Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Publicitate


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul TULCEA
Materie juridică:
Civil
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Pretenţii
Număr hotarâre:
707/2015 din 16 septembrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX



R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr.707

Ședința publică din data de 16 septembrie 2015

Completul compus din:

Președinte: E____ B___

Judecător: D_____ N_____ G________

Grefier: P_________ L_____


S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta-reclamantă __________________, cu sediul procesual ales in Constanta, ____________________.89 A, jud.Constanta, impotriva sentintei civile nr.3559/19.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, avand ca obiect pretenții, in contradictoriu cu intimatul-pârât D____ D______ D__, cu domiciliul in ___________________________, ______________________, jud. D___ și domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat P_______-Epifanov A____ cu sediul în Tulcea, _________________, jud. Tulcea.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, iar intimatul prin apărător a depus la dosar concluzii scrise și Factura nr.110/10.06.2015 privind onorariul de avocat, după care,

Potrivit art.394 C.pr.civ. instanta, constatand ca nu sunt motive de amanare, apreciaza dosarul in stare de judecata si ramane in pronuntare, luand act ca s-a solicitat judecarea cauzei si in lipsa, conform art.223 pct.3 C.pr.civ


T R I B U N A L U L:


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 14.05.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta S.C. E___ E______ S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului D____ D______ D__ la plata sumei de 16.231,85 lei compusă din suma de 16.071,68 lei reprezentând contravaloare energie electrică, și suma de 160,17 lei reprezentând taxe servicii, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr.3559/19.12.2014 Judecătoria Tulcea a respins acțiunea ca neîntemeiată și a obligat reclamanta la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu (diminuat) de avocat.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, reclamanta S.C. E___ E______ S.A. a furnizat pârâtului D____ D______ D__ energie electrică la locul de consum situat în localitatea localitatea Periprava, județul Tulcea, în baza contractului de furnizare a energiei electrice, contract pe care reclamanta nu l-a depus la dosarul cauzei și în privința căruia nu a dovedit termenul de valabilitate.

Reclamanta a emis facturile nr.xxxxxxx/12.12.2012 pentru suma de 13.462,36 lei reprezentând sume din regularizări pentru perioada 06.05.2008 – 10.12.2012, nr.xxxxxxx/11.02.2013 pentru suma de 1696,98 lei reprezentând sume din regularizări pentru perioada 21.11.2012 – 10.02.2013, și nr.xxxxxxxx/11.04.2013 pentru suma de 1.489,55 lei reprezentând sume din regularizări pentru perioada 08.01.2013 – 28.03.2013, în baza cărora solicită obligarea pârâtului la plata sumei de16.071,68 lei

S-a reținut faptul că, în speță, deși în motivarea acțiunii invocă articole din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între părți, reclamanta nu a făcut dovada existenței acestuia, neatașându-l cererii de chemare în judecată.

A arătat prima instanță că la data de 05.06.2014, reclamanta a depus precizări prin care a învederat faptul că, pentru perioada solicitată, nu poate face dovada existenței formei materiale a contractului încheiat cu pârâtul întrucât acesta nu se mai regăsește în arhivele societății (fila 28).

De asemenea, pârâtul a arătat faptul că între părți nu a fost semnat nici un contract de furnizare a energiei electrice, precum și faptul că nu este proprietarul imobilului în cauză, nu a locuit acolo nici un moment, iar acea cantitate de energie electrică nu a fost consumată de el. A mai arătat că nu a semnat bonul de mișcare din data de 08.05.2013 la care face referire reclamanta.

Astfel, a arătat prima instanță că nefiind atașat la dosar contractul de furnizare a energiei electrice în baza căruia se presupune că s-au desfășurat raporturile comerciale dintre părți, nu se pot verifica clauzele contractuale privind obligațiile și drepturile părților, cele în baza cărora s-a dispus facturarea sau realizarea operațiunii de regularizare.

A arătat prima instanța că nu are posibilitatea de a verifica prevederile contractuale, nefiind depus la dosar contractul de furnizare a energiei electrice. Mai mult, nu este cunoscut termenul pentru care ar fost încheiat contractul, astfel cum susține reclamanta.

Prin urmare, nicio probă administrată în fața instanței nu poate constitui un temei al admiterii prezentei acțiuni.

Totodată, în concordanță cu art. 1169 Cod civil, sarcina probei incumbă părții care face o propunere în fața judecății, în speță reclamantei, care nu și-a îndeplinit obligațiile procesuale de natură probatorie care îi reveneau.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamanta __________________, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

A arătat apelanta că în mod nejustificat pârâtul nu a achitat în totalitate contravaloarea energiei electrice consumate în baza contractului de furnizare a energiei electrice, dintre facturile emise rămânând neachitate 4 facturi fiscale în valoare totală de 16.071,68 lei, ce au fost anexate la dosar.

A susținut apelanta că deși la momentul acționării în fond nu a putut prezenta contractul în forma materială, contract încheiat între aceasta și pârât întrucât nu a fost găsit în arhive, prestarea serviciilor rezultă din facturile fiscale emise și achitate de către pârât, cu excepția facturilor menționate în cererea de chemare în judecată, precum și din Bonul de mișcare a contoarelor care conține indexul final, document ce a fost semnat de către pârât.

Mai mult, a arătat apelanta că facturile fiscale emise nu au fost niciodată contestate de către pârât, nici la momentul primirii lor și nici ulterior.

În termen legal, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de critică invocate, Tribunalul constată apelul nefondat.

Reclamanta și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 969 Cod civil, H.G. nr. 1007/2004 privind Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, decizia nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice emisă de A.N.R.E., Ordinul nr. 5/2003 privind modificarea contractelor de furnizare a energiei electrice, toate aceste prevederi legale referindu-se în principal la modul de furnizare a energiei electrice și aprobarea modelului de contract-cadru de furnizare a energiei electrice.

Din toate probele administrate în cauză, inclusiv susținerea reclamantei, rezultă fără dubii că nu s-a putut dovedi existența unui contract de furnizare a energiei electrice către pârât, condiție absolut obligatorie pentru a justifica furnizarea energiei electrice către un consumator.

La momentul la care se susține că s-ar fi încheiat contractul, era în vigoare Legea nr. 13/2007, potrivit cu care furnizarea energiei electrice la clienții captiv se face pe bază de contracte reglementate, la tarife reglementate (art. 28 alin. 3), iar conform art. 54 din aceeași lege, consumatorul este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate.

Necesitatea încheierii unui contract de furnizare a energiei electrice derivă din lege, astfel că potrivit art. 52 din Legea nr. 123/10 iulie 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, „furnizarea energiei electrice este activitatea prin care o persoană juridică titulară de licență comercializează energie electrică clienților. Pentru furnizarea energiei electrice la clienți se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Conform alin. 3, sunt interzise consumul și furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare.

In cauză, nu s-a dovedit că s-a încheiat un contract de furnizare energie electrică între reclamantă și pârât, pentru locația din localitatea Periprava, județul Tulcea, nu s-a demonstrat că pârâtul a deținut sau deține un imobil în această locație pentru care s-ar fi putut încheia un contract de furnizare a energiei electrice și nici că alte facturi anterioare regularizării au fost achitate de către pârât ca și beneficiar al furnizării de energie electrică în calitate de titular al vreunui contract.

In mod corect, prima instanță a apreciat că sarcina probei revenea reclamantei, că aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile procesuale în ce privește probatoriul, astfel că acțiunea a fost respinsă.

Cum motivele de critică din apel nu sunt întemeiate, sunt de asemenea susțineri neprobate, cu atât mai mult cu cât din răspunsul la întâmpinare reclamanta face referiri la un alt pârât, cu un alt domiciliu, ca un pretins beneficiar al energiei electrice, care nu are legătură cu cauza de față, este evident că reclamanta nu are o reprezentare clară, dovedită a pretențiilor formulate.

In consecință, se va respinge apelul ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată către pârât.



PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E :



Respinge apelul civil declarat de către apelanta-reclamantă S.C. E___ E______ S.A., cu sediul procesual ales în Constanta, _____________________. 89 A, județul Constanta, împotriva sentinței civile nr. 3559/19.12.2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul-pârât D____ D______ D__, cu domiciliul in ___________________________, ______________________, județul D___ și domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat P_______-Epifanov A____, cu sediul în Tulcea, ___________________, județul Tulcea, ca nefondat.

Obligă apelanta la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată către intimat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2015.


PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

E____ B___ D_____ N_____ G________ P_________ L_____


05.10.2015

Red.jud.EB

Tehnored. PL/DS/Ex. 4

07.10.2015



Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020