pârâtă este încheiat un contract de adeziune, având în vedere că prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate contractele – cadru pentru consumatorii de energie electrică.

Întrucât acest act normativ a fost publicat în forma inițială în Monitorul Oficial al Românei, nimeni nu poate invoca necunoașterea acestuia și neînsușirea clauzelor prevăzute în acesta, mai ales că prin art. 33 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice , aprobat prin HG nr. 1007/2004, se prevede că furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de furnizor cu consumatorul, pe cale de consecință, rezultă că acel consum care nu se realizează în baza unui contract intră sub incidența codului penal.

Reclamanta a mai arătat că obligația de plată a consumatorului pentru energia electrică consumată este expres prevăzută în Legea energiei electrice.

În ceea ce privește expedierea facturilor emise, a arătat că acestea se realizează cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale și care se află în proprietatea statului român, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României.

Facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform codului fiscal - art. 155 alin. 28, unde se precizează că semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura.

Reclamanta consideră că ar fi nelegală interpretarea potrivit căreia neacceptarea la plată a facturilor echivalează cu nedovedirea acțiunii, în condițiile în care contractul încheiat între părți reprezintă „legea părților” (art.1270 cod civil), iar obligația de plată s-a născut ca efect al încheierii contractului și nu ca efect al emiterii ori acceptării facturii.

Pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități în valoare de 12,42 lei, conform contractului, respectiv art. 11 din contractul – cadru de furnizare a energiei electrice,penalități egale cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, conform reglementărilor legale în vigoare.

Reclamanta a mai arătat că în cuprinsul facturilor fiscale privind penalitățile este evidențiat în mod expres modul de calcul al penalităților, menționându-se facturile asupra cărora sunt calculate penalitățile, perioada de calcul, numărul de zile de întârziere și coeficientul de calcul aplicat potrivit reglementărilor în vigoare la data calculului și valoarea acestora.

Potrivit art. 1516 alin. Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar conform art. 1535 al. 1 cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

Reclamanta a mai arătat că a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin notificări și apeluri telefonice adresate pârâtei, însă demersurile nu au avut nici un rezultat.

În drept, și-a întemeiat prezenta pe Noul Cod de procedura civilă: art. 150 alin. 1 si 2, art. 223 alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628 alin.2, art. 662, art. 1025-1032; Noul Cod Civil: art. 1270, art. 1516, art.1535; Vechiul Codul Civil: art. 969 si urm., art. 1073;Codul de procedură fiscală(OG 92/2003): art. 120, alin. 7, Codul fiscal: art. 155, alin. 28, Art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004; Decizia ANRE nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Art. 120, alin. 7 din OG 92/2003; Vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din XXXXXXXXXX; Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485/16 iulie 2012.

În dovedirea cererii legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 50 lei ( fila 32 – OP nr.xxxxxxxxxx/11.05.2015), a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: împuternicire de reprezentare juridică, facturile restante emise la care a fost anexat modul de calcul al debitului, situația centralizată a soldului, contractul încheiat cu pârâta.

Deși pârâtei i-a fost comunicat formularul de răspuns (anexa 3 din ORDIN Nr. 359/C din 29 ianuarie 2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă) și un exemplar formular de cerere și înscrisuri depuse de reclamant, cu mențiunea ca în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească, cu mențiunea că poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, conform art. 1.030 alin. 4 C.p.civ., pârâta nu a răspuns solicitării instanței.

La data de 21.09.2015 reclamanta a depus la dosar precizare prin care arată că pârâta a achitat integral debitul și prin urmare acțiunea a rămas fără obiect.

Analizând cererea reclamantei în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

Între părțile litigante, au avut loc relații contractuale, reclamanta furnizând pârâtei energie electrică, fără ca aceasta din urmă să-și fi îndeplinit întocmai obligația corelativa de achitare a facturilor, în contextul in care nu a tăgăduit existenta raportului juridic obligațional invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor și nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale după cum nu a formulat niciodată vreo obiecțiune cu privire la obligația de plata a debitului restant și a penalităților.

Pentru serviciile prestate reclamanta a emis facturile ________ nr. xxxxxxxxxx/14.01.2015, ________ nr. xxxxxxxxxx/24.12.2014 și ________ nr. xxxxxxxxxx/29.10.2014, cumulând un debit restant în cuantum de 1253,14 lei și penalități de întârziere în cuantum total de 12,42 lei.

Pentru angajarea răspunderii contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor raporturi contractuale stabilite între părți, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, precum și vinovăția părții care a cauzat prejudiciul.

Potrivit art. 42 alin. 1 lit. a, alin. 2, alin.4 și alin.11 din Legea nr. 51/2006, prestarea unui serviciu de utilități publice se realizează în baza unui contract de furnizare sau de prestări de servicii încheiat între operator și utilizatorul direct. Contractul de furnizare sau de prestare a serviciului constituie actul juridic prin care se reglementează raporturile dintre operator și utilizator cu privire la prestarea, utilizarea, facturarea și plata unui serviciu de utilități publice. Contravaloarea serviciilor de utilități publice se stabilește în conformitate cu metodologia de calcul, aprobată de autoritatea de reglementare competentă, pe baza prețurilor/tarifelor și a consumurilor/cantităților de utilități publice furnizate/prestate și se plătește pe baza facturii emise de operator.

Dacă sumele datorate, inclusiv penalitățile, nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii, operatorul poate întrerupe furnizarea/prestarea serviciului cu un preaviz de 5 zile lucrătoare și are dreptul să solicite recuperarea debitelor în instanță.

Conform art. 41 alin. 1 lit. a și alin. 4 lit. c din Legea nr. 51/2006 au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți, ai serviciilor de utilități publice: utilizatorii casnici persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari. Membrii comunităților locale, persoane fizice sau persoane juridice, au, în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de utilități publice și obligația de a achita, în termenele stabilite, contravaloarea serviciilor furnizate/prestate.

Față de situația de fapt reținută mai sus, instanța constată că între părți s-a născut un raport juridic ce este supus regulilor răspunderii civile contractuale, iar conform prevederilor articolului 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. De asemenea, în temeiul articolului 1555 din Codul civil, dacă din convenția părților sau din împrejurări nu rezultă contrariul, în măsura în care obligațiile pot fi executate simultan, părțile sunt ținute să le execute în acest fel.

Prin urmare, în temeiul regulilor teoriei generale a obligațiilor, creditorul pretins al unui raport juridic trebuie să probeze în fața instanței existența dreptului de creanță, caz în care revine debitorului sarcina dovezii fie a nevalabilității raportului juridic, fie a stingerii obligației în modurile recunoscute de Codul civil, cel mai frecvent fiind acela al plății.

Având în vedere precizarea formulată de către reclamantă, și depusă la dosar la data de 21.09.2015 (f. 95 dosar), instanța constată că pârâta a achitat în totalitate debitul restant.

În concluzie, constatând că reclamanta a făcut dovada achitării debitului restant, instanța respinge cererea formulată de reclamanta ___________________, în contradictoriu cu pârâta S_____ L____ E________, ca fiind rămasă fără obiect.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:


Respinge acțiunea având ca obiect cerere cu valoare redusă formulată de reclamanta S.C. C__ V______ SA, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ___________________. 10A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, cod unic de înregistrare xxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâta S_____ L____ E________, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în comuna D______, _______________________________, ca rămasă fără obiect.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la sediul Judecătoriei Drobeta T____ S______.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.09.2015.



PREȘEDINTE, GREFIER,

I____ C_______ G_______ L_____ M________ B_____

Red. I.C.G./Tehnored. L.B.

4 ex./30.10.2015

Cod Operator 6497


Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020