Dezbaterile cauzei și susținerile orale a le părților au avut loc în ședința publică din data de 08 aprilie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 16.04.2015, dată la care a pronunțat următoarea decizie civilă:

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXX, contestatoarea _________________________, cu sediul în municipiul T_____, ________________________, înregistrată sub nr. J/XXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxx, județ G_____, în contradictoriu cu intimata _____________________________________ teritorială, a formulat contestație la executare, solicitând

1. Suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației;
2. Anularea tuturor formelor de executare - anularea titlului executoriu nr. 258/28.08.2014, a somației nr. 6831/28.08.2014 emise de intimată;
3. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat că in data de 3.09.2014 i-a fost comunicat prin intermediul serviciului postal titlul executoriu nr. 258 /2014 si somatia nr. 6831/2014 emise de catre U__ B_____ prin care a fost instiintată de faptul ca societatea ar figura in evidentele contabile ale paratei cu un debit in cuantum de xxxxx lei ,reprezentand impozit si accesorii ale acestui debit datorat si neachitat fara insa a se mentiona alte detalii.

Pe cale de exceptie a invocat exceptia prematuritatii emiterii titlului executoriu si a somatiei prin incalcarea disp. art. 85 alin. 1 lit b si art 86 din Codul de Procedura Fiscala in sensul ca legiuitorul a statuat in mod expres faptul ca impozitele si taxele datorate bugetului fiscal consolidat al statului se stabilesc prin decizie emisa de organul fiscal,iar disp. art. 3 pct 2 din legea 69/2010 defineste bugetul consolidat in cadrul caruia se regaseste si bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale, deci si sumele de bani datorate cu titlu de impozit la bugetele locale, ori in prezenta cauza, desi intimata avea obligatia legala de a emite initial o decizie de impunere pentru suma datorata, iar ulterior in baza acestei decizii sa fie emis titlul executoriu, U__ B_____ a emis direct acest titlu - fără respectarea acestei proceduri - ori legiuitorul prevede in mod expres ca aceste sume de bani cu titlu de impozite se stabilesc numai prin decizie de impunere, motiv pentru care în lipsa acestui act administrativ consideră că titlul executoriu a fost emis prematur și solicita admiterea exceptiei, anularea titlului executoriu si a somatiei ca fiind prematur emise.

In ceea ce priveste titlul executoriu nr.258/2014 emis de parata, contestatoarea a susținut că acesta nu este emis in concordanta cu dispozitiile legale prevazute de codul de procedura fiscala, respectiv disp. art. 46, motiv pentru care a invocat pe cale de exceptie ,nulitatea titlului executoriu, in sensul ca desi legiuitorul stabileste la art 46 din C Pr F faptul ca lipsa numelui, prenumelui sau a denumirii contribuabilului atrage nulitatea actului emis,organul emitent nu a respectat aceste dispozitii legale. Contestatoarea a susținut că denumirea corectă și completă a contribuabilului este _________________________ si nu D_______ SRL ceea ce atrage nulitatea absoluta a prezentului titlu executoriu prin neindeplinirea conditiilor de forma ale actului emis de autoritatea publica, conditii sanctionate de legiuitor tocmai prin nulitatea actului emis.

A susținut de asemenea că desi era obligatoriu ca titlul executoriu sa cuprinda intreaga denumire a debitorului, in cadrul titlului executoriu denumirea este stirbita , fiind mentionata doar o parte din denumirea societatii ceea ce echivaleaza cu lipsa denumirii contibuabilului, neputand fi vorba despre vreun incident grafologic, cu atat mai mult cu cat abia in raspunsul la cererea contestatoarei privind modul de calcul, intimata a adăugat olograf denumirea completa a societatii ceea ce de asemenea echivaleaza cu recunoasterea privind nerespectarea disp. art. 46 din codul de procedura fiscala, motiv pentru care a solicitat admiterea exceptiei si anularea titlului executoriu emis, precum si a somatiei emise in baza acestui titlu ca fiind un act subsecvent actului principal.

De asemenea titlul executoriu a carui desfiintare se solicita, a susținut contestatoarea, este emis cu incalcarea disp. art. 253 din Codul Fiscal in sensul ca baza de impozitare nu respecta aceste dispozitii legale, cu atat mai mult cu cat nu exista o anexa la acest titlu care sa prezinte modalitatea de calcul a impozitului si a accesoriilor acestuia. Disp. art. 253 din actul normativ indicat precizeaza faptul ca impozitul pe cladiri pentru persoanele juridice se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare aupra valorii de inventar a cladirii,iar prin disp. art. 253 alin. 3 din acelasi act normativ legiuitorul defineste care este valoarea de inventar a imobilului ,respectiv valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu ,inregistrata in contabilitatea societatii conform normelor legale,ori in cadrul acestui titlu executoriu normele legale indicate nu sunt respectate. Din balanta de verificare a societatii se poate observa că imobilul în discuție, construit din tablă, cu destinatia de chioșc, are o valoare de inventar inca din anul 2005 de 410,08 ron, valoare la care trebuia sa se raporteze calculul impozitului, întrucât nu a existat o reevaluare a bunului in conformitate cu disp. art. 253 alin. 6 lit. b din codul fiscal, baza de impozitare era cuprinsa intre 30% si 40% din valoarea de inventar a cladirii asa cum a fost inregistrata in contabilitate pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat reevaluarea, asa cum stipuleaza si disp. art. 253 alin. 6 ind. 1 din acelasi act normativ, deci dintr-un calcul matematic simplu, dar raportat la dispozițiile legale, suma datorata cu titlu de impozit era de maximum 160 ron daca se aplica procentul maxim prevazut la art. 253 alin. 6 lit. b. Contestatoarea a susținut că a platit anual, cu titlu de impozit, cca 400 ron cu mult peste limita legala.

Mai mult decat atat, a susținut că, daca nu exista o valoare de inventar a imobilului a carui impozitare urmeaza, sa se efectueze, conform dispozitilor legale, primaria avea obligatia de a-i comunica in scris contribuabilului sa depuna aceasta valoare de inventar din contabilitate, iar in situatia in care acesta nu se conforma, se putea aplica si masura amenzii ,dar aceasta procedura nu a fost realizata și mai mult decat atat, nu se cunoaste valoarea imobilui fata de care s-a calculat impozitul datorat ceea ce conduce de asemenea la netemeinicia titlului executoriu emis.

A precizat de asemenea ca acest titlu executoriu este netemeinic si nelegal si prin prisma lipsei modalitatii de calcul a debitului datorat, deoarece contestatoarea a achitat anual sume de bani cu titlu de impozit pe aceasta cladire si nu are cunostință daca aceste sume de bani au fost cuprinse in cadrul acestui titlu, sau au fost eliminate si de asemenea nu este indicata perioada pentru care au fost calculate si modul de calcul al accesoriilor conf. disp. art 141 ind. 1 din Codul de Procedura Fiscala .

In ceea ce priveste capatul de cerere privind suspendarea executarii silite pana la solutionarea cauzei în baza disp. art. 718 NCPC contestatoarea a susținut că se impune cu atat mai mult cu cat exista riscul popririi acestei sume si indisponibilizarii ulterioare, iar la momentul in care se solutioneaza definitiv cauza si contestatia ar fi admisa, contestatoarea ar fi in imposibilitate de a-si mai recupera in intregime suma ce ar fi executata silit si de asemenea indisponibilizarea unei astfel de sume ar aduce societatea contestatoare in acel moment chiar si la o incetare a activitatii sau mai degraba la o incetinere a relatiilor comerciale deoarece exista furnizori de platit la termene scadente, precum si instrumente bancare ce urmeaza a fi introduse la plata de furnizori, iar daca ar lipsi aceste disponibilitati atat societatea, cat si administartorul acesteia ar avea de suferit, prin lipsa acestor sume banesti putandu-se ajunge chiar si la atragerii răspunderii penale.

In drept a invocat disp. art. 711 -718 NCPC .

In dovedirea motivelor contestatiei contestatoarea a solicitat proba cu actele depuse la dosarul cauzei si expertiza tehnica .

Intimata legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea contestației ca nefondată și menținerea actelor de executare precum și respingerea capătului de cerere privind suspendarea executării silite.

Prin sentința civilă nr. 740/2014 Judecătoria Liești a admis contestația formulată de contestatoarea _________________________, în contradictoriu cu intimata _____________________________________ teritorială. A suspendat executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. 6831/2014 al Comunei B_____ și a reținut cauțiunea de 1456,30 lei consemnată la C.E.C. Bank S.A. cu recipisa nr. xxxxxxx/1 din 27.10.2014 aflată la Grefa Judecătoriei G_____. A stabilit că suspendarea va dura până la soluționarea definitivă a contestației la executare ce face obiectul prezentului dosar. Totodată, a anulat formele de executare emise de intimată - titlul executoriu nr. 258/28.08.2014 și somația nr. 6831/28.08.2014 și a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei, reprezentând taxa de timbru și onorariu apărător.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în principal, că disp. art. 718 al.1 și 52 C.pr.civ. sunt aplicabile speței întrucât prin apărările formulate, contestatoarea a invocat nelegalități ale actelor de executare, iar acestea ar avea drept consecință o stingere a debitului, apărări care sunt de natură a justifica măsura excepțională a suspendării executării silite.

Pe fondul contestației instanța de fond a reținut că, conform art. 85 alin 1 - Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat:

(1) Impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:

a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);

b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

Conform art 44 alin 1 cod proc. fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat.

Potrivit punctului 107.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii, constituie titlu de creanță fiscală.

Potrivit art 205 alin. 1 cod proc fiscală, cu privire la posibilitatea de contestare,

(1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.

Contestația se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat și nu este supusă taxelor de timbru, în conformitate cu prevederile alin 3 al art. 206, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal.

Împotriva deciziilor de impunere, se formulează contestație care se soluționează de către structura specializată, în acord cu prevederile art. 209 cod proc fiscală.

Împotriva aceatei hotărâri a declarat apel creditoarea U__ B_____ invocând nelegalitatea și netemeinicia soluției pronunțate întrucât:

-instanța de fond a înțeles greșit actul dedus judecății și a procedat greșit la anularea formelor de executare silită.

-nu i-a fost comunicată o filă a cererii completatoare dedusă de contestator iar afirmația că întâmpinarea ar fi fost depusă peste termen urmează a fi înlăturată întrucât data înregistrării la instanță a fost 30.09.2014.

-debitul specificat în titlul executoriu reprezintă sancțiunea prevăzută de art. 253 al.6 din Legea nr. 581/2003 privind Codul fiscal;

-instanța de fond nu i-a pus în vedere contestatorului să facă dovada depunerii la organul fiscal din 3 în 3 ani a raportului de evaluare a imobilului.

-în mod greșit instanța de fond a reținut apărarea contestatorului că titlul executoriu nu este însoțit de modalitatea de calcul a debitului pretins întrucât acesta nu poate invoca necunoașterea legii și nici nu poate reține că ar fi în culpă întrucât nu l-ar fi somat pe debitor să depună raportul de evaluare, respectiv să respecte legea.

-în speță sunt incidente disp. art. 85 al.1 lit.A din OUG nr. 92/2003 și nu art. 85 al.1 lit. B din același act normativ;

-la dosarul cauzei există declarație fiscală pe propria răspundere a contribuabilului.

Legal citat intimatul contestator a formulat întâmpinare prin care a reiterat susținerile din contestație și a solicitat respingerea ca nefondat a apelului, menținerea ca egală și temeinică a hotărârii instanței de fond.

Apelanta a depus la dosar concluzii scrise.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate constată că apelul este nefondat și va fi respins ca atare, pentru concluziile care vor fi expuse.

Instanța de fond a reținut corect situația de fapt respectiv împrejurarea că împotriva intimatului contestator apelanta creditoare a început executarea silită potrivit somației nr. 683/28.08.2014 pentru suma de 19.176 lei pretins datorată în baza titlului executoriu nr. 258/28.2014.

Susținerea apelantei creditoare că debitul pretins contestatoarei reprezintă în fapt sancțiunea aplicată urmare Deciziei nr. 72/07.08.2014 Curții de Conturi a României – Camera de Conturi G_____ pentru nerespectarea disp. art. 253 al.6 din Codul Fiscal poate fi reală însă irelevantă în speță întrucât Titlul executoriu nr. 258/28.2014 stipulează expres că _______________ are un debit de 12.014 lei la care s-au calculat aceesorii de 7162 lei – total 19.176 lei –cu titlul de „impozit pe cladiri”.

Disp.art. 41 din OUG 92/2003 definesc actul administrativ fiscal ca fiind actul emis de organul competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.

Contestatoarei nu i s-a comunicat decizia de impunere. Prin adresa depusă la termenul din 19.11.2014 solicitându-i-se copia dosarului execuțional, intimata a depus Decizia Curții de Conturi – Camera de Conturi a Județului G_____ nr. 72/07.07.2014, însă aceasta nu reprezintă pentru contribuabil o decizie de impunere, intimata confundând decizia de impunere cu decizia emisă de Camera de Conturi.

Instanța a concluzionat că, la baza emiterii somației și a titlului executoriu nu a stat o declarație fiscală și nici o decizie de impunere emisă de organul fiscal competent.

Potrivit legii, decizia de impunere, în forma și conținutul prevăzut de art 43 din ordonanță, se comunică, contribuabilul având dreptul de a contesta actul administrativ fiscal, după comunicare, conform art 44 cod proc. fiscală, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Cum contestatoarea a arătat că nu i-a fost comunicată nicio decizie de impunere și contestă invocata obligație de plată iar decizia de impunere nu poate constitui titlu de creanță, respectiv titlu executoriu, decât după comunicare, instanța de fond a admis contestația la executare formulată.

Instanța de fond față de dispozițiile legale invocate și împrejurarea că apelanta nu a invocat și dovedit emiterea deciziei de impunere respectiv comunicarea actului administrativ generator de obligații fiscale care i-ar fi dat posibilitatea contribuabilului să formuleze apărările, potrivit art. 44 C.pr.fiscală a apreciat corect că se impune suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare întrucât potrivit art. 141 alin. 2 din OG 92/2003, titlul de creanta devine titlu executoriu numai la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau in alt mod prevazut de lege.

Disp. art. 85 al.1it. A din OUG 92/2003 prevăd într-adevăr aplicarea cotei de impozitare procentuală majorată cu 10-40% din declarația fiscală a contribuabilului și această modalitate de impozitare poate reprezenta într-adevăr și o sancțiune pentru contribuabilul care nesocotește disp. art. 253 al.6 din Legea nr. 571/2003, însă titlul cu care suma este datorată „impozit pe clădiri” și definiția actului administrativ dată de art. 41 din menționatul act normativ au impus aplicarea disp. art. 85 al.1 respectiv art. 205 al.1 și art. 209 C.pr.fiscală a Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Codului de procedură fiscală aprobate prin H.G. nr. 1050/2004 cum corect a statuat instanța de fond.

Aprecierile apelantei cu privire la probatoriile administrate de instanța de fond nu vor face obiectul analizei instanței de control judiciar întrucât nu reprezintă motive de apel, instanța administrând probatoriul potrivit propriei convingeri a utilității și pertinenței probei cu respectarea principiului legalității.

Pentru concluziile expuse în temeiul disp. art. 480 C.pr.civ. apelul declarat va fi respins ca nefondat.

Față de disp. art. 453 alin.1 C.pr.civ. va obliga apelanta către intimată la plata cheltuielilor de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta-intimată Unitatea Administrativ Teritorială _____________________ sediul în comuna B_____, _______________________.1, jud. G_____, în contradictoriu cu intimata-contestatoare S.C. D_______ I________ S.R.L., cu sediul în T_____, ________________________, jud. G_____, împotriva sentinței civile nr. 740/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria Liești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, ca nefondat.