Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECATORIA SECTORUL 5 BUCURESTI – SECTIA A II-A CIVILA

Sentinta civila nr.7822

Sedinta publica de la 30.10.2015

Instanta constituita din:

P_________ - I____ N________

GREFIER - F______ G_______

Pe rol solutionarea contestatiei la executare formulate de contestatoarea A______ N________ de Administrare Fiscala, in contradictoriu cu intimatul C____ P____ si debitoarea D_______ G_______ Regionala a Finantelor Publice Timisoara.

La apelul nominal facut in sedinta publica, nu au raspuns partile.

Procedura legal indeplinita.

S-a expus referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care învederează instanței că s-au depus înscrisurile solicitate la B__ Casagranda S____ A____.

Nefiind formulate alte cereri si de administrat alte probe, instanta constata cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare.

INSTANTA

Prin contestatia la executare formulata la 15.10.2012 si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, contestatoarea A______ N________ de Administrare Fiscala a solicitat, in contradictoriu cu intimatul C____ P____, anularea adresei de infiintare a popririi precum si anularea executarii silite si a formelor de executare intreprinse de catre B__ „Casagranda S____ A____" in dosarul nr. 674/2012; uspendarea executarii silite pornite in dosarul de executare mentionat mai sus, pana la solutionarea contestatiei la executare, in conformitate cu prevederile art.403 alin.1 Cod procedura civila.

In motivarea contestatiei la executare, se arata ca la data de 27.09.2012 a fost inregistrata la A______ N________ de Administrare Fiscala, Adresa de infiintare poprire intocmita in dosarul de executare nr.674/2012., insotita de Procesul verbal de cheltuieli de executare silita, ca urmare a cererii formulate de intimatul C____ P____ prin care se solicita executarea silita a Directiei Generale a Finantelor Publice a judetului C____-S______, in baza titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr. 1843/28.10.2008 pronuntata de Tribunalul C____-S______ in dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Din adresa de infiintare poprire, rezulta ca intimatul, prin executorul judecatoresc, a apreciat ca, raportat la art. 452, art. 453 Cod procedura civila A______ N________ de Administrare Fiscala ar avea calitatea de tert poprit fata de debitorul obligat - D_______ G_______ a Finantelor Publice a judetului C____-S______, sens in care in conformitate cu dispozitiile art. 456-457 Cod procedura civila, se solicita consemnarea sumei de 62.289 lei, indisponibilizate pe seama si la dispozitia executorului judecatoresc in contul indicat.

Contestatoarea a subliniat faptul ca A______ N________ de Administrare Fiscala nu are calitatea de tert poprit pentru directiile generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, cu atât mai putin, pentru D_______ G_______ a Finantelor Publice a judetului C____-S______, atât timp cât exista bugete separate pe fiecare ordonator de credite in parte, in acest sens fiind si prevederile Legii nr.500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, sumele derulate prin trezorerie sunt venituri bugetare care potrivit art. 139 din Codul de procedura fiscala - Executarea silita impotriva veniturilor bugetului general consolidat - "Impozitele, taxele, contributiile si orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmarite de niciun creditor pentru nicio categorie de creante in cadrul procedurii de executare silita."

In plus, potrivit art. 452 alin.2 lit. a din Codul de procedura civila, nu sunt supuse executarii silite prin poprire "sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de Iepe si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie”.

Contestatoarea a mai aratat ca intimatul nu a fost si nu este angajatul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru a i se opune acestei institutii o eventuala nerespectare a drepturilor de natura salariala, ci este angajata exclusiv a Directiei Generale a Finantelor Publice a judetului C____ S______, fata de care a fost sau se afla _________________ serviciu, specific functiei publice.

Totodata, potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar, iar potrivit prevederilor art. 12 din acelasi act normativ, veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 500/2002, cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale, iar alin. 3 prevede ca nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.

Pe de alta parte, la o lecturare sumara a titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr. 1843/2008, se observa faptul ca in sarcina Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nu este instituita nicio obligatie de plata.

Pe cale de exceptie, contestatoarea a invocat prescriptia dreptului de a cere executarea silita, exceptie peremptorie si absoluta, raportat la prevederile art. 399 alin.1 si art. 405 alin.1 si alin.2 Cod procedura civila.

Potrivit prevederilor legale invocate, dreptul de a cere executarea silita se prescrie _________________ 3 ani, daca legea nu prevede astfel. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data când se naste dreptul de a cere executarea silita.

In cauza de fata, Sentinta civila nr.1843/28.10.2008 pronuntata de Tribunalul C____-S______ in dosar nr.XXXXXXXXXXXXX- titlul executoriu invocat prin adresa de infiintare a popririi, a devenit irevocabila prin Decizia nr. 519/02.04.2009 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, in dosarul cu acelasi numar.

Prin urmare, dreptul de a cere executarea silita a Sentintei civile nr. 1843/28.10.2008 a inceput sa curga de la data de 28.10.2008 si s-a implinit la data de 28.10.2011.

Asadar, la data emiterii Adresei de infiintare a popririi, dreptul intimatei de a cere executarea silita, era prescris.

Pe fond, contestatoarea a aratat ca, instanta de judecata a retinut in sarcina pârâtei D_______ G_______ a Finantelor Publice a judetului C____-S______ obligatia de plata catre reclamanti a drepturilor banesti reprezentând suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03.xxxxxxxxxxxxx08, corespunzator perioadei lucrate de fiecare functionar public; de asemenea, instanta nu a stabilit in sarcina Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nicio obligatie si nu a indicat niciun raport juridic obligational intre institutia contestatoare si D_______ G_______ a Finantelor Publice a judetului C____-S______; mai mult, instanta nu a cuantificat suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare.

Prin urmare executarea silita prin poprire, la care a recurs intimata, a fost declansata cu incalcarea dispozitiilor art. 379 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit carora nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichida si exigibila, ceea ce nu se regaseste in titlul a carei executare silita se solicita.

Contestatoarea a apreciat ca, in speta, calculul asa-ziselor debite a rezultat din modalitatea proprie de evaluare de la nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice a judetului C____-S______, la care s-au adaugat cheltuielile de executare calculate de executorul judecatoresc.

Un aspect deosebit de important este, in opinia contestatoarei, faptul ca la data emiterii adresei de infiintare a popririi, in vederea valorificarii drepturilor salariale pretinse de intimata, literele c) si d) ale art.31 din Legea nr. 188/1999 erau abrogate prin legea unica de salarizare.

In aceste conditii, obligatia instituita prin sentinta civila nr. 1843/28.10.2008 pronuntata de Tribunalul C____-S______ nu este susceptibila de a fi executata silit, motivat de faptul ca aceasta obligatie nu consta in plata unei sume de bani, astfel cum prevede art. 371² Cod procedura civila, iar modalitatea la care a recurs intimata, prin intermediul executorului judecatoresc este in afara cadrului legal aplicabil in materie, conducând la ipoteza gresita ca acolo unde legea nu prevede si instanta de judecata nu dispune, prin intermediul actelor de executare silita se pot institui obligatii si genera raporturi juridice care sa atraga, in orice conditii, valorificarea unei creante care nu raspunde cerintelor legale ale 379 alin.(1) Cod procedura civila.

Pe de alta parte, a subliniat contestatoarea, dispozitiile O.U.G. nr. 22/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta cadrul normativ aplicabil executarii obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

In acest sens, nu au fost respectate dispozitiile O.G. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, dat fiind faptul ca inainte de a formula adresa de infiintare a popririi, executorul judecatoresc nu a comunicat contestatoarei somatia prevazuta de art. 2 din O.G.22/2002. Se poate constata ca emiterea adresei de infiintare a popririi nu a fost precedata de emiterea unei somatii de plata asa cum prevede textul legal mai sus mentionat. Asadar somatia de plata trebuie sa fie comunicata debitorului inainte de a se formula adresa de infiintare a popririi , prin derogare de la dreptul comun reprezentat de prevederile art. 454 alin. 1 cod procedura civila potrivit caruia poprirea se infiinteaza fara somatie.

Mai mult decât atât, in privinta recunoasterii drepturilor salariale, reprezentând suplimentul postului, respectiv suplimentul treptei de salarizare, prin hotarârea pronuntata la data de 10.04.2011 in cauza Z____ si altii impotriva României, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins cererea reclamantilor ca inadmisibila.

Nu in ultimul rând, prin Decizia nr. 20/21.09.2009 pronuntata in Dosar nr.9/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 880 din 16 decembrie 2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in solutionarea recursului in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, referitor la posibilitatea acordarii si cuantificarii drepturilor banesti reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 31 alin. 1 lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, in lipsa unei cuantificari legale nu se pot acorda pe cale judecatoreasca drepturile salariale constând in suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.

A adaugat contestatoarea ca cheltuielile de executare calculate de executorul judecatoresc sunt nelegale si nu se justifica, intrucât nu se face dovada unei atitudini culpabile a institutiei contestatoare sau a refuzului de a pune in executare voluntara a acestuia, a unei obligatii instituite prin Sentinta civila nr. 1843/28.10.2008.

Nu pot fi luate in considerare nici faptul ca sumele exagerate, mentionate cu titlu de onorariu de avocat, ar fi generate de faza executarii silite, intrucât nu exista niciun inscris doveditor din care sa reiasa angajarea unui avocat in faza executarii silite, iar pe de alta parte, nu este facuta dovada diligentelor si prestatiei avocatului in aceasta etapa, de natura sa justifice un cuantum atât de ridicat al acestor cheltuieli.

Contestatoarea a apreciat ca numai in masura in care se dovedeste faptul ca debitorul nu s-a conformat procedurii instituita prin O.U.G. nr. 71/2009 si nu a executat creanta devenita exigibila, in conditiile si la termenele prevazute de art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009, atunci creditorul are deschisa calea executarii silite, raportat la prevederile art. 372¹ alin.(2) Cod procedura civila.

Aplicarea acestui act normativ nu neaga existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarâri judecatoresti irevocabile si nici nu refuza punerea in executare a acestora, ci doar stabileste o modalitate de executare, justificata de apararea stabilitatii economice a statului si care nu poate face obiectul unei executari silite.

In drept, contestatoarea a invocat art. 399-403 alin.1 Cod procedura civila, art.7 din O.G. nr.22/2002, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.92/2011, precum si toate dispozitiile legale invocate in cuprinsul contestatiei la executare. In temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedura civila, a solicitat judecarea cauzei in lipsa.

In sustinerea cererii de chemare in judecata nu au fost depuse la dosar inscrisuri.

Prin serviciul registratura intimata a depus la dosar la data de 11.04.2013 intâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare si a cererii de suspendare a executarii silite.

Prin sentinta civila nr.4435/16.05.2013, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a respins exceptia prescriptiei dreptului de a solicita executarea silita, a admis in parte contestatia la executare si a dispus anularea adresei de infiintare a popririi din 19.09.2012, mentinand restul actelor de executare din dosarul nr. 674/2012 al B__ Casagranda S____ A____.

Prin Decizia civila nr. 3670R/21.11.2014, Tribunalul Bucuresti a admis recursurile declarate de contestatoare si intimat, a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, aceasta fiind inregistrata pe rolul Judecatoriei sector 5 la data de 04.09.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

Analizand actele dosarului, instanta constata ca, prin sentinta civila nr. 1843/28.10.2008, pronuntata de Tribunalul C____-S______ – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, definitiva si irevocabila la data de 02.04.2009 prin respingerea recursului, investita cu formula executorie, a fost admisa cererea formulata de intimatul C____ P____, in contradictoriu cu pârâtii Ministerul Finantelor Publice si D_______ G_______ a Finantelor Publice C____-S______ si obligata pârâta D_______ G_______ a Finantelor Publice C____-S______ la plata catre drepturilor banesti reprezentând suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03.xxxxxxxxxxxxx08, corespunzator perioadei lucrate.

Creditorul C____ P____ a formulat cerere de executare silita a sentintei mentionate, inregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc Casagranda-S____ A____, prin care a solicitat ca executarea silita sa se realizeze prin poprire asupra sumelor de bani datorate debitoarei D_______ G_______ a Finantelor Publice C____-S______ de catre Ministerul Finantelor Publice si A______ N________ de Administrare Fiscala.

Ulterior pronuntarii incheierii de incuviintare a executarii silite (fila nr. 32 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX), executorul judecatoresc a dispus infiintarea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare si altor bunuri mobile incorporale datorate de A______ N________ de Administrare Fiscala debitorului D_______ G_______ a Finantelor Publice C____ S______, pâna la concurenta sumei datorate debitoarei, conform titlului executoriu (fila nr. 18 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX).

Raportat la aspectele de nelegalitate a executarii silite demarate impotriva sa, invocate de contestatoarea A______ N________ de Administrare Fiscala, instanta are in vedere urmatoarele:

1. Cu privire la apararea contestatoarei, conform careia institutiile publice beneficiaza de un termen de 6 luni de la primirea unei somatii si nu pot fi supuse direct unei executari silite prin poprire, prevederile art. 2 din OG 22/2002 nu stabilesc o exceptie de la regula de drept comun, aceea a executarii de buna voie a debitelor. Chiar si in cazul institutiilor bugetare, acestea sunt obligate sa execute benevol titlurile executorii, prin care sunt obligate la plata anumitor sume de bani, iar termenul de 6 luni, prevazut de OG 22/2002, este aplicabil doar in anumite cazuri.

Conform art. 1 din O.G. nr. 22/2002, astfel cum a fost modificata prin legea nr. 110/2007, intrata in vigoare la data de 08.05.2007, creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor publice se achita din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva, articolul 2 al aceluiasi act normativ, stabilind ca, daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului.

De asemenea, art. 3 al O.G. nr. 22/2002 modificata prin legea nr. 110/2007, prevede ca, in cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie.

Asadar, din examinarea textelor legale evocate, se desprinde concluzia ca patrimoniul debitorilor institutii publice nu a fost exceptat de la executarea silita, fiind instituita doar o procedura speciala de aducere la indeplinire a obligatiilor stabilite prin titluri executorii in sarcina acestora.

Prin respectiva procedura nu se aduce nicio incalcare drepturilor creditorilor institutiilor publice in raport de alte categorii de creditori, deoarece primii au, de asemenea, la dispozitie calea executarii silite de drept comun si implicit dreptul de a-si valorifica creanta, dar numai dupa epuizarea modalitatii speciale de executare voluntara, prevazuta de actul normativ analizat.

Cu alte cuvinte, numai in cazul lipsei de fonduri, ce are ca efect neinceperea executarii benevole sau la continuarea acesteia, instituita publica beneficiaza de termenul de 6 luni, termen in care debitorul este obligat sa identifice resursele financiare necesare acoperirii creantei.

In speta, debitoarea nu a executat creanta prevazuta in titlu in termen de 6 luni, de la data ramanerii definitive a sentintei civile si nici nu indica momentul din care ar incepe sa curga acest termen si cat timp ar mai trebui amanata executarea creantei, in detrimentul creditorului si prin nerespectarea unei hotarari judecatoresti.

Vor fi avute in vedere si dispozitiile art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, precum si art. 1 din Protocol 1 aditional la Conventie, prin care se arata ca executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de instanta care o pronunta, trebuie considerata ca facând parte integranta din proces, in sensul art. 6 parag. 1 din Conventie, intrucât dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarâre judecatoreaca definitiva si obligatorie sa ramâna fara efect in detrimentul unei parti.

Or, cu toate ca intimatul C____ P____ a obtinut o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care o institutie publica a fost obligata la o actiune specifica, aceasta nu a fost executata din cauza refuzului debitoarei-contestatoare de a respecta hotararea instantei.

Curtea, in jurisprudenta sa (Cauza Metax impotriva Greciei din 27 mai 2004, Cauza S_____ impotriva României din 24 iunie 2005) a statuat ca nu este oportun sa-i ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie.

In consecinta, se apreciaza ca in mod corect s-a procedat la declansarea executarii silite, cat timp dispozitiile art. 2 din OG nr. 22/2002 nu sunt incidente in mod automat, ci numai in conditiile dovedirii lipsei de fonduri in vederea executarii voluntare a crentei, aspect ce nu a fost invocat sau probat in cauza.

2. Cu privire la apararea conform careia contestatoarea nu datoreaza sume de bani catre DGFP C____ S______, se retine ca directiile generale ale finantelor publice judetene se afla in subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in baza art. 2 din HG nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. De asemenea, in baza art. 4 alin. (3) pct. 4 lit. e) din acelasi act normativ, A______ N________ de Administrare Fiscala deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecarui ordonator tertiar de credite.

In concret, ministrul finantelor publice detine calitatea de ordonator principal de credite, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala detine calitatea de ordonator secundar de credite, iar directorii directiilor judetene ale finantelor publice au calitatea de ordonatori tertiari de credite. In acest sistem piramidal de organizare, fondurile necesare pentru buna functionare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a directiilor subordonate provin de la Ministerul Finantelor Publice. La rândul sau, A______ N________ de Administrare Fiscala, din fondurile care ii sunt repartizate, isi organizeaza propria activitate, dar totodata distribuie fondurile necesare catre directiile judetene ale finantelor publice.

Prin urmare, nu se poate retine ca A______ N________ de Administrare Fiscala nu ar datora sume de bani catre DGFP C____ S______. Din contra, DGFP C____ S______ se administreaza chiar din fondurile pe care i le aloca A______.

3. Referitor la apararea conform careia executarea silita este prescrisa, instanta constata ca, desi contestatoarea isi fundamenteaza apararea, in principal, pe faptul ca executarea silita este suspendata in temeiul prevederilor OUG nr. 71/2009, invoca in acelasi timp faptul ca termenul de prescriptie a executarii a continuat sa curga. Or, in temeiul art. 405¹ alin. (1) lit. b) C. proc. civ. 1865, cursul prescriptiei se suspenda pe timpul cât suspendarea executarii silite este prevazuta de lege.

4. Contestatoarea a invocat in apararea sa prevederile art. 139 din Codul de procedura fiscala, conform carora impozitele, taxele, contributiile si orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmarite de niciun creditor pentru nicio categorie de creante in cadrul procedurii de executare silita.

Instanta retine ca prevederile art. 139 Cod procedura fiscala nu sunt aplicabile in prezenta cauza, acestea referindu-se la executarea creantelor fiscale. Or, in prezenta cauza se executa o creanta a unui creditor persoana privata impotriva unui debitor institutie publica, deci nu este vorba, in niciun caz, despre o creanta fiscala.

5. Referitor la apararea contestatoarei conform careia creditorul nu este angajatul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sau conform careia titlul executoriu in discutie nu o vizeaza, instanta retine ca sunt irelevante aceste aspecte. Ceea ce conteaza in prezenta speta este daca intimata a fost angajata Directiei Judetene a Finantelor Publice C____ S______ in perioada pentru care se datoreaza drepturi salariale restante si daca A______ N________ de Administrare Fiscala datoreaza sume de bani Directiei Generale a Finantelor Publice C____ S______. In acest context, instanta retine ca a fost consfintit cu caracter definitiv si irevocabil prin sentinta civila nr. 1843 din 28.10.2008, pronuntata de Tribunalul C____-S______, ca intimatul C____ P____ a fost angajata Directiei Judetene a Finantelor Publice C____ S______. De asemenea, instanta a aratat mai sus care sunt temeiurile legale in baza carora A______ N________ de Administrare Fiscala datoreaza sume de bani Directiei Judetene a Finantelor Publice C____ S______.

6. In ceea ce priveste apararea contestatoarei conform careia cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata, veniturile si cheltuielile bugetare fiind aprobate prin lege, instanta retine ca prevederile legale mentionate nu trebuie intrepretate in sensul ca institutiile publice isi executa obligatiile stabilite prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile doar daca legea permite acest lucru prin mentiuni speciale inserate in actul normativ care reglementeaza bugetul institutiilor respective. O asemenea intepretare ar crea premisele unei reale „imunitati la executare” a institutiilor publice, statul putând astfel oricând sa ignore dispozitiile din hotarâri judecatoresti prin nefinantarea cheltuielilor izvorâte din titlurile executorii pronuntate de instantele judecatoresti. In aceasta maniera s-ar ignora principiul securitatii juridice si forta obligatorie a hotarârilor judecatoresti definitive si irevocabile.

_________________________________ pot antrena cheltuieli doar conform destinatiei stabilite prin bugetul anual. Tocmai de aceea, pentru a nu se ajunge in situatia unei „imunitati la executare”, este necesar ca bugetul anual sa contina un capitol distinct pentru executarea obligatiilor izvorâte din hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile. In cazul in care bugetul anual nu contine un asemenea capitol ori fondurile alocate acelui capitol sunt insuficiente, atunci institutia publica are obligatia de a solicita fonduri suplimentare ori de a redistribui fondurile intre capitolele bugetului, astfel incât aspectele statuate in mod definitiv si irevocabil de o instanta de judecata sa fie pe deplin respectate.

In cazul in care aceste masuri nu sunt luate, creditorul este pe deplin indreptatit sa procedeze la executarea silita a obligatiei, chiar si prin poprirea conturilor institutiei publice, tocmai pentru respectarea securitatii raporturilor juridice, dar si pentru ca institutiile publice trebuie sa ofere un exemplu de buna conduita in raporturile cu creditorii sai, prin asigurarea fondurilor necesare platii acestora si apoi prin plata benevola. Or, daca institutia publica nu efectueaza demersuri pentru asigurarea fondurilor necesare platii creditorilor sai, atunci indatorirea sa de plata benevola este incalcata, iar creditorul poate urmari silit oricare din veniturile institutiei publice, cu exceptia celor indicate expres de legiuitor.

7. Referitor la apararea conform careia instanta nu a cuantificat suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare, instanta retine ca aceste drepturi salariale restante sunt usor determinabile, prin aplicarea procentului de 25% la salariul de baza incasat de intimata Aceasta cuantificare s-a realizat conform legii, iar nu conform unei „modalitatii proprii de evaluare” a debitoarei, cum in mod eronat apreciaza contestatoarea.

Alte aspecte invocate de contestatoare, legate de legalitatea acordarii suplimentelor respective, exced prezentei cauze si nu pot fi repuse in discutie, de vreme ce ele au fost deja analizate definitiv si irevocabil de catre o instanta de judecata.

8. Apararile contestatoarei intemeiate pe aspectele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Z____ si altii impotriva României sunt irelevante in prezenta speta, deoarece in cauza Z____ si altii a fost analizata cererea unor reclamanti carora instantele interne nu le-au recunoscut drepturi salariale restante, situatie diametral opusa fata de cea din prezentul dosar.

De asemenea, contestatoarea invoca decizia nr. 20/2009, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii, insa analizarea acestei decizii ar implica o noua statuare asupra fondului cauzei, in conditiile in care creditorul beneficiaza de o hotarâre definitiva si irevocabila, care nu mai poate fi repusa in discutie. De altfel, decizia nr. 20/2009 a fost pronuntata ulterior sentintei pe care se intemeiaza creditorul, iar deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii nu pot aduce atingere hotarârilor definitive si irevocabile deja pronuntate.

In plus, faptul ca, in concret, calcularea drepturilor salariale restante se realizeaza in temeiul unor dispozitii legale abrogate nu constituie un viciu al executarii, deoarece titlul executoriu pe care se intemeiaza creditorul, respectiv hotarârea judecatoreasca, a statuat in mod definitiv si irevocabil ca acele prevederi legale, chiar abrogate la acest moment, ii sunt aplicabile creditoarei. O statuare a instantei de executare in sens contrar ar echivala cu o ignorare a autoritatii de lucru judecat a titlului executoriu pe care se intemeiaza intimata.

9. Cu privire la legalitatea stabilirii in cauza a cheltuielilor de executare, instanta retine ca onorariul stabilit de executorul judecatoresc si cheltuielile de executare, consemnate in procesul-verbal din 19.09.2012, respecta limitele impuse de Legea nr. 188/2000. Totodata, contrar sustinerilor contestatoarei, acestea includ in mod legal si onorariul avocatial aferent fazei de executare, si nu fazei de judecata. Angajarea unui avocat in faza executarii rezulta din imputernicirea avocatiala depusa in dosarul de executare. In acelasi timp, suma perceputa cu acest titlu rezulta in mod expres din factura emisa de Cabinetul de avocat C___ E____ si atasata dosarului de executare, astfel ca nu poate fi considerata nejustificata. De asemenea, instanta retine ca onorariul avocatului nu este deloc excesiv, asa cum apreciaza contestatoarea, ci _______________________ rezonabil, fata de activitatile pe care avocatul trebuie sa le desfasoare in faza de executare silita.

10. In fine, contestatoarea a mai invocat incidenta OUG nr. 71/2009, privind plata unor sume prevazute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care, la art. 1 si 2 dispune ca plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: a) in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu; b) in anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu; c) in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; d) in anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; e) in anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.

In legatura cu aplicarea actului normativ mentionat, contestatoarea a facut trimitere la decizia de inadmisibilitate pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului la data de 4 septembrie 2012, incauza D______ si altii c. României (cererea nr. xxxxx/08).

In aceasta cauza au fost respinse plângerile formulate de trei creditori care invocau plata cu intârziere de catre Statul Român a drepturilor lor salariale recunoscute prin hotarâri judecatoresti interne.

Curtea Europeana a apreciat ca nu a existat o incalcare a art. 6 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, cât timp a fost pastrat un echilibru intre interesele particulare aflate in joc si interesul general, esalonarea de catre debitor a platilor nefiind un argument suficient pentru o constatare a incalcarii drepturilor amintite, in conditiile in care calendarul platilor a fost respectat si nu exista indicii cum ca nu va fi respectat pe viitor.

In fapt, in cauza respectiva, reclamantii au obtinut in fata instantelor interne recunoasterea unor drepturi salariale. Curtea a retinut, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, ca se incasase in cursul anului 2008 un procent de 30% din drepturile recunoscute de instantele interne prin hotarâri definitive si irevocabile. De asemenea, in cursul anului 2010, s- a obtinut 25% din transa a doua, reprezentând 34% din totalul datorat de Guvern. (situatie premisa diferita fata de cea in speta).

Dupa esalonarile intervenite prin O.U.G. nr. 71/2009 si O.U.G. nr. 45/2010, Curtea a retinut ca sumele cuvenite magistratilor urmeaza sa fie achitate dupa un calendar al platilor in cinci transe stabilit potrivit Legii nr. 230/2011: prima de 5% in 2012, a doua de 10% in 2013, a treia de 25% in 2014, a patra de 25% in 2015 si ultima de 35% in 2016. In drept, reclamantii s-au plâns de incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil), respectiv a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie (dreptul de proprietate), data fiind intârzierea in punerea in executare a hotarârilor judecatoresti interne ce le recunosc drepturi de natura salariala.

Analizand proportionalitatea acestor masuri cu scopul urmarit, anume mentinerea echilibrului bugetar, cu evitarea degradarii situatiei sociale a persoanelor vizate de respectivele masuri, Curtea a constatat urmatoarele:

In legatura cu drepturile salariale cuvenite, Guvernul a stabilit un mecanism de esalonare a platilor care, desi a suferit unele modificari pe parcurs, a fost respectat de catre autoritatile interne, autoritati care au manifestat diligenta in executarea hotarârilor mentionate.

In cauza dedusa CEDO, reclamantii au incasat mai mult de o treime din suma totala, restul sumelor urmând a fi virate pâna in 2016, ceea ce nu este cazul intimatei M___ M_______.

In jurisprudenta sa anterioara, Curtea a sanctionat neexecutarea hotarârilor judecatoresti definitive si executorii pronuntate de instantele interne, apreciind ca faza executarii unei hotarâri face parte din „proces”, in sensul articolului 6 din Conventie. Totodata, in masura in care s-a considerat ca o creanta recunoscuta printr-o hotarâre judecatoreasca indeplinea conditiile pentru a fi considerata un ”bun” in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, s-a retinut si incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, ce protejeaza dreptul la proprietate (a se vedea cauza Bourdov c. Rusiei, hotarârea din 7 mai 2002).

Obligatia de a pune in executare hotarârile pronuntate de instantele judecatoresti interne a fost analizata cu o exigenta sporita in cazul in care debitor al obligatiilor ce rezultau din hotarâre era Statul insusi, prin institutiile sale (a se vedea cauza Bourdov, citata anterior, dar si o ________ hotarâri pronuntate impotriva României: S_________ – hotarârea din 29 septembrie 2005, Miclici – hotarârea din 20 decembrie 2007, O______ – hotarârea din 29 iulie 2008, T_________ – hotarârea din 29 iulie 2008, Nitescu – hotarârea din 21 aprilie 2009 etc.).

Curtea a sanctionat, astfel, nu doar neexecutarea hotarârilor interne, dar si intârzierea in executarea lor, inclusiv prin esalonarea pe o perioada nerezonabila a sumelor datorate.

In cauza D______ si altii, Curtea a analizat proportionalitatea masurii de esalonare de catre Stat a platii drepturilor banesti cuvenite reclamantilor, si Curtea a luat in considerare doua aspecte importante: criza economica si financiara cu care se confrunta România din 2009 si care a necesitat luarea unor masuri pentru pastrarea echilibrului bugetar; in al doilea rând, s-a apreciat, pe baza probelor existente la dosar, ca debitorul, Statul român, a depus diligente rezonabile pentru onorarea obligatiilor catre reclamanti, achitând acestora o parte semnificativa din sumele cuvenite si respectând calendarul esalonarilor.

In concluzie, in cauza D______ si altii, cererea reclamantilor a fost respinsa tocmai pentru ca s-a retinut plata deja a mai mult de o treime din debitul datorat, ceea ce reprezinta o dovada rezonabila pentru onorarea obligatiilor catre reclamanti, alta fiind situatia premisa decat in speta, de unde rezulta ca aceasta cauza nu se aplica in acest dosar.

In speta de fata, debitoarea nu a facut dovada platii nici macar partiale a debitului datorat inca din 2008, odata cu ramanarea definitiva a titlului executoriu.

Astfel, nu au fost depuse inscrisuri prin care sa dovedeasca faptul ca s-ar fi achitat cel putin o parte debitul. Se observa din analiza adresei de infiintare a popririi ca masura de executare silita a fost dispusa pentru intreaga suma, fara sa fie mentionata stingerea partiala a debitului.

In concluzie, nu a existat din partea contestatoarei o diligenta rezonabila privind plata debitului, ceea ce inseamna ca nu poate fi vorba despre pastrarea unui echilibru intre interesele particulare si interesul general.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge ca neintemeiata contestatia la executare formulata de contestatoarea ANAF, cu sediul în București, ___________________, sector 5, in contradictoriu cu intimatii C____ P____, cu domiciliul ales la cabinet avocat E____ C___, din București, ________________, _____________, ______________ si D_______ REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE TIMISOARA, cu sediul în Timișoara, _____________________.9B, județ T____.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi 30.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER