Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:083.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA nr. 23

Ședința din Cameră de Consiliu de la 25 Februarie 2016

Completul constituit din:

Președinte: S______ A_______ C____

Grefier: A__ Golașu

Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și Tribunalul D___ – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cu privire la judecarea cauzei privind pe reclamanta F_____ M____, domiciliată în _______________________, și pârâții Școala G_________ Crușeț, cu sediul în ______________________, și C________ L____ Crușeț, cu sediul în ______________________, având ca obiect „plata contravalorii cheltuielilor de navetă”.

La apelul nominal făcut în ședință din Cameră de Consiliu lipsesc părțile.

Procedura, conform art. 135 alin. 4 Cod proc. civ, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Curtea, socotindu-se lămurită, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA,

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta F_____ M____ a chemat în judecată pe pârâta Școala G_________ Crușeț și C________ L____ Crușeț, cu sediul în Crușeț, jud Gorj, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la plata contravalorii cheltuielilor de navetă pe mijloacele de transport în comun conform dispozitiilor art 105 alin 2 lit f din Legea educatiei nationale nr 1/2011 si ale Instructiunilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nr 2/2011privind decontarea navetei cadrelor didactice, pentru perioada 1.01.xxxxxxxxxxxxx14, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective, precum și plata dobânzii aferente drepturilor cuvenite.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca, potrivit dispozitiilor art 105 alin 2 lit f din Legea educației naționale nr. 1/2011, dispozitiilor Instrucțiunilor MECTS nr. 2/2011, în calitate de cadru didactic la Școala G_________ Cruset din ____________________________ la decontarea cheltuielilor făcute cu transportul pe ruta F_____-Crușeț. Pe această rută există și transport în comun, astfel că si cei care merg cu autoturism proprietate personală pot primi doar contravaloarea abonamentului pe mijloacele de transport în comun. Dispozițiile legale sunt imperative, astfel că pârâtele nu aveau posibilitatea de opțiune. Începând cu data de 01.01.2014, autoritățile locale au refuzat decontarea acestor cheltuieli de navetă, invocând Nota nr. 5 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013, care în opinia reclamantei este o normă dispozitivă.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispoz art 34, 194 C__, art 268 alin 1 din CM, art 28 din Lg 62/2011, art 105 alin 2 lit f din Lg 1/2011, Instrucțiunea MECTS 2/2011, art 1530,1531,CC, art 2 din Og nr. 13/2011.

Reclamanta a solicitat judecarea in lipsa a cauzei conform art 411 C__.

În scop probator, reclamanta a depus la dosar în copie: cartea de identitate, cereri catre unitatea de învățământ pentru decontarea navetei, bonuri, adeverința salariat eliberată de Scoala G_________ din Crușeț, jud Gorj.

Instanța sesizată cu judecarea cauzei a pus din oficiu în discuția părților excepția necompetenței teritoriale în raport de dispozițiile art 269 alin 2 Codul muncii.

Prin sentința nr. 4663/19.11.2015, Tribunalul Gorj a apreciat că cererile privind conflictele de muncă se adresează conform art 269 alin 2 din Codul Muncii instanței competente în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamanta. Întrucât reclamanta are domiciliul în com F_____, ____________________, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Gorj și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului D___-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Înregistrat pe rolul Tribunalului D___ cu același nr. XXXXXXXXXXXX, dosarul a primit termen de judecată la data de 28.01.2016, când instanța, din oficiu, a invocat exceptia necompetentei teritoriale in solutionarea cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei."

Astfel, analizând cu prioritate excepția invocată de instanță din oficiu, conform art. 132 C.p.civ, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 269 C. muncii, "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul".

Insa, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, lege speciala in raport cu Codul muncii, care contine dispozitii derogatorii de la dreptul comun, ,,cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție se află domiciliul sau locul de muncă al reclamantului."

Așadar în materia litigiilor de muncă este prevăzută o competență teritorială alternativă, între instanța de la domiciliul/reședința reclamantului și cea de la locul de muncă al acestuia.

Dreptul de a alege între instanțele deopotrivă competente aparține reclamantului în conformitate cu prevederile art. 116 din C__, iar în cauza de față aceasta a ales deja Tribunalul Gorj, instanța de la locul de muncă.

Din adeverinta nr. 2377/06.07.2015 rezultă că locul de muncă al reclamantei se afla în ________________________.

Locul în care s-a derulat raportul juridic de muncă ce este supus analizei instanței este important deoarece, de regulă, la locul de muncă se află toate documentele referitoare la raportul de muncă dedus judecății, probele fiind mai ușor de administrat, (probele se află la angajator, nu la salariat, sarcina probei revine angajatorului conform art. 256 din codul muncii), iar în cazul de față locul de muncă este în raza teritorială a Tribunalului Gorj.

În speță, reclamanta a uzat de această posibilitate acordată de Legea dialogului social, investind cu judecarea cauzei instanța de la locul de muncă, și anume Tribunalul Gorj- Seția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

În aceste condiții tribunalul a constatat că, potrivit art. 210 din Legea 62/2011, dar și în baza principiului disponibilității consacrat de art. 9 din Codul de procedura civila, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Gorj ca instanță la care reclamanta a înțeles să apeleze, fiind, așadar, îndreptățita să se adreseze acesteia.

Raportat la considerentele expuse, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului D___, a declinat competența de solutionare a cererii in favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, in baza art. 134 Cod procedura civila, a suspendat judecata cauzei si a înaintat dosarul Curții de Apel C______ spre soluționare.

P______ a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C______ în data de 23.02.2016, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXX, fiind fixat termen pentru dezlegarea regulatorului de competență în data de 25 februarie 2016.

Curtea, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă, va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, pentru următoarele considerente:

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 269 C. muncii, "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul".

Pe de altă parte, prin disp. art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, lege speciala in raport cu Codul muncii, s-au adus modificări în raport cu norma de competență prevăzută de legea generală, în sensul că ,,cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție se află domiciliul sau locul de muncă al reclamantului."

Prin urmare, în materia litigiilor de muncă, norma de competență absolută prevăzută de codul muncii s-a transformat prin efectul legii nr. 62/2011 într-o competență teritorială alternativă, competente fiind deopotrivă instanța de la domiciliul/reședința reclamantului sau cea de la locul de muncă al acestuia.

O altfel de interpretare ar lăsa fără efecte disp. art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, ceea ce nu poate fi permis.

Ori de câte ori se prevede o normă de competență teritorială alternativă, dreptul de a alege între instanțele deopotrivă competente aparține de principiu reclamantului, în conformitate cu prevederile art. 116 din C__, iar în cauza de față, aceasta a ales deja Tribunalul Gorj, instanța de la locul de muncă, acolo unde a înțeles să înregistreze cererea pendinte.

În concluzie, având în vedere disp. art. 135 NCPC, pentru toate considerentele mai sus expuse, va fi stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta F_____ M____, domiciliată în _______________________, și pârâții Școala G_________ Crușeț, cu sediul în ______________________, și C________ L____ Crușeț, cu sediul în ______________________, având ca obiect „plata contravalorii cheltuielilor de navetă”, în favoarea Tribunalului Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2016.

Red. AC/4 ex.

Tehnored. A.G. 26 Februarie 2016