Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:083.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 20/2016

Ședința din Camera de Consiliu de la 23 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE D__ S____

Grefier N_____ A____

*****

Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria C______-Secția Civilă și Tribunalul D___ – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, privind soluționarea cauzei formulată de contestatorul Ț____ D______, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ D___.

La apelul nominal, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, conform dispozițiilor art. 135 alin.4 Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea constatând pricina în stare de judecată, o reține spre soluționare.

C U R T E A:

Asupra conflictului negativ de competență:

Prin sentința nr.240 din 27 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr.xxxxx/63/2015, s-a admis excepția de necompetentă materială a Tribunalului D___.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestator Ț____ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în C______, ____________________ A, jud. D___, în contradictoriu cu intimata A.J.O.F.M. D___, cu sediul in C______, ______________________. 13A, jud. D___, în favoarea Judecătoriei C______.

S-a constatat conflict negativ de competență între Tribunalul D___ și Judecătoria C______, s-a suspendat din oficiu judecata cauzei și s-a înaintat dosarul spre soluționare la Curtea de Apel C______.

S-a reținut că prin cererea înregistrată la data de 18.06.2015, sub nr. xxxxx/215/2015, contestatorul T____ D______ a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – A.J.O.F.M. D___, solicitând anularea deciziei nr. 887 din 29.05.2015, a sumei de 76 lei, considerând că este un abuz.

În dovedirea cererii a depus la dosarul cauzei copia deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii.

La data de 21.07.2015 intimata A.J.O.F.M. D___ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat pe cale de excepție admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C______, iar pe cale principală respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de contestatoare.

Referitor la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C______, intimata a avut în vedere dispozițiile art. 119 Legea 76/2002.

Temeiul legal indicat că a stat la baza emiterii deciziei atacate, precum și cel al contestării deciziei, sunt prevederi ale Legii 76/2002, act normativ cu sferă de reglementare în materie civilă, a drepturilor de asigurări sociale.

Așa fiind, intimata a apreciat că în speță este competentă Secția conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului D___.

Pe fond, intimata a solicitat să se constate și să se rețină că în speță, sunt aplicabile prevederile art. 73 indice 1 Legea 500/2002.Astfel, A.J.O.F.M. D___ este un serviciu public, deconcentrat, aflat în subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție public aflată sub autoritatea Ministerului Muncii, familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prevederile Legii 500/2002, în speță art. 73 indice 1 fiindu-i aplicabile.

În speță, accesoriile (dobânzi și penalitățile aferente) debitului stabilit prin titlul executoriu decizia de imputare nr. 272/29.10.2014 au fost stabilite în temeiul disp. art. 73 ind. 1 introdus prin Legea 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii 500/2002 care a fost publicată în MO nr. 642/18.10.2013, intrând în vigoare la data de 21.10.2013.

Accesoriile au fost calculate conform art. 120 și ale art. 120 indice 1 OG 92/2003, pentru perioada de la efectuarea plății necuvenite a sumelor reprezentând indemnizație de șomaj: data de 14.12.2013, până la recuperarea sumelor datorate, recuperare care în speță, este parțială și s-a efectuat succesiv.

Decizia nr. 823 contestată, a fost emisă de A.J.O.F.M. D___ la 27.05.2015, în urma verificărilor dispuse de Curtea de Conturi a României, după _____________________ Legii 270/2013.

Practic legea nouă dispune calculul de accesorii pentru perioada de când s-a produs prejudiciul ori s-a efectuat plata nelegală din fondurile publice și până la recuperarea sumelor.

Prin adresa nr. xxxxx/C.B./11.11.2014 transmisă de Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă și înregistrată la A.J.O.F.M. D___ la nr. xxxxx/13.11.2014, se aduce la cunoștința conducerii A.J.F.O.M. D___ măsura nr. 17 stabilită prin decizia nr. 18/V/29.10.2014 a Curții de Conturi a României emisă în urma auditului financiar al Curții de Conturi a României asupra contului anual de execuție al bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2013.

Prin această adresă se stabilește în sarcina conducerii A.J.O.F.M. D___ obligația adoptării unor măsuri concrete privind, printre altele, stabilirea, evidențierea în contabilitate și recuperarea sumelor datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj conform prevederilor legale în vigoare, inclusiv prin aplicarea disp. art. 73 ind. 1 Legea 500/2002 precum și regularizarea contribuțiilor datorate bugetului general consolidat.

Având in vedere cele arătate, intimata a solicitat admiterea excepției și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată, cu consecința menținerii ca temeinică și legal a deciziei nr. 887/A.J.O.F.M. DJ/29.05.2015.

În drept, a invocat dispozițiile Legii 76/2002, HG 174/2002, N.C.P.CIV.

Intimata a anexat întâmpinării, în copie, următoarele înscrisuri: fișa calcul accesorii, adresa nr. xxxxx/CB/11.11.2014 transmisă de A.N.O.F.M. și înregistrată la A.J.O.F.M. D___ sub nr.xxxxx/13.11.2014, fișe cont.

Prin s.c. nr.xxxxx/28.10.2015, pronunțată de Judecătoria C______, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C______, invocată de intimata AJOFM D___.

S-a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Tribunalului D___- Secția conflicte de munca si asigurări sociale.

Pe rolul Tribunalului D___, dosarul a fost înregistrat sub nr. xxxxx/63/2015.

La termenul din 27.01.2016, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a instanței, în raport de obiectul cauzei, respectiv contestație la executare.

Analizând excepția de necompetență materială, instanța a constatat următoarele :

Prin Decizia privind obligațiile de plata accesorii nr. 887/29.05.2015, in temeiul art. 47 din Legea nr. 76/2002, s-au calculat pentru indemnizația de șomaj aferentă perioadei 21.10. 2013 – 30.01.2015, dobânzi si penalități in suma de 76 lei.

Contestația de față a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj, care prevede la art. 119 alin.1 că ,,litigiile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi se soluționează de către instanțele judecătorești competente , potrivit legii.

Potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, intimata a emis decizia de debit contestată în cauză - decizia nr. 887/ 29.05.2015.

Această normă prevede că ,,sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, altele decât cele provenind din contribuții, se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulților, care constituie titluri executorii“.

În consecință, cererea formulată în cauză reprezintă o contestație împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, așadar, o contestație la executare în temeiul art. 713 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia ,,în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“.

Ca atare, o astfel de contestație la executare este admisibilă dacă legea care îi stabilește caracterul de titlu executoriu nu prevede o altă cale procesuală pentru desființarea lui.

În acest sens sunt considerentele Deciziei nr. 10/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin Decizia nr. 10/20.10.2014 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor art 47 alin 2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă dată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că cererea formulată împotriva unei decizii emise de Agenția Județeana de Ocupare a Forței de Munca conform dispozițiilor art. 47 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, reprezintă o contestație împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătoreasca, așadar, o contestație la executare in temeiul art. 712 alin. 2 din Codul de procedura civila, potrivit căruia „In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca in contestația la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desființarea lui”. Ca atare, o astfel de contestație la executare este admisibila daca legea care ii stabilește caracterul de titlu executoriu nu prevede o alta cale procesuala pentru desființarea lui. Or, actul normativ de referința - Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare - nu conține o astfel de soluție procesuala speciala, ci, dimpotrivă, in art. 119 alin. 1 din același act normativ, face trimitere la dispozițiile de drept comun: „Litigiile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi se soluționează de către instanțele judecătorești competente, potrivit legii.”

Conform art. 714 alin. 1 din C.proc.civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar art. 651 alin. 1 C.p.civ., ,,instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. 3 ,,instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum si orice alte incidente apărute in cursul executării silite, cu excepția celor date de lege in competenta altor instanțe sau organe."

Totodată, in domeniul executării silite a debitelor rezultate din încălcări ale Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, a fost emis Ordinul nr. 279/2004, cu modificările si completările ulterioare.

La art. 31 din cap. II din anexa acestui ordin se dispune astfel: „Activitatea de îndeplinire a masurilor asiguratorii, precum si de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor legii se realizează, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, de către personalul de specialitate din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de munca, desemnat prin dispoziții ale directorilor executivi”, persoane denumite executori bugetari, investite cu exercițiul autorității publice, conform art. 32 alin. 1 si 2 din anexa la același ordin.

Art. 33 lit. a) din anexa la ordinul de referință prevede următoarele: „Fac obiectul executării silite, in condițiile art. 31, următoarele debite rezultate din nerespectarea prevederilor legii: a) sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizație de șomaj, precum si debitele create in condițiile legii, care se recuperează in temeiul deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de munca, ce constituie titluri executorii, potrivit art. 47 alin. 1 din lege, de la persoanele care le-au primit”.

Prin urmare, executarea silita a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, adică a titlurilor executorii emise in aplicarea dispozițiilor art. 47 alin. 1 din actul normativ anterior menționat, se efectuează de executorii bugetari, si nu de către executorii judecătorești, astfel ca, in aplicarea art. 119 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, art. 714 alin. 1 raportat la art. 651 alin. 1 din Codul de procedura civila, coroborat cu art. 31 si art. 32 alin. 1 si 2 din anexa la Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munca nr. 279/ 2004, cu modificările si completările ulterioare, rezulta ca, în cauză, competența de soluționare a contestației la executare revenea judecătoriei în circumscripția căreia se afla sediul executorului bugetar, deci sediul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Munca ".

Având în vedere considerentele deciziei obligatorii pronunțată de ÎCCJ, conform art 521 alin 3 C__, instanța a apreciat că cererea dedusă judecății reprezintă o contestație la executare a cărei competenta de soluționare revenea Judecătoriei C______ în a cărei rază își are sediul executorului bugetar - Agenția Județeana de Ocupare a Forței de Munca D___.

Pentru considerentele expuse, instanța a admis excepția de necompetență materială și, în temeiul art. 132 alin 3 C.pr.civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C______, a constatat conflict negativ de competență între Tribunalul D___ și Judecătoria C______, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul spre soluționare la Curtea de Apel C______.

Analizând conflictul negativ de competență , Curtea urmează să stabilească competența în soluționarea cererii în favoarea Judecătoriei C______, pentru următoarele considerente:

Examinând actele și lucrările dosarului urmează să se constate că cererea formulată în cauză reprezintă o contestație la executare împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu , altul decât o hotărâre judecătorească și care se întemeiază pe dispoz. art.713 alin. 2 Cod pr.civilă.

În cazul dedus judecății contestația se întemeiază pe prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj care prevăd în art.119 alin. 1 că litigiile rezultate ca urmare a aplicării acestei legi se soluționează de către instanțele judecătorești competente potrivit legii, intimata emițând decizia de debit nr.887 din 29 mai 2015 care este contestată.

Potrivit art.713 alin.1 Cod pr.civilă contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar potrivit art.651 alin.1 Cod pr.civilă , instanța de executare este Judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare , domiciliul sau după caz sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În domeniul executării silite a debitelor rezultate din încălcări ale Legii nr.76/2002 a fost emis ordinul nr.279/2004 unde la art.31 din Cap.II din anexa acestui ordin se precizează că activitatea de îndeplinire a măsurilor asiguratorii precum și de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor legii se realizează potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală de către personalul de specialitate din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, persoane denumite executori bugetari investite cu exercițiul autorității publice conform art.32 alin. 1 și 2 din anexa la acest ordin.

Din examinarea art.33 lit.a din anexa la ordin rezultă că executarea silită a debitelor rezultată din nerespectarea prevederilor Legii 76/2002, adică a titlurilor executorii emise în aplicarea dispozițiilor art.47 alin.1 din lege, se efectuează de executorii bugetari și nu de executorii judecătorești.

De aici rezultă că în aplicarea art.713 alin. 1 rap. la art.650 alin. 1 Cod pr.civilă coroborat cu art.31 și art.32 alin. 1 și 2 din anexa la Ordinul Președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr.279/2004, competența de soluționare a contestației la executare revine Judecătoriei în circumscripția căreia se află sediul executorului bugetar, sediul agenției.

Cererea dedusă judecății reprezintă o contestație la executare a cărei competență de soluționare revine Judecătoriei în a cărei rază își are sediul agenția.

De altfel, în acest sens sunt și considerentele Deciziei nr.10/2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Având în vedere aceste considerente, Curtea urmează să stabilească competența soluționării cauzei la Judecătoria C______.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența de soluționare a cauzei formulată de contestatorul Ț____ D______, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ D___, la Judecătoria C______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2016.

	Președinte, D__ S____
	Grefier, N_____ A____

Red.jud.D.S____

Tehn.M.D.4 ex

J.F.M.I___.

25.02.2016