Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 455/2015

Ședința publică de la 06 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V______ F_______

Judecător M______ N______

Grefier C______ C________ S________

Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul M.F.P.-A___- ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE în contradictoriu cu reclamantul T_________ I__, împotriva sentinței civile nr. 9875 din 09 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. M______ M____ pentru intimatul reclamant, lipsind apelanta pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care;

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța declară terminata cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe apel.

Av. M______ M____ pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală, potrivit motivelor din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului D___ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 29.01.2014, contestatorul T_________ I__, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F. – A.J.F.P. D___, a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 și a somației de executare nr. 16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 emise de intimat în dosarul de executare nr. xxxxxxxxxxxxx/16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx, solicitand anularea acestora.

In motivare, a arătat că prin titlul executoriu si somația atacate, parata a stabilit de plata in sarcina sa suma de 910 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente, iar sumele de bani conținute in titlul executoriu și somație sunt rezultatul unor calcule necunoscute.

Mai arata contestatorul că nu a primit însă vreo decizie de impunere referitoare la plata vreunei sume drept diferența de impozit, iar acest lucru este o stare continuă, dat fiind faptul că nici la somația anterioară nu a primit vreo decizie de impunere.

Aceasta suma nu este însa una reala, având in vedere ca valoarea venitului net obținut de subsemnatul in anul 2012 la care s-a calculat procentul de 16% reprezentând impozitul pe profit, este calculata in mod greșit.

Mai mult decât atât, nu a primit decizia de impunere prin care a fost stabilit impozitul pe venit pe care trebuia sa il achite pentru veniturile realizate in anul 2012, iar această somație și acest titlu nu sunt singurele pe care le-a primit drept decizie de impunere pentru anul 2012, fapt ce atrage întrebarea cum au fost emise aceste titluri, în ce temei juridic și de ce nu este o singură decizie de impunere pentru o persoană fizică, dat fiind faptul că din anul 2012 nu s-au mai făcut modificări fiscale în ceea ce îl privește, iar în același timp, în anul 2013, A___ a emis un certificat de atestare fiscala pentru el și pentru societate, certificat care atesta faptul că nu are datorii către statul român.

Se mai susține că somația și titlul executoriu nu sunt semnate si nici stampilate, că nu se face vorbire despre dreptul contestatorului de a fi ascultat, potrivit art. 9 C.pr.fiscală, că nu se face vorbire despre previzibilitatea și predictibilitatea obligației fiscale, precum și dreptul de a fi informat anual, obligații ce rezultă din principiul rolului activ al organului fiscal reglementat de art. 7 C.pr.fiscală.

Nu sunt respectate dispozițiile art. 41 "dreptul la bună administrare" din Carta drepturilor fundamentale ale U.E. potrivit cărora autoritățile administrației sunt obligate să-și motiveze deciziile, iar în cazul în care actul administrativ nu este motivat, sancțiunea este aceea a anulării actului, întrucât norma legală indicată are caracter imperativ, reglementarea comunitară prevăzând obligația, ci nu posibilitatea sau dreptul autorităților administrative a a-și motiva deciziile. În speță, decizia de impunere nu este motivată în fapt.

Pe de altă parte, reclamantul solicită suspendarea actelor administrative atacate, suspendare care să opereze până la clarificarea dosarului de fond arătând că este împrumutat la o bancă cu o sumă foarte mare de bani, împrumut pe care l-a cedat unei societăți, iar eventual blocarea conturilor supuse executării silite nu ar face decât să îl pună pe acesta în imposibilitatea de a-și plăti datoria, fapt ce atrage consecințe juridice extreme din punct de vedere juridic.

A mai arătat că SCA T_________ și Asociații, în cadrul căreia activează, este creditor al statului roman după plata unor sume mai mari de impozite, fapt care însă nu s-a soldat cu înapoierea banilor, ci doar cu posibilitatea compensării acestora cu datorii viitoare și acest fapt doar la cererea expresă a societății.

Parata nu a formulat întâmpinare în termenul legal.

Prin sentința nr. 1426 din data de 15.04.2014 pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a dispus admiterea excepției necompetentei materiale a Tribunalului D___, Secția de C_________ Administrativ si Fiscal și s-a declinat competenta de soluționare a cauzei formulată de reclamantul T_________ I__, in contradictoriu cu paratul M__-A___- ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE, în favoarea Judecătoriei C______.

La data de 13.05.2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C______ dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, cu termen recomandat la data de 14.05.2014.

La data de 16.06.2014 s-a depus la dosar din partea intimatei prin Serviciul Registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației, cu consecința menținerii actelor de executare emise, ca fiind corect și legal întocmite.

Prin sentința civilă nr.9875/09.07.2014, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, fost admisă contestația la executare silită formulată de contestatorul T_________ I__, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F. – A.J.F.P. D___, a fost anulat titlul executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 și somația de executare nr. 16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 emise de intimat în dosarul de executare nr. xxxxxxxxxxxxx/16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx.

Pentru a se pronunța astel, instanța a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 44 al. 1 - 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ - fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.

Actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează:

a)prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului;

b)prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului;

c)prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;

d)prin publicitate.

Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de Internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. Actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.

Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor textului de lege sus – menționat, instanța reține că actul administrativ trebuie comunicat contribuabilului, prioritar prin una dintre cele trei modalități alternative prevăzute de art. 44 al. 2 lit. a, b, c din Codul de procedură fiscală, întrucât aceste modalități de comunicare asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia, iar doar in extremis, în ipoteza în care din motive obiective, comunicarea într-una dintre cele trei modalități nu este posibilă, se poate apela de către organul administrativ – fiscal la comunicarea actului prin publicitate, conform art. 44 al. 2 lit. d și art. 44 al. 3 din Codul de procedură fiscală

În cauză, prima instanță a apreciat că intimata A.J.F.P. D___ nu a apelat la niciuna dintre cele trei modalități de comunicare către contestatorul T_________ I__, a deciziei de impunere nr. xxxxxxxxxxxxxx/22.04.2013 ce reprezintă titlul executoriu, astfel cum sunt ele reglementate de art. 44 al. 2 lit. a, b, c din Codul de procedură fiscală, ci a procedat în mod direct și fără nicio justificare la comunicarea actului prin publicitate.

Mai mult, în cuprinsul procesului – verbal privind îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate nr. xxxxx/05.08.2013 întocmit de intimată (f.13), se menționează fără temei că actul administrativ fiscal ar fi fost comunicat în prealabil prin una dintre modalitățile de comunicare prevăzute de art. 44 al. 2 lit. a, b și c din OG nr. 92/2003(fără să se precizeze care), aspect care nu reiese însă din actele de executare depuse la dosar.

În consecință, instanța a constatat că prin necomunicarea către contestator a deciziei de impunere nr. xxxxxxxxxxxxxx/22.04.2013, într-una dintre modalitățile prevăzute de art. 44 al. 2 lit. a, b și c din OG nr. 92/2003, intimata l-a lipsit pe acesta de dreptul de a contesta legalitatea deciziei de impunere în fața instanței de contencios administrativ competente, ceea ce conduce implicit la nulitatea derivată a titlului executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 și a somației de executare nr. 16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 emise în baza deciziei de impunere nr. xxxxxxxxxxxxxx/22.04.2013, având în vedere că procedura de executare silită nu poate demara decât după ce debitorul, legal înștiințat, nu a contestat în termenul legal actul administrativ sau contestându-l, i-a fost respinsă contestația prin hotărâre judecătorească definitivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata A.N.A.F. – A.J.F.P. D___, criticând-o pentru netemeinicie și netemeinicie.

În motivarea apelului, se arată că decizia de impunere nr. xxxxxxxxxxxxxx/22.04.2013 privind plățile anticipative cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2013 a fost comunicată în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că nu s-a reușit comunicarea prin poștă a actului administrativ fiscal.

Se arată că, în mod corect s-a precizat în cuprinsul procesului-verbal privind îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate că actul administrativ fiscal a fost comunicat în prealabil prin una dintre modalitățile de comunicare prevăzute de art. 44 alin. (2) lit. a, b, c, din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, având în vedere faptul că actul administrativ fiscal a fost comunicat prin una dintre modalitățile de comunicare, domnul Turculeau I__ avea posibilitatea de a consulta pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală a anunțului în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal în cauză.

Mai mult, arată că contribuabilul a efectuat mai multe plăți, respectiv la data de 26.03.2013, și la data de 24.09.2013, astfel că acesta avea cunoștință de debitul stabilit în sarcina sa și că, având în vedere faptul că T_________ I__ nu a achitat în totalitate debitul, deși sus-numitul avea cunoștință despre datorie, organele de executare silită din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice D___, în conformitate cu prevederile din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu completările și modificările ulterioare, au declanșat procedura de executare silită împotriva contestatorului T_________ I__.

În conformitate cu art. 145 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu completările și modificările ulterioare, Administrația Județeană a Finanțelor Publice D___ a emis somația nr. 1630 xxxxxxxxxx/27.12.2013, la care a fost atașat Titlu executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013.

Somația nr. 163Pxxxxxxxxxxx/27.12.2013 a fost emisă în baza art. 145 din actul normativ mai sus indicat care statuează că : „Executare silită începe prin comunicarea somației", fiind întocmită în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 1107/2012 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative și procedurale.

Titlu executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 a fost emis în temeiul art. 141 alin. 1 și alin. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că : „Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul ... .în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. ... niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlul de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.`"

Apelanta precizează că intimatul T_________ I__ nu a invocat pe calea contestației la executare cu care a investit instanța de judecată neregularități comise cu prilejul urmăririi silite efectuate de autoritatea fiscală, astfel că nu din motivele invocate nu a arătat și nici nu a probat în vreun fel în ce măsură este prejudiciat („vătămat") prin actele enumerate în prezenta întâmpinare.

Intimatul T_________ I__ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.

S-a arătat in întâmpinare că, in mod corect instanța de fond a reținut că AJFP D___ nu a apelat la nici una din cele trei modalități alternative prevăzute de art 44 alin. 2 lit. a, b și c din Codul de procedură fiscală, ci a procedat în mod direct și nejustificat la comunicarea actului prin publicitate.

Întrucât primele trei modalități asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia, doar in extremis, în ipoteza în care din motive obiective, comunicarea în una din aceste modalități nu este posibilă, se poate apela de către organul administrativ -fiscal la comunicarea actului prin publicitate, conform art 44 alin 2 lit.d și art 44 al 3 din Codul de procedură fiscală.

Deși în cuprinsul procesului verbal privind îndeplinirea procedură de comuncare prin publicitate nr. xxxxx din 05.08.2013 întocmit de intimată se menționează fără temei că actul administrativ fiscal ar fi fost comunicat în prealabil prin una din modalitățile prevăzute de art 44 al 2 lit a, b și c din OG nr. 92/2003 (fără să se precizeze care) la dosarul cauzei nu este facută nici o dovadă în acest sens, simpla mențiune a organului administrativ fiscal nefiind de natură a face dovada în acest sens.

Cum prin necomunicarea către intimat a deciziei de impunere nr. xxxxxxxxxxxxxx/22.04.2013 în una din modalitățile menționate a fost lipsit de dreptul de a contesta legalitatea deciziei de impunere, se arata de către intimat că în mod corect instanța de fond a reținut că această încălcare a dreptului la apărare duce și la anularea titlului executoriu nr. xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 si a somației nr. 16/XXXXXXXXX/xxxxxxxxxxxxxxx/27.12.2013 emise în baza acesteia, având în vedere că procedura de executare silită nu poate demara decât după ce debitorul, legal înștiințat, nu a contestat în termen legal actul administrativ sau contestându-l, i-a fost respinsă contestația prin hotărâre judecătorească definitivă.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Apelul este nefondat din considerentele ce succed:

Apelanta a criticat soluția instanței de fond apreciind că in mod eronat aceasta ar fi reținut ca intimatului nu i-a fost comunicata decizia care a stat la baza emiterii titlului executoriu si ulterior a actelor de executare.

Aceasta susținere a apelantei este neîntemeiata deoarece comunicarea deciziei nu rezulta din actele dosarului de executare silita așa cum in mod corect a reținut si instanța de fond .

De altfel, in susținerea motivului de apel, apelanta invoca, ca unica proba, procesul verbal emis de angajații intimatei apelante in care se consemnează îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate că actul administrativ fiscal a fost comunicat în prealabil prin una dintre modalitățile de comunicare prevăzute de art. 44 alin. (2) lit. a, b, c, din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare , proces verbal in care nu se precizează prin care modalitate prevăzută la art 44 alin 2 s-a făcut comunicarea si nici pe ce se întemeiază aceasta constatare.

Apelanta a arătat ca nu s-a reușit comunicare prin posta a deciziei de impunere, dar nu a depus nici o dovada in acest sens si nici in dosarul de executare nu exista nici o dovada in acest sens.

Apelanta a mai arătat ca prin motivele de contestație nu s-au criticat actele de executare propriu zise și prin urmare contestația este neîntemeiata.

Nici acest motiv nu poate fi primit de către Tribunal deoarece, potrivit dispozițiilor art. 44 al. 1 - 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ - fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, acesta producând efecte numai de la data comunicării, iar contestatorul necunoscând conținutul deciziei de impunere nu putea formula critici cu privire la conținutul actelor de executare deoarece, așa cum a susținut in mod întemeiat in contestație, sumele de bani conținute in titlul executoriu și somație îi apar ca rezultatul unor calcule necunoscute.

În concluzie, ca urmare a considerentelor expuse, in temeiul art 480 alin 1 C__, Tribunalul va respinge apelul.

În temeiul art 453 C__, instanța va obliga apelanta, ca parte care a căzut in pretenții, să plătească intimatului cheltuieli de judecata in cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței de la fila 26 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de intimata Agenția Naționala de Administrare Fiscala, Administrația Județeană a Finanțelor Publice D___, cu sediul in C______, _____________________________. 2, în contradictoriu cu reclamantul T_________ I__, cu domiciliul în C______, cart. Brazda lui N____, nr. 15, jud. D___, CNP xxxxxxxxxxxxx,împotriva sentinței civile nr. 9875 din 09 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX,ca nefondat.

Obligă apelanta către intimat la 1000 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2015.

Președinte, V______ F_______		Judecător, M______ N______
	Grefier, C______ C________ S________

Red.jud.V.F_______

Tehn.F.M./4 ex.

Jud.fond.V.C.L____