Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Publicitate


Date speţă
Instanţă:
Curtea de Apel PLOIEŞTI
Materie juridică:
Faliment
Stadiu procesual:
Recurs
Obiect dosar:
Acţiune în anulare
Număr hotarâre:
3/2016 din 11 ianuarie 2016
Sursa:
Rolii.ro

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A nr.3

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2016

Președinte- L______ F______ A______

Judecători - I____ N_______ E________ C_______

- G______ M____ F________

Grefier - M_______ D____


Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de S______ A_____ Moumen, curator special al debitoarei ____________________________ SRL, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Șoseaua Chitila, nr.3, sector 1 și de pârâta _____________________ SRL, cu sediul în localitatea Vatra Dornei, _____________________, județul Suceava, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat B____ A__-D____, în București, ___________________, etaj 6, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015, pronunțate de Tribunalul B____ și a recursurilor declarate de A_____ C_____ F______, cu sediul în B____, _________________________. 3, ____________________, județul B____, lichidator judiciar al debitoarei ____________________________ SRL, cu sediul în Nehoiu, ____________________, nr.3-5, camera 5-6, județul B____, având C__ RO xxxxxxx și J XXXXXXXXXXX și de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL, prin președinte ____________________________, prin lichidator judiciar Refalex Star SPRL, cu sediul în B____, _______________________, ____________, județul B____ împotriva sentinței nr. 481/07.07.2015, pronunțate de Tribunalul B____.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurenții curatorul special Sabagh A_____ Moumen, prin avocat B____ M____ din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale depuse la dosarul cauzei și pârâta _____________________ SRL, prin avocat B____ A__-D____, din Baroul București, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

Recurenta-pârâtă _____________________ SRL a depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs, ce a fost înregistrată de compartimentul registratură sub nr. 272/08.01.2015.

Recurentul Comitetul creditorilor ____________________________ SRL a depus note de concluzii, ce au fost înregistrate de compartimentul registratură sub nr. 290/08.01.2015, în cuprinsul acestora solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentantul convențional al recurentului Sabagh A_____ Moumen, având cuvântul, arată că, față de recursul formulat de A_____ C_____ F______, în calitate de lichidator judiciar al ____________________________ SRL, este observat că societatea a fost reprezentată de curatorul S______ A_____ Moumen.

A_____ C_____ F______ nu a avut calitate în cauză și nici în faza de control judiciar nu are calitate procesuală, astfel încât recursul formulat de acesta este inadmisibil. Arată, totodată, că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul asupra recursurilor.

La rândul său, reprezentantul recurentei-pârâte _____________________ SRL arată, de asemenea, că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act că în cauză nu mai sunt alte cereri, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Având cuvântul în susținerea, respectiv combaterea recursurilor, reprezentantul recurentului Sabagh A_____ Moumen arată că a formulat recurs doar împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015, în sensul că a considerat că, în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a respins excepția tardivității formulării acestei acțiuni în anulare, cu depășirea termenului de 16 luni stabilit de art. 81 din lege.

Arată, de asemenea, că a depus în fața instanței de fond, la filele 34-40, practică judiciară a Curții de Apel Ploiești, în sensul că termenul de 16 luni este o excepție de la regula instituită prin termenul de 1an în care lichidatorul judiciar ar fi avut posibilitatea să formuleze o acțiune în anulare. Numai în situația în care lichidatorul judiciar formulează această acțiune în anulare comitetul creditorilor are posibilitatea, în acest termen extins, să o formuleze. În acest sens, face trimitere la motivarea hotărârii Curții de Apel Ploiești, din cuprinsul căreia rezultă că instituția decăderii se aplică în mod imperativ sau trebuie aplicată în mod imperativ și pentru a nu dezechilibra un circuit economico-financiar creat și care ar trebui, de la un moment dat, să se bucure de o anumită stabilitate. Fiind vorba de o practică neunitară în ceea ce privește Curtea de Apel Ploiești, arată că, în speța de față, termenul ar fi trebuit să fie respectat, lichidatorul fusese numit, s-au făcut rapoartele, s-au inventariat bunurile, celelalte chestiuni pe care, în momentul de față, le susține lichidatorul judiciar al reclamantei, care este fiul reclamantei, erau foarte bine știute, iar realitatea tranzacției dintre cele două societăți și motivele care au stat la baza inițierii acestui contract în anul 2009 sunt foarte clare. Susținerea în sensul că este o tranzacție fictivă a fost rezolvată de organele penale, care au stabilit că operațiunile economico-financiare au fost cât se poate de transparente, fără nicio suspiciune de fraudă. _____________________ SRL a plătit toți banii către _________________________ Iași, lucru constatat și de organele de urmărire penală.

În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii excepției tardivității formulării acțiunii în anulare și respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată, cu evidenta consecință de a nu mai analiza fondul cauzei, cheltuielile de judecată urmând a fi solicitate pe cale separată.

În ceea ce privește recursul formulat de lichidatorul judiciar A_____ C_____ F______, arată că acesta este inadmisibil, întrucât nu este parte în dosarul de față, neformulând cererea de anulare a actului.

Referitor la recursul formulat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL, arată că în primul motiv de recurs sunt invocate aspecte care nu au făcut obiectul cererii de chemare în judecată și nici a unei precizări ulterioare, referitoare la caracterul fictiv al tranzacției. Această chestiune nu a fost invocată prin cererea de chemare în judecată și nici ulterior, motiv pentru care nu poate fi analizată de instanța de recurs în raport de motivarea și dispozițiile instanței de fond.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, arată că este o chestiune care a fost generată de situația care este invocată, respectiv atitudinea procesuală a reclamantei.

Principiul disponibilității îi dădea dreptul să administreze toate probele și să direcționeze cauza așa cum dorea, în fața instanței de fond. Instanța de fond a insistat în mod repetat să se efectueze expertiză, însă reclamanta a refuzat.

Faptul că s-au depus documente care nu au caracter evaluator în legătură cu imobilele din orașul Otopeni nu înseamnă că instanța de fond avea posibilitatea legală să constate că prețul vânzării imobilului este disproporționat față de valoarea reală a acestuia.

Cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi avut în vedere, întrucât atitudinea în fața instanței de fond trebuie sancționată ca atare. Nici măcar acum nu s-a solicitat în mod evident casarea cu trimitere spre rejudecare pentru administrarea probei cu expertiză, pentru a se constata dacă prețul este sau nu disproporționat, iar pasivitatea ar trebui sancționată.

Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs, referitor la relația de rudenie dintre reprezentanții celor două societăți ca prezumție de rea credință în efectuarea tranzacției, arată că este departe de adevăr. La dosar, la instanța de fond, s-au depus extrase de la registrul comerțului cu istoricul tuturor societăților comerciale implicate în această tranzacție, din care rezultă că nici unii dintre reprezentanții societății, la momentul încheierii actului, nu se aflau în relație de rudenie.

____________________________ SRL avea ca unic asociat pe doamna Mervat Kabalan, Khalil Abdul Ghani nu avea nici un fel de calitate în societățile în cauză, fiind doar mandatat pentru semnarea actului, nu pentru luarea unor decizii, nefiind nici un fel de legătură cu familia O___ Haisam sau cu O___ C______ Abdul, fiul acestuia, așa cum se încearcă să se susțină atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin motivele de recurs. Societățile comerciale aveau o existență de sine stătătoare, neexistând nici un grup de interese între aceste societăți comerciale. Chestiunile legate de existența unui grup de interese și de o relație care ar putea să lezeze niște interese reale și cinstite nu pot fi reținute, întrucât lichidatorul ____________________________ SRL este fiul lichidatorului creditorului majoritar, cel care, practic, este președintele comitetului creditorilor și cel care a formulat această acțiune în anularea actului presupus fraudulos. De asemenea, starea de insolvență a societății a fost generată de relația cu ____________________________.

În concluzie, solicită respingerea recursului formulat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL ca neîntemeiat.

În ceea ce privește recursul formulat de ______________________ SRL, arată că este de acord cu motivele invocate, achiesând la acestea.

Având cuvântul în susținerea recursului formulat de pârâta _____________________ SRL, avocat B____ A__-D____ arată că achiesează la motivele de recurs invocate de S______ A_____ Moumen, curator special al ____________________________ SRL și cu privire la recursul formulat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL.

Pe scurt, în ceea ce privește recursul P______ S___ Impex SRL arată că recurentul Comitetul creditorilor ____________________________ SRL a formulat acțiunea bazându-se pe Legea insolvenței, iar prin concluziile scrise încearcă să inducă ideea că termenul de prescripție ar fi cel de trei ani potrivit dreptului comun. În fața instanței de fond s-a mers pe ideea că ar trebui repus în termenul de 16 luni prevăzut de legea specială. Tribunalul B____ a dispus repunerea în termen, fără a observa că art. 2522 din Codul civil spune că poți repune o parte în termen în măsura în care partea interesată a îndeplinit actul de procedură într-un termen de decădere de 30 de zile de la data la care a încetat împiedicarea. Or, Comitetul creditorilor a depășit cu mult acest termen.

Arată, de asemenea, că societatea pe care o reprezintă a plătit prețul vânzării, situație verificată de instanță, existând în acest sens extrase bancare.

Față de susținerea din motivele de recurs formulate de Comitetul creditorilor, în sensul că instanța de fond nu ar fi motivat hotărârea, arată că tribunalul a indicat precis condițiile care ar trebui să fie îndeplinite pentru admiterea acțiunii.

Solicită, deci, respingerea recursului formulat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL ca nefondat, urmând ca, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea să fie solicitate pe cale separată.


C U R T E A


Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B____ în cadrul dosarului de fond nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul Comitetul creditorilor ____________________________ SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele ____________________________ SRL și _____________________ SRL (fostă Hotel P______ SRL), anularea actului fraudulos reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 531/12.06.2009 de B.N.P. M____ C______ și repunerea părților în situația anterioară.

În motivarea acțiunii s-a învederat că debitoarea ____________________________ SRL a intrat în procedura simplificată a insolvenței la data de 17.01.2012.

Asociații pârâtei au încercat prin toate mijloacele posibile „pregătirea” pentru ____________________________ sărăcirea de orice activ a patrimoniului falitei.

În acest sens a fost încheiat și contractul a cărui anulare se solicită, ce a avut ca obiect imobilul teren intravilan în suprafață de 20.000 m.p., situat în orașul Otopeni, Șoseaua Gării Odăi, zona cadastrală T 7, __________________ 8/2, județul Ilfov.

A arătat reclamantul că acest act este unul fraudulos, susceptibil de anulare, pornind de la data întocmirii actului, care se situează în perioada calificată de lege ca fiind suspectă în privința înstrăinărilor consimțite de falita aflată în iminența insolvenței.

Deși procedura insolvenței a fost deschisă în ianuarie 2012, președintele Comitetului creditorilor _____________________________ obținuse la 08.12.2008 un titlu executoriu împotriva falitei în sumă de 300.000 lei, inițiindu-se, astfel, procedura de executare silită a acesteia. Cum executarea silită a eșuat, pârâta-debitoare ____________________________ SRL a solicitat la data 19.03.2009 deschiderea procedurii insolvenței.

Prin exercitarea abuzivă a drepturilor sale procedurale falita a izbutit să întârzie deschiderea procedurii de insolvență, modificându-și sediul social de la București la B____.

Prețul vânzării este vădit disproporționat față de prețul de achiziție. Astfel, prin actul adițional nr. 1 din data de 04.03.2003 asociatul O___ Haysam a constituit, ca aport la capitalul social al ____________________________ SRL, terenul ce face obiectul contractului evaluat la suma de 1.757.625 euro, în timp ce înstrăinarea s-a realizat în schimbul unui preț de 2.400.000 lei, în echivalent euro la cursul oficial B.N.R. valabil la data de 12.06.2009 (1 euro = 4,1968 lei) de 571.864,28 euro, mai puțin de o treime din valoarea terenului, în condițiile în care piața imobiliară era încă în trend ascendent.

Mai mult decât atât, nici acest preț, în mod evident derizoriu, nu a fost plătit societății vânzătoare, falita ____________________________ SRL, ale cărei conturi bancare erau poprite la momentul vânzării, ca urmare a executării silite inițiate de ____________________________.

Nu în ultimul rând, bonitatea firmei cumpărătoare, pârâta ___________________, la data achiziției terenului, era cel puțin discutabilă, ținând seama de faptul că avea cifra de afaceri 0, astfel încât aceasta nu-și putea permite achiziționarea unui activ atât de valoros.

Relația de rudenie existentă între asociații celor două societăți implicate în transferul fraudulos, pârâtele din prezenta cauză, O___ C______ Khaldoun fiind fiul lui O___ Haysam și O___ A____, precum și relația de rudenie între reprezentanții celor două societăți la semnarea actului fraudulos, frații Abdul-Ghani Khalil și Abdul-Ghani Eyad, nu fac decât să ușureze sarcina probei în ceea ce îl privește pe reclamant, devenind incidentă prezumția de fraudă instituită de art.84 alin.2 din Legea 85/2006.

Aceleași împrejurări îndreptățesc, pe de alta parte, concluzia constituirii unui concern fraudulos între membrii familiei O___ și interpușii acestora, în vederea spolierii cât mai eficiente a tuturor societăților devenite vulnerabile ca urmare a acțiunilor întreprinse de creditorii sociali.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 79, 80 alin. 1 lit. b și c, raportat la art. 81 alin. 2 și art. 17 alin. 1 lit. f din Legea nr. 85/2006.

Pârâta Rio Bucovina Distribution SRL, prin curator special, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca tardivă, raportat la dispozițiile art. 81 alin. 1, teza finală, din Legea nr. 85/2006 și, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece motivele invocate nu au suport real și faptic.

Pârâta a intrat în faliment prin procedura simplificată la 17.01.2012, iar contractul a cărui anulare se solicită nu stabilește o operațiune comercială în care prestația debitoarei depășește vădit pe cea primită și nici nu a fost încheiat în frauda creditorilor.

Starea de insolvență a pârâtei a fost generată, cu rea credință, de către președintele reclamantei, respectiv de către D______ Internațional SRL prin lichidator Refalex Star SPRL.

Nu în ultimul rând lichidatorii judiciari ai societății falite D______ Internațional SRL și ai pârâtei Rio Bucovina Distribution SRL se află în strânsă relație de rudenie, astfel încât susținerile privind grupul de interese, persoanele interpuse și gradele de rudenie trebuie avute în vedere în ceea ce privește structura reclamantei.

Pârâta Rio Bucovina Distribution SRL este o societate cu activitate susținută pe piața apelor minerale din România, încercându-se în mod real continuarea activității acesteia, debitoarea solicitând în repetate rânduri eșalonarea datoriei, iar ca o dovada a bunei sale credințe a achitat sume parțiale din creanțe.

Prin nota de ședință depusă la 07.01.2015 Comitetul creditorilor a solicitat respingerea excepției, întrucât lichidatorul judiciar provizoriu, desemnat în dosarul de insolvență, SP B______ & ASOCIAȚII SPRL, a furnizat informații incomplete asupra situației patrimoniale a debitoarei prin raportul asupra cauzelor și împrejurărilor întocmit de acesta și nu a depus suficiente diligențe în scopul identificării transferurilor susceptibile de anulare. De altfel, toate acestea au dus la înlocuirea sa, potrivit deciziei nr. 6850/21.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Prin urmare, noul lichidator judiciar, ca urmare a diligențelor depuse, a întocmit un raport complet la 27.05.2014. Totodată, curatorul special a fost desemnat la 10.09.2014, astfel că după această dată cadrul procesual îndeplinește exigențele instituite de art.85 alin.6 din Legea 85/2006.

Prin încheierea din data de 21.01.2015 judecătorul-sindic a admis cererea privind repunerea în termen formulată de reclamantul Comitetul creditorilor ____________________________ SRL, reprezentat prin președinte _____________________________, prin lichidator judiciar Refalex Star SPRL și a respins excepția tardivității invocata de pârâte.

Astfel, instanța a soluționat cu prioritate excepția invocată în raport și de cererea privind repunerea în termen, potrivit dispozițiilor art. 2522 Cod civil alin.1 al acestui articol, care da posibilitatea părții care din motive temeinice nu și-a exercitat în termen dreptul la acțiune, supus prescripției, de a continua judecata.

Judecătorul-sindic a reținut că motivul ce a stat la baza prezentei cereri l-a constituit lipsa de diligențe a administratorului provizoriu, care nu a informat, prin raportul privind cauzele și împrejurările ce au dus la apariția stării de insolvență, despre bunurile ce au ieșit din patrimoniul debitoarei, ce au contribuit la mărirea pasivului debitoarei și, implicit, la fraudarea creditorilor.

Demersurile întreprinse de actualul lichidator judiciar înăuntrul termenului de un an de la numirea sa ( prin decizia nr.6850/21.06.2013) îndeplinesc condițiile prevăzute de art.103 alin.1 Cod de procedură civilă și, cum legea a instituit un termen limită pentru asigurarea securității circuitului civil, cererea de repunere in termen a fost admisă și, ca o consecință a acestei admiteri, excepția de tardivitate a fost respinsă.

Ulterior, prin cererea depusă la 03.03.2015, pârâtele au invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii. Prin nota de ședință din 06.05.2015 pârâta P______ S___ Impex SRL a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că admisibilitatea acțiunii este condiționată de îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu ce constă în mărirea stării de insolvabilitate, frauda debitorului, care a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului, față de creditor, complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat, creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă.

La o analiză sumară a acestor condiții, acestea nu sunt îndeplinite, întrucât prețul a fost achitat în integralitate până în august 2011, deși în contract s-a stabilit, de comun acord, că va fi achitat în rate până cel târziu la 12.06.2012.

Nici susținerea potrivit căreia prețul vânzării este vădit disproporționat față de prețul de achiziție nu este fundamentată, deoarece terenul în cauză a fost constituit ca aport la capitalul social al Rio Bucovina SRL în anul 2003, ocazie cu care a fost evaluat la 1.757.625 euro.

În aceste condiții, având în vedere că, încă de la sfârșitul anului 2008, evoluția pieței imobiliare a intrat în declin, disproporția despre care amintește reclamantul dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare este pe deplin justificată de situația economică deficitară la nivel mondial, nicidecum de intenția de fraudă.

Împrejurarea că prețul stabilit prin contract este serios este confirmată și de faptul că în prezent prețurile variază între 25-40 euro/m.p., potrivit anunțurilor de vânzare depuse la dosar.

Părțile implicate efectiv în tranzacție sunt Rio Bucovina SRL, cumpărătorul P______ S___ Impex SRL și societatea în contul căreia s-a plătit prețul - Feri Global Industrial SRL.

Intenția acestora de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a leza în orice fel drepturile nu a fost dovedită. P_____ a exista prezumția de complicitate a terțului se cer a fi stabilite anumite criterii – lipsa plății prețului, încheierea contractului păgubitor într-o perioadă anterioară foarte aproape de momentul intrării în insolvență, revânzarea imediată a aceluiași bun către un subdobânditor, cu obținerea unui profit considerabil.

În concluzie, buna credință a pârâtei nu a fost răsturnată, motiv pentru care s-a solicitat respingerea acțiunii.

Pe baza întregului probatoriu administrat în cauză, Tribunalul B____, prin sentința nr.481 din data de 07.07.2015, a respins contestația formulată de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL în contradictoriu cu pârâtele _____________________________ SRL, prin reprezentant S______ Abdul Moumen și _____________________ SRL.

P_____ a pronunța această sentință instanța a reținut că pârâta ____________________________ SRL a intrat în procedura simplificată la data de 17.01.2012. Aceasta a avut o activitate susținută pe piața apelor minerale din România, deținând peste douăzeci de puncte de lucru .

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 531/12.06.2009 pârâta Rio Bucovina SRL, prin reprezentant legal, asociat unic Mervat Kabalan, a vândut imobilul teren intravilan în suprafață de 20.000 m.p. situat în orașul Otopeni, Șoseaua Gării Odăi, zona cadastrală T 7, __________________ 8/2, județul Ilfov la prețul de 2.400.000 lei, la care se adaugă TVA în valoare de 456.000 lei, către ____________________ prin reprezentant legal, asociat și administrator Abdul Ghani Eyad. Prețul convenit urma să fie achitat în rate până la data de 12.06.2012.

Prețul imobilului, achitat anterior clauzei convenite inițial prin contract, respectiv până în luna august 2011, a fost utilizat pentru achiziționarea unei linii de îmbuteliere de apă minerală la 5 litri de la Feri Global Industrial SRL, prețul fiind achitat cu O.P. de către ______________, prin instrument bancar.

Acțiunea de față are ca scop anularea acestui contract ca fiind un act fraudulos. Actele frauduloase sunt cele săvârșite cu rea credință, în scopul de a leza creditorii și de a obține pentru sine sau pentru alte persoane un folos necuvenit. Ele pot fi săvârșite atât cu complicitatea altor persoane sau doar de către debitor.

Judecătorul-sindic a reținut că pentru admisibilitatea acestei acțiuni este necesară îndeplinirea următoarelor condiții, respectiv: actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu care i-a mărit sau cauzat starea de insolvabilitate; frauda debitorului în sensul ca a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor; complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul.

A apreciat judecătorul fondului că analiza pretinsului prejudiciu trebuie făcută în raport de data încheierii pretinsului act fraudulos - 12.06.2009 - și data intrării în insolvență - 17.01.2012.

Instanța a reținut că această vânzare a avut ca scop continuarea obiectului principal de activitate al debitoarei Rio Bucovina SRL, prin achiziționarea unei linii de îmbuteliere de apă minerală la 5 litru sticla.

De asemenea, afirmația potrivit căreia prețul vânzării este vădit disproporționat față de prețul de achiziție nu este fundamentată.

Acest teren a fost constituit ca aport la capitalul social al Rio Bucovina SRL în anul 2003, potrivit actului adițional la actul constitutiv al societății, la prețul de 1.757.625 euro (62.xxxxxxxxxxx lei), preț care a fluctuat în anii 2008-2009, ceea ce a dus la scăderea drastică a valorii pieței imobiliare.

În declarația de impunere din 06.07.2007 impozitul declarat de debitoare este de 11.625.000 lei, iar ofertele de preț (negociabile) pentru anul 2015 sunt la 24-35-38 euro/m.p.

Ghidul privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare în județul Ilfov - în anul 2009 - a impus introducerea unui coeficient de corectare globală – valorile orientative au fost estimate în condițiile crizei economice mondiale.

Judecătorul-sindic a considerat că toate aceste înscrisuri nu pot constitui, prin ele însele, dovezi valabile in dovedirea disproporției vădite invocată de reclamant în lipsa unei analize tehnice de specialitate, refuzate constant de către acesta.

În ceea ce privește condiția complicității la fraudă a pârâtei ______________, s-a reținut că nici aceasta nu a fost dovedită.

La momentul încheierii tranzacției nu exista nici o relație de rudenie sau afinitate între reprezentanții societăților contractante .

Cât privește ultima condiție, complicitatea terțului la fraudă, judecătorul fondului a apreciat că nici aceasta nu a fost dovedită, deoarece prețul a fost achitat anterior datei prevăzută în contract (august 2011 față de 12.06.2012), deci anterior datei intrării în procedura insolvenței debitoarei.

Prin urmare reclamantul nu a făcut dovada existenței unul act juridic lezionar în sensul dispozițiilor art.80 alin.1 lit. b și c din Legea 85/2006 .

Împotriva acestei sentințe și a încheierii de ședință din data de 21.01.2015, pronunțate de Tribunalul B____, au formulat recurs A_____ C_____ F______, lichidator judiciar al ____________________________ SRL și Comitetul C___________ ____________________________ SRL, respectiv S______ A_____ Moumen, curatorul special al ____________________________ SRL și pârâta _____________________ SRL, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

S______ A_____ Moumen, în calitate de curator special al ____________________________ SRL, a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015, pronunțată de Tribunalul B____, arătând că, în ceea ce privește excepția tardivității acțiunii, termenul stabilit de art. 81 alin. 1 teza finală din Legea nr. 85/2006 este un termen de decădere, depășirea lui având ca si consecință juridică imposibilitatea promovării unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile art. 79 si art. 80 din lege.

În acest sens, trebuie avută în vedere împrejurarea că societatea Rio Bucovina Distribution SRL a intrat în faliment prin procedură simplificată la data de 17.01.2012, astfel că la data de 17.05.2013 s-a împlinit termenul de decădere stabilit de art. 81 alin. 1 teza finală din legea insolvenței.

Față de cele învederate, în raport de data formulării prezentei acțiuni, respectiv 15.10.2014, solicită să se constate că acțiunea introductivă este tardiv introdusă.

Textul de lege invocat are caracter imperativ și trebuie analizat în sensul principiului conform căruia legea trebuie interpretată astfel încât să producă efecte juridice și nu în sensul în care aceasta nu ar produce astfel de efecte.

Astfel, introducerea de către lichidator a acestei acțiuni trebuie făcuta, sub sancțiunea decăderii, în termenul de 1 an stabilit de la data depunerii raportului asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență (prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

În cazul în care lichidatorul refuză sau, pur și simplu, nu formulează aceste acțiuni, legea recunoaște, în subsidiar, posibilitatea ca acestea să fie introduse și de Comitetul creditorilor.

În ipoteza în care un comitet al creditorilor nu a fost constituit, creditorii pierd posibilitatea de a formula aceste acțiuni în cazul neformulării lor de către lichidator.

Recurentul invocă practica judiciară a Curții de Apel Ploiești, respectiv decizia nr. 930/11.06.2009, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Termenul de 1 an este regula în materie, în schimb termenul de 18 luni apare ca o excepție, pentru a da posibilitatea Comitetului creditorilor să formuleze acțiunea în anulare atunci când nu o face administratorul/lichidatorul judiciar, fiind o acțiune cu caracter subsidiar.

Art. 79 si 80 din Legea 85/2006 prevăd anularea și nu constatarea nulității actului juridic, ceea ce impune concluzia că operează nulitatea relativă, căreia i se aplică regimul juridic al prescripției extinctive cu durata maximă de 18 luni de la data deschiderii procedurii.

În fapt, legiuitorul a stabilit un termen mai generos prin stabilirea variantei de 18 luni, tocmai pentru că scopul procedurii prevăzute de Legea 85/2006, acela de acoperire a pasivului debitorului aflat în insolvență și satisfacerea creanțelor creditorilor prin plata acestora și nu salvarea pasivului debitorului, să fie atins.

Însă, pe de altă parte, după împlinirea acestui termen subsidiar, instanța nu are altă soluție legală decât constatarea decăderii din dreptul de a introduce o astfel de acțiune.

O altă eroare esențială a instanței de fond cu privire la soluționarea excepției tardivității este aceea de admitere a cererii privind repunerea în termen, în condițiile în care o asemenea cerere nu a fost formulată în mod formal, procedural și nu a fost motivată în fapt si în drept, singura mențiune despre această solicitare fiind în cuprinsul încheierii atacate.

Recurentul consideră că este inaplicabil în speță art. 2.522 din noul Cod civil, pentru motivul că art. 81 din Legea 85/2006 stabilește un termen de decădere si nu unul de prescripție.

Mai mult decât atât, cererea de repunere în termen, dacă există, este informală, întrucât nu a fost comunicată, iar o dezbatere în contradictoriu cu privire la aceasta nu a avut loc, fiind încălcate dispozițiile art. 82 din Codul de procedură civilă.

Or, în speța de față o asemenea cerere nu a existat, motiv pentru care instanța de judecată nu putea să o aibă în vedere si, mai mult, să o admită.

Cu privire la interesul formulării acestui recurs, recurentul arată că prin admiterea acestuia se va evita analiza speței sub toate aspectele, în temeiul art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, astfel că promovarea căii de atac este pe deplin justificată.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 81 alin. 1, teza finală, din Legea nr. 85/2006, se solicită admiterea recursului, modificarea încheierii atacate si să se constatate că acțiunea introductivă este tardiv introdusă.

Pârâta _____________________ SRL a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015, arătând că ambele pârâte au invocat excepția tardivității promovării acțiunii în anulare, în considerarea termenului stabilit de art. 81 alin. 1, teza finală, din Legea nr. 85/2006, termen de decădere, depășirea lui având ca și consecință juridică imposibilitatea promovării unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile art. 79 și art. 80 din lege.

În acest sens, a arătat că societatea Rio Bucovina Distribution SRL a intrat în faliment prin procedură simplificată la data de 17.01.2012, astfel că la data de 17.05.2013 s-a împlinit termenul de decădere stabilit de art. 81 alin. 1, teza finală, din legea insolvenței.

Față de cele de mai sus, în raport de data formulării prezentei acțiuni, respectiv 15.10.2014, acțiunea introductivă este tardiv introdusă și nu poate fi admisă.

Reclamantul Comitetul creditorilor a solicitat, iar instanța de fond a admis repunerea în termen, motivat de lipsa de diligente a administratorului provizoriu care nu a informat, prin raportul privind cauzele și împrejurările ce au dus la apariția stării de insolvență, despre bunurile ce au ieșit din patrimoniul debitoarei și, implicit, la fraudarea creditorilor.

Recurenta arată că repunerea în termen este expres reglementată la art. 2522 Codul civil.

Repunerea în termen a fost definită ca fiind acea instituție procedurală constând într-un beneficiu acordat de lege titularului unui drept procesual, care, din motive temeinice, a fost împiedicat să își exercite dreptul înăuntrul termenului imperativ.

Potrivit art. 2522 Codul civil, părții care a ratat termenul procedural și urmărește o repunere în termen îi incumbă sarcina de a dovedi că întârzierea a fost rezultatul unor motive temeinice, produse anterior datei împlinirii termenului.

Chiar și în această situație, partea interesată are obligația să îndeplinească actul de procedură într-un termen de decădere de 30 de zile - calculat de la data când a încetat împiedicarea; înăuntrul aceluiași termen sunt arătate motivele ce au dus la depășirea acestuia și se solicită repunerea în termen.

Recurenta consideră că motivele temeinice indicate de către reclamant în susținerea cererii de repunere în termen nu se înscriu în prevederile art. 2522 Cod civil.

În primul rând nu poate fi invocată propria turpitudine în justificarea unei cereri de repunere în termen. Astfel, prevederile art. 17 din Legea 85/2006 stabilesc în sarcina Comitetului creditorilor o ________ atribuții care permit implicarea activă a acestuia.

În al doilea rând, dispozițiile art. 81 din Legea 85/2006 sunt de strictă interpretare. Nu sunt prevăzute circumstanțe care să ducă la prelungirea/repunerea în termen peste un an, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

Textul de lege invocat are caracter imperativ și trebuie analizat în sensul principiului conform căruia legea trebuie interpretată astfel încât să producă efecte juridice și nu în sensul în care aceasta nu ar produce astfel de efecte.

În acest sens, introducerea de către lichidator a acestor acțiuni trebuie făcută, sub sancțiunea decăderii, în termenul de 1 an, stabilit de la data depunerii raportului asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență (prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

În cazul în care lichidatorul refuză, sau pur și simplu nu formulează aceste acțiuni, legea recunoaște, în subsidiar, posibilitatea ca acestea să fie introduse și de Comitetul creditorilor.

În ipoteza în care un comitet al creditorilor nu a fost constituit, creditorii pierd posibilitatea de a formula aceste acțiuni în cazul neformulării lor de către lichidator.

Față de cele invocate recurenta consideră ca netemeinică repunerea în termen dispusă de către instanța de fond, astfel că solicită admiterea recursului, în sensul admiterii excepției tardivității și, pe cale de consecință, modificarea sentinței civile nr. 481/2015, în sensul respingerii acțiunii în anulare ca tardiv formulată.

În cuprinsul recursului formulat împotriva sentinței nr. 481 din data de 7 iulie 2015 A_____ C_____ F______, lichidatorul judiciar al ____________________________ SRL, arată că motivele pe care judecătorul sindic le-a avut în vedere în momentul in care a decis respingerea acțiunii sunt total străine de natura cauzei dedusă judecații.

Astfel, deși judecătorul sindic trebuia să analizeze caracterul fictiv al actului a cărui anulare se solicita, acesta a ignorat că linia de îmbuteliere care se pretinde ca a fost achiziționată de către ____________________________ SRL de la _________________________ SRL Iași nu a putut fi niciodată identificată în patrimoniul debitoarei falite, nefigurând nici măcar in propria lista de inventar, depusa cu ocazia formulării propriei cereri de deschidere a procedurii insolventei.

___________________ figura, la momentul deschiderii procedurii insolvenței ____________________________ SRL, în lista debitorilor cu întregul preț aferent vânzării imobilelor situate în orașul Otopeni, jud. Ilfov, realitatea acestui aspect fiind coroborată cu faptul că, din actele depuse la dosarul cauzei, reiese că asupra terenului ce a aparținut debitoarei falite a fost instituită o notare a unui privilegiu în cartea funciară în favoarea ____________________________ SRL în calitate de vânzător, tocmai deoarece prețul, în fapt, nu fusese plătit niciodată.

Caracterul fraudulos al tranzacției intervenite între ____________________________ SRL si _________________________ SRL este verificat în prezent de către organele de cercetare penală, care s-au sesizat din oficiu, independent de formularea acțiunii în anulare promovata în prezenta cauză, pentru infracțiunea de spălare de bani, aspect care ar fi trebuit să determine judecătorul sindic la o mai atenta cercetare a probelor din dosarul cauzei.

De altfel, judecătorul sindic nu a acordat cuvântul pe fond lichidatorului judiciar, deși acesta era parte în dosar, limitându-se sa asculte susținerile apărătorului ales al curatorului special al ____________________________ SRL.

Totodată prețul derizoriu a fost pe deplin dovedit prin analizarea concluziilor raportului de evaluare întocmit la nivelul Camerei Notarilor Publici București, raport de evaluare ce era folosit de către notarii publici la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare in vederea combaterii evaziunii fiscale si a spălării de bani.

Recurentul critică sentința învederând dispozițiile art. 304 pct. 9 din vechiul Cod de procedura civila, coroborate cu dispozițiile art. 79, 80 lit. b si art. 84 alin. 2 din Legea 85/2006, în sensul că judecătorul sindic a ignorat prezumția de frauda instituită de către legiuitor în privința tuturor actelor încheiate de către debitorul aflat în insolventa în toți cei trei ani anteriori datei deschiderii procedurii.

Judecătorul sindic trebuia, având în vedere aceasta prezumție, să analizeze dacă parații au dovedit fără putința de tăgada faptul că tranzacția a cărei anulare se solicita a fost una corecta si, nicidecum, frauduloasă.

Or, în cauza dedusa judecații instanța a procedat invers, analizând si apreciind ca insuficiente probele si argumentele invocate de către reclamant atât prin acțiunea introductivă, cat și prin concluziile pe fond.

Având în vedere argumentele expuse mai sus recurentul solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii în anulare.

Comitetul C___________ ____________________________ SRL a formulat recurs împotriva sentinței nr. 481 din data de 7 iulie 2015, arătând că înțelege să critice hotărârea atacata atât în condițiile art. 304 indice 1 din vechiul Cod de procedură civilă, operand o devoluțiune integrală a cauzei în calea de atac, cât si in condițiile art. 304 pct. 7 si 9 din vechiul Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește nulitatea instituita de art. 304 pct. 7 din vechiul Cod de procedură civilă arată că rezida în faptul ca motivarea hotărârii instanței de fond este informă față de problemele de drept antamate în virtutea principiului contradictorialității.

Astfel, judecătorul sindic nu a înțeles sa analizeze problema caracterului fictiv al actului încheiat intre ____________________________ SRL si _________________________ SRL la data de 24.05.2011. Linia de îmbuteliere de 5 l, pretins achiziționată de ____________________________ SRL de la _________________________ SRL Iași, nu a fost identificata niciodată.

Mai mult decât atât, în susținerea propriei cereri de deschidere a procedurii de insolventa, ____________________________ SRL a depus și o lista de inventar, din cuprinsul căreia nu rezultă că în patrimoniul falitei exista linia de îmbuteliere de 5 l, pretins cumpărata de la _________________________ SRL Iași.

Nu lipsit de importanta este si faptul că la data de 22.04.2009, cu doi ani anterior pretinsei cumpărări de la _________________________ SRL, _______________________ de a executa de buna voie creanța deținuta de către ____________________________ SRL, aceasta oferea spre garanție o "linie de îmbuteliere de 5 l". conform înscrisurilor anexate.

În lista debitorilor întocmită de ____________________________ SRL, la data deschiderii procedurii de insolvență, figura ___________________ (____________________) cu întregul preț aferent vânzării imobilelor situate în Otopeni, județul Ilfov.

Singura concluzie care se poate trage din aceste informații este că tranzacția intervenită la data de 24.05.2011 intre ____________________________ SRL si _________________________ SRL Iași este una fictivă, menita a "proteja" vânzarea frauduloasă efectuată către ____________________ si a frauda bugetul de stat prin cereri abuzive de returnări de TVA.

Asupra caracterului fictiv al tranzacției pretins intervenita între ____________________________ SRL și _________________________ SRL s-au sesizat si organele de cercetare penala sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani, cauza fiind in cercetare la P________ de pe lângă Tribunalul Suceava, înregistrata sub numărul 584/P/2015.

Cu privire la aceste împrejurări de fapt, care duceau la concluzia fictivității convenției menite sa "stingă" creanța derivată din neplata pe o perioada de mai bine de doi ani a prețului stabilit prin contract de către parata ___________________, instanța de fond nu a înțeles să își argumenteze sub nici un aspect soluția, făcând deplina abstracție de existenta lor.

Învederează, totodată, recurentul că motivarea instanței de fond este lacunară și în ceea ce privește diferența dintre contraprestațiile părtilor în contractul susceptibil de anulare, diferența derivată din caracterul derizoriu al prețului față de preturile de circulație ale terenurilor din zona respectivă.

Aceasta împrejurare a fost probata prin intermediul raportului de evaluare întocmit la nivelul Camerei Notarilor Publici București, cu aplicabilitate la data încheierii contractului, raport de evaluare menit uzului notarilor publici in vederea comiterii evaziunii fiscale si a spălării de bani, proba al cărei caracter obiectiv este dincolo de orice dubiu.

În acest sens, concluzia judecătorului sindic referitoare la faptul ca aceasta expertiza operează "o corecție globală în contextul crizei economice mondiale" reprezintă un motiv străin de natura cauzei, cu atât mai mult cu cat însuși notarul care a întocmit actul fraudulos a simțit nevoia să menționeze în cuprinsul acestuia faptul ca atât onorariul, cat și taxa de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, au fost calculate la valorile rezultate din aceasta expertiză.

Chiar și în ipoteza avuta în vedere de judecătorul sindic în care aceasta expertiză opera o "corecție" față de anii precedenți, valoarea terenului in litigiu la acel moment era, oricum, triplă fata de prețul de vânzare.

Nulitatea instituita de art. 304 pct. 9 din vechiul Cod de procedură civilă derivă din aceea că hotărârea atacată a fost pronunțata cu încălcarea dispozițiilor art. 79, 80 lit. b si art. 84 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, făcând abstracție de prezumția de fraudă instituită de legiuitor în privința tuturor actelor încheiate de debitor în toți cei trei ani anteriori datei deschiderii procedurii.

Aceasta prezumție relativă avea finalitatea de a facilita sarcina probei pentru inițiatorul acțiunii în anulare, pârâtele fiind cele care ar fi trebuit să probeze faptul ca transferul era unul făcut în cursul normal al activității curente a debitoarei.

Starea de rudenie dintre reprezentanții societăților implicate in încheierea contractului fraudulos avea drept consecința inexistenta obligației de a proba complicitatea la frauda a terțului dobânditor.

P_____ aceste considerente recurentul solicită admiterea recursului și, in condițiile art. 312 alin. 2 si 3 Cod de procedură civilă, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii în anulare.

Recurenta P______ S___ Impex SRL a formulat întâmpinare la recursul promovat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL, arătând că susținerile recurentului potrivit cărora judecătorul nu a motivat suficient hotărârea pronunțată sunt neîntemeiate.

Cu privire la susținerile recurentului care a indicat o așa-zisă relație de rudenie între asociații celor două societăți comerciale, arată că, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a dovedit că la data încheierii actului atacat Rio Bucovina Distribution SRL avea ca unic asociat pe Mervat Kabalan și ca administrator pe D______ M_____ Strujac, iar P______ S___ Impex SRL avea ca asociat și administrator pe Eyad Abdul Ghani.

În ceea ce privește prezumția de fraudă invocată, arată că nu este suficientă simpla susținere a creditorului potrivit căreia devine incidentă prezumția de fraudă instituită de art. 84 alin. 2 din Legea 85/2006. Dispozițiile legale invocate fac vorbire despre situația subdobânditorului, or P______ S___ Impex SRL nu are această calitate, ci are calitatea de dobânditor.

În al doilea rând la momentul încheierii tranzacției nu exista nici o relație de rudenie sau de afinitate între asociații societăților contractante.

Totodată ______________________ SRL a achitat prețul tranzacției până în august 2011.

Părțile implicate efectiv în tranzacția a cărei anulare se solicită sunt: vânzătorul Rio Bucovina SRL, cumpărătorul P______ S___ Impex SRL și societatea în contul căreia a fost plătit prețul, Feri Global Industrial SRL.

Reclamantul nu a făcut proba existenței intenției tuturor părților implicate, pentru că această intenție de sustragere nu a existat.

În ceea ce privește vânzătorul, este evident că tranzacția a fost încheiată în vederea continuării activității, în scopul recapitalizării societății, proiectul cu privire la dezvoltarea imobiliară din Otopeni, Șoseaua Gării Odăii, județul Ilfov, fiind imposibil de realizat după pronunțarea sentinței nr. 1.051/24.01.2008.

Astfel, în scopul continuării activităților curente, în vara anului 2011, societatea Rio Bucovina SRL a achiziționat de la Feri Global Industrial SRL o linie de îmbuteliere apă minerală la 5 litri, solicitând _____________________ SRL achitarea prețului stabilit prin actul atacat către o creditoare a societății, ca urmare a achiziționării liniei în cauză.

În ceea ce privește intenția _____________________ SRL arată ca obiectul său principal de activitate constă în închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, astfel că achiziționarea terenului a fost în scopul derulării activității societății.

Se arată, totodată, că _____________________ SRL nu ar fi avut nici un interes să cheltuiască o sumă de bani considerabilă pentru a frauda creditorii Rio Bucovina SRL, iar creditorul nu a probat că _____________________ SRL a avut cunoștință că prin actul încheiat creează o stare de insolvabilitate co-contractantului său.

În concluzie, toate susținerile recurentului sunt simple afirmații, nedovedite prin probele administrate. Față de toate aceste aspecte solicită respingerea recursului promovat de către Comitetul creditorilor ____________________________ SRL.

Examinând hotărârea recurată, prin prisma materialului probator administrat în cauză, a dispozițiilor legale incidente și a criticilor formulate de către recurenți, Curtea reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 21.01.2015 judecătorul-sindic a admis cererea privind repunerea în termen formulată de reclamantul Comitetul creditorilor ____________________________ SRL și a respins excepția tardivității, invocata de pârâte, cu privire la acțiunea în anularea actului fraudulos reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 531/12.06.2009 de B.N.P. M____ C______, instanța soluționând ulterior, pe fond, acțiunea formulată de reclamant, prin sentința nr. 481 din data de 7 iulie 2015.

Întrucât recursurile formulate de pârâtele ____________________________ SRL, prin curatorul special S______ A_____ Moumen și _____________________ SRL împotriva încheierii de ședință menționate privesc greșita respingere a excepției tardivității acțiunii, Curtea va examina mai întâi aceste recursuri, care tind la respingerea acțiunii fără a fi analizat fondul pretenției deduse judecății, argumentele invocate de recurente fiind similare.

Astfel, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. 1 lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

Conform dispozițiilor alin. 2 Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.

Dispozițiile art. 81 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 consacră o legitimare procesuală activă pentru promovarea unei astfel de acțiuni Comitetului creditorilor doar cu titlu subsidiar, respectiv doar în ipoteza în care administratorul/lichidatorul judiciar nu inițiază un astfel de demers.

Curtea consideră că acțiunea Comitetului creditorilor nu este supusă decât termenului general de prescripție, de 3 ani, iar termenele prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 se referă strict la ipoteza acțiunii promovate de practicianul în insolvență, având caracter derogatoriu de la dreptul comun, motiv pentru care nu pot fi extinse prin analogie și la alte ipoteze, întrucât dispozițiile alineatului 2 al art. 81 fac vorbire de același tip de acțiune, nu și de aceleași condiții. Or, dacă legiuitorul ar fi dorit să extindă termenele și la ipoteza acțiunii promovate de Comitetul creditorilor, ar fi dispus în mod expres că este vorba de exercitarea acțiunii în aceleași condiții.

În cauză debitoarea Rio Bucovina Distribution SRL a intrat în faliment în procedură simplificată la data de 17.01.2012, astfel că termenul general de prescripție s-a împlinit la data de 17.01.2015, în interiorul căruia a fost formulată prezenta acțiune, respectiv la data de 15.10.2014.

Așadar, Curtea va înlătura criticile recurentelor-pârâte în sens contrar, instanța considerând că acțiunea Comitetului creditorilor nu este supusă termenului de decădere prevăzut de art. 81 alin. 1 din lege, ci doar termenului general de prescripție de 3 ani.

Totodată, în raport de această interpretare a normelor legale și de situația de fapt mai înainte reținută, Curtea constată că devine inutilă analizarea soluționării excepției tardivității prin prisma admiterii, de către instanța de fond, a cererii de repunere în termen, cât timp soluția dată excepției este corectă, analiza efectuată de judecătorul-sindic asupra dreptului reclamantului de repunere în termen în temeiul art. 2522 Cod civil, apărare formulată de reclamant în subsidiar, nefiind de natură să ducă la schimbarea soluției dată excepției invocate.

În privința practicii judiciare din care reiese o interpretare a aplicabilității și momentului de la care curg termenele în cazul acțiunii exercitate de Comitetul creditorilor în sensul celei afirmate de recurentele-pârâte, instanța reține că decizia invocată de acestea este o decizie de speță și se înscrie în rândul divergențelor de jurisprudență care, astfel cum s-a pronunțat, în mod repetat, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, nu sunt, prin simpla apariție și prin ele însele, o carență fundamentală și de neînlăturat a unui sistem judiciar, ci reprezintă, prin natura lor, consecința inerentă oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanțe de fond cu autoritate asupra circumscripțiilor teritoriale.

P_____ considerentele expuse, reținând că soluția de respingere a excepției tardivității acțiunii în anulare promovată de Comitetul creditorilor debitoarei este corectă, în baza dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă Curtea va respinge recursurile pârâtelor ca nefondate.

Examinând în continuare excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar A_____ C_____ F______, lichidatorul judiciar al ____________________________ SRL, de formulare a recursului împotriva sentinței nr. 481 din data de 7 iulie 2015, Curtea constată excepția întemeiată.

Astfel, după cum s-a reținut mai înainte, prezenta acțiune în anulare a fost formulată de Comitetul creditorilor debitoarei Rio Bucovina Distribution SRL, în temeiul dispozițiilor art. 81 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 85 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 legitimarea procesuală activă în acțiunile în anulare reglementate de art. 79 și 80 aparține administratorului judiciar și, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevăzut la art. 81 alin. 2 Comitetului creditorilor; conform dispozițiilor alin. 6 au calitate procesuală pasivă în acțiunile în anulare prevăzute la art. 79 și 80 debitorul și, după caz, cocontractantul său. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.

Curtea constată că procedura insolvenței reprezintă, potrivit art. 3 pct. 3 din lege, o procedură colectivă în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea si recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de lege.

Textele de lege mai sus menționate prevăd în mod clar entitățile abilitate să procedeze la inițierea demersurilor pentru anularea acțiunilor în anulare reglementate de art. 79 și 80 din lege.

Calitatea procesuală activă presupune existența identității între persoana reclamantului si cel ce se pretinde titular al dreptului dedus judecății.

Curtea reține că hotărârea civilă produce efecte relative, în principiu, astfel că numai persoanele care au avut calitatea de parte la prima instanță pot declara calea de atac. Au, de asemenea, calitatea de părți în calea de atac și succesorii în drepturi ai părților și persoanele sau organele cărora le-a fost recunoscută legitimare procesuală activă.

În speță, însă, recurentul lichidator judiciar al debitoarei Rio Bucovina Distribution SRL a formulat cererea de recurs împotriva sentinței judecătorului-sindic, deși nu a înțeles să sesizeze instanța de fond cu acțiunea în anulare; or, Curtea reține că, din moment ce Comitetul creditorilor, ca organ reprezentativ, a învestit judecătorul-sindic cu cererea in anulare, în temeiul dispozițiilor art. 81 alin. 2 din lege, doar acesta poate avea calitatea pentru formularea cererii de recurs împotriva acestei sentințe, lichidatorul judiciar nemaiavând legitimare procesuală activă de a formula - în numele debitoarei - o astfel de cerere.

Curtea mai reține în acest sens dispozițiile art. 7 alin. 2 din lege – “în procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului-sindic, în condiții de contradictorialitate”.

Față de considerentele expuse, Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar și va respinge recursul acestuia ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală, prin admiterea excepției, în conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod de procedură civilă, nemaiavând a examina criticile de nelegalitate și netemeinicie susținute de recurent în cererea de recurs.

În ceea ce privește recursul formulat de Comitetul creditorilor ____________________________ SRL împotriva sentinței nr. 481 din data de 7 iulie 2015, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 85/2006, administratorul sau lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea transferurilor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

Prin acțiunea formulată reclamantul Comitetul creditorilor debitoarei, căruia legea îi conferă legitimare procesuală activă în condițiile art. 81 alin. 2 din lege, a solicitat anularea actului fraudulos reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 531/12.06.2009 de B.N.P. M____ C______, încheiat de debitoarea Rio Bucovina Distribution SRL în calitate de vânzător cu ____________________ (actuala P______ S___ Impex SRL) în calitate de cumpărător și repunerea părților în situația anterioară.

Curtea reține că pârâta ____________________________ SRL a intrat în procedura simplificată la data de 17.01.2012, contractul menționat fiind încheiat în perioada de 3 ani, anteriori deschiderii procedurii de insolvență, perioadă cunoscută în doctrină sub denumirea de „perioada suspectă”. Suspiciunea derivă din prezumția că debitorul va încerca să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenței, externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare active, diminuându-și pasivul în dauna unora dintre creditori, efectuând plăți fără contraprestație, constituind garanții pentru creanțe neprioritare, etc.

Acestei perioade suspecte i se aplică o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor, prezumție care nu se extinde la terțul dobânditor sau subdobânditor, astfel cum se reglementează în dispozițiile art. 85 alin. 3 din Legea nr.85/2006. În prezența prezumției de fraudă, Com

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020