R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ROȘIORII DE VEDE - JUDETUL TELEORMAN

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3038

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2013

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: P____ M____ M________

GREFIER: D____ FLORENȚA - A____

Pe rol judecarea cererii având ca obiect succesiune, formulată de reclamanta I_________ R_____, domiciliată în comuna Crîngeni, _______________________________, în contradictoriu cu pârâtul Ț____ C_________, domiciliat în municipiul Roșiorii de Vede, ____________________, județul Teleorman.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns părțile, reclamanta fiind asistată de avocat A____ C____, iar pârâtul de fiica sa Ț____ A______ – V______, licențiată în drept, conform diplomei de licență nr. 3289/19.10.2004 eliberată de Universitatea L_____ B____ din Sibiu

Procedura este legal îndeplinită. Cererea este timbrată cu 445 lei taxă de timbru, achitată conform chitanțelor nr. xxxxxxx/23.07.2013, nr. xxxxxxx/23.07.2013 și nr. xxxxxxx/12.08.2013 eliberate de Primăria municipiului Roșiorii de Vede.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Apărătorul reclamantei depune la dosar tranzacție și arată că renunță la excepția neacceptării succesiunii de către pârât.

S-a procedat la legitimarea părților.

Reprezentantul pârâtului depune la dosar copii de pe cartea de identitate a pârâtului și de pe certificatul de naștere al acestuia.

S-a dat citire tranzacției, părțile fiind de acord cu conținutul acesteia, fapt pentru care au semnat cele 3 exemplare ale tranzacției, care au fost depuse la dosar.

Apărătorul reclamantei și reprezentantul pârâtului arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanța, reținând că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantei solicită să se constate deschisă succesiunea defunctei Ț____ E____, decedată la data de 10 iunie 2007, cu ultimul domiciliu în __________________________________, să se stabilească masa succesorală, calitatea părților de moștenitori și să se ia act de tranzacția părților, urmând să se pronunțe o hotărâre de expedient, fără cheltuieli de judecată. Precizează că renunță la excepția neacceptării succesiunii de către pârât.

Reprezentantul pârâtului solicită să se ia act de tranzacția încheiată; fără cheltuieli de judecată.

I N S T A N Ț A

Asupra cererii de față,

Prin cererea introdusă la această instanță și înregistrată la nr. XXXXXXXX din 31 iulie 2013, reclamanta I_________ R_____ l-a chemat în judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâtul Ț____ C_________, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate partajul averii succesorale privind bunurile rămase la decesul defunctei Ț____ E____, decedată la data de 10 iunie 2007, cu ultimul domiciliu în __________________________________, urmând să se constate deschisă succesiunea, să se stabilească masa bunurilor de împărțit, calitatea părților de moștenitori, cotele ce li se cuvin și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea și atribuirea bunurilor ce li se cuvin. Pe cale de excepția a invocat excepția neacceptării succesiunii tacit sau expres de către pârât, în termenul prevăzut de disp. art. 700 Cod civil.

În fapt, reclamanta a arătat că defuncta Ț____ E____ a decedat la data de 10 iunie 2007, având ultimul domiciliu în __________________________________. Moștenitori cu vocație la succesiune au rămas Ț____ I___, în calitate de soț supraviețuitor, reclamanta I_________ R_____ și pârâtul Ț____ C_________, în calitate de fii ai defunctei.

Masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din următoarele bunuri: cota de ½ dintr-o casă din cărămidă, compusă din 5 camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu tablă. Construcțiile au fost edificate de soți în timpul căsătoriei.

Tatăl ei i-a transmis ei cota de 5/8 din imobilul casă de locuit descris mai sus și terenul aferent în suprafață de 976 m.p., conform sentinței civile nr. 1202/07.06.2011 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede.

La data de 04 iunie 2012 a decedat Ț____ I___, astfel în succesiunea mamei lor a mai rămas cota de 3/8 din imobilul casă de locuit.

Reclamanta a mai arătat că a avut grijă de defunctă, s-a ocupat de înmormântarea acesteia și de toate datinile după înmormântare. Pârâtul a participat doar fizic la înmormântarea mamei lor și la una din pomeniri, acesta având o relație foarte rece cu părinții lor. La înmormântarea tatălui nici măcar nu a venit.

A mai susținut reclamanta că imobilul este întreținut numai de ea și a plătit toate cheltuielile cu privire la acesta.

Reclamanta a solicitat instanței să pună în vedere pârâtului să depună acte de stare civilă, întrucât i-a solicitat să rezolve situația pe cale amiabilă și acesta a refuzat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1143 Cod civil.

În dovedire, reclamanta a susținut că se va folosi de proba cu interogatoriu, înscrisuri, martori și expertize tehnice de specialitate, depunând la dosar un set de înscrisuri (filele 5 - 16).

La data de 12 septembrie 2013 pârâtul a depus la dosar întâmpinare invocând excepția nulității acțiunii formulate, excepția inadmisibilității acțiunii. A solicitat admiterea în parte a acțiunii, urmând ca instanța să constate deschisă succesiunea, să stabilească faptul că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei Ț____ E____ se compune din cota de ½ din imobilul construcție - casă din cărămidă, să se constate calitatea de moștenitori a părților, să fie stabilite cotele ce le revin în calitate de succesori de gradul I ai defunctei și sistarea stării de indiviziune; cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la excepția neacceptării succesiunii, invocată de reclamantă, s-a arătat că nu constituie o excepție în sens procesual ci doar o apărare de fond a reclamantei.

În fapt, pârâtul a susținut că el și reclamanta sunt copiii defunctei Ț____ E____, decedată la data de 10 iunie 2007, în municipiul Roșiori de Vede, la Spitalul Caritas.

Cu privire la excepția nulității acțiunii s-a arătat că reclamanta a formulat acțiunea cu încălcarea prevederilor art. 200 rap. la art. 194 lit. e Cod procedură civilă, încălcare sancționată cu anularea acțiunii în caz de necomplinire a lipsurilor în termenul acordat de instanță.

Astfel, deși a solicitat proba cu martori, nu au fost indicate numele, prenumele și adresa acestora. Acest mod de a acționa în primul rând aduce atingere dreptului său la un proces echitabil, fiind pus într-o situație de inegalitate față de reclamantă prin imposibilitatea de a cunoaște martorii de care înțelege a se folosi ori împrejurările ce ar urma să fie dovedite prin acest mijloc de probă.

Totodată, deși s-a solicitat proba cu interogatoriu, nu s-a solicitat înfățișarea lui în persoană. Acest mod de acțiune aduce din nou atingere dreptului său de apărare, cererea de administrare a acestei probe fiind în aceste condiții echivocă, neștiind dacă reclamanta chiar dorește administrarea probei în discuție ori este doar o referire generică de probațiune ce urmează a nu mai fi susținută la momentul dezbaterii probațiunii în ședință publică.

Pentru aceste motive solicită instanței să pună în vedere reclamantei să completeze acțiunea conform dispozițiilor imperative ale art. 194 lit. e Cod procedură civilă, în caz contrar instanța urmând a anula acțiunea conform art. 200 Cod procedură civilă.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii a arătat că reclamanta a formulat acțiunea cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1 rap. la art. 60¹ lit. f din Legea 192/2006, încălcare sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, conform art. 2 alin. 1² din același act normativ.

Conform art. 60¹ lit. f din Legea 192/2006 prezenta acțiune este supusă cerinței realizării procedurii prealabile constând în parcurgerea ședinței de informare privind avantajele medierii. Reclamanta nu a făcut nici un demers în acest sens. El nu a fost citat de nici un mediator și a aflat de pretențiile reclamantei doar din acțiunea comunicată.

Consideră că parcurgerea procedurii prealabile este cu atât mai eficientă în cauză, având în vedere relația de rudenie dintre părți și obiectul cauzei, fiind posibilă o soluționare a litigiului prin încheierea unui acord de mediere.

Ca urmare, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, urmând ca după realizarea de către reclamantă a procedurii prealabile, în caz de neîncheiere a acordului de mediere, să poată fi promovată, de data aceasta legal, o nouă acțiune în justiție.

Asupra fondului cauzei, pârâtul a arătat că excepția neacceptării succesiunii, invocată de reclamantă, este o apărare de fond total neîntemeiată.

El a efectuat în termenul legal de opțiune succesorală numeroase acte, atât materiale cât și juridice, care întrunesc în mod neechivoc cerințele pentru a clarifica această conduită drept acceptare tacită a succesiunii (de ex. reparații casă, curățenie, plată utilități etc.).

Nu a avut nici un moment intenția de a nu accepta partea ce i se cuvine din bunurile rămase de pe urma defunctei. El este puternic legat chiar și afectiv de casa părintească. S-a interesat constant de starea acesteia, nu doar după decesul defunctei ci de mulți ani și până în prezent. S-a interesat permanent de starea de sănătate a soțului supraviețuitor – tatăl său, pe care l-a îngrijit în măsura posibilităților, a contribuit financiar la cheltuielile de înmormântare a defunctei.

În realitate în anul 2007 când a decedat mama lor, el a fost împreună cu familia (soția și fiica) la înmormântarea mamei, a contribuit cu marfă din magazin la prepararea mâncărurilor pentru pomenire, care s-a ținut în curtea casei părintești, iar pentru celelalte cheltuieli efectuate de sora lui, i-a plătit jumătate din cât i-a cerut la vremea respectivă, aproximativ 1200 lei.

A fost o înțelegere normală între frați și nici un moment nu s-a gândit că ar fi trebuit să îi solicite o chitanță cu care ar fi putu dovedi acea plată.

Consideră nul antecontractul de vânzare – cumpărare în baza căruia reclamanta a formulat cu rea credință o acțiune în prestație tabulară admisă ulterior de instanța indusă în eroare. Reclamanta a profitat în mod nelegal și imoral de starea precară de sănătate , sub aspect psihic, a tatălui lor și a încheiat în mod simulat un antecontract de vânzare – cumpărare, în realitate convenindu-se o donație cu rezerva uzufructului.

Reclamanta a susținut în mod voit și mincinos că i-a solicitat rezolvarea amiabilă a litigiului, însă el de la decesul mamei lor i-a solicitat în mod repetat să meargă la notar și să împartă masa succesorală rămasă după mama lor, împreună cu tatăl lor care încă era în viață.

În probațiune, pârâtul a solicitat administrarea următoarelor mijloace de probă: interogatoriul reclamantei, care să fie citată cu această mențiune, și proba cu martorii: R___ F______, din Roșiorii de Vede, ___________________, nr. 35, _____________, județul Teleorman și M_______ Tudorina, domiciliată în __________________________________.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 685 și art. 689 Cod civil anterior, art. 83 alin. 2, art. 205 din Noul cod de procedură civilă.

La data de 3 octombrie 2013 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor nulității și inadmisibilității acțiunii, ca nefondate.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul invocă faptul că nu ar fi solicitat citarea lui la interogatoriu, lucru care nu este adevărat, întrucât încă din partea introductivă a acțiunii a solicitat prezentarea pârâtului „personal la interogatoriu”, la fel și la probatorii.

Acesta i-a reproșat că nu a indicat numele martorilor, însă ea a sperat să nu ajungă la stadiul de a administra probe în dosar, ci că va fi contactată de fratele său, pentru a discuta și a rezolva litigiul pe cale amiabilă.

În urmă cu circa un an de zile l-a sunat și l-a rugat pe pârât să meargă la notar sau la un avocat și să discute cu privire la dezbaterea succesiunii mamei lor, dar acesta a refuzat categoric, iar de atunci pârâtul nu a mai contactat-o în nici un fel, întrucât acesta nu dorește să vorbească cu ea.

Pârâtul invocă excepția inadmisibilității acțiunii întrucât a formulat acțiunea, fără a parcurge procedura prealabilă cu privire la informarea privind medierea.

Ca urmare, reclamanta a menționat că acțiunea a fost introdusă înainte de data de 1 august 2013 și totodată, consideră că a fost de bună credință și a încercat să facă demersuri în acest sens, în urmă cu un an de zile, dat s-a lovit de refuzul categoric al pârâtului.

Motivul care a determinat-o să introducă acțiunea a fost a acela că pârâtul intenționează să vândă imobilul pe care i l-au transmis părinții lor, imobil care face parte din curtea casei părintești și este situat în fața casei părintești. Ca urmare nu înțelege afirmația pârâtului că este foarte atașat de casa părintească, în condițiile în care dorește să înstrăineze bunurile imobile primite de la părinți.

Pârâtul consideră că ea ar fi „mânată exclusiv de dorința de a moșteni, cât mai mult din masa succesorală”, că ar fi profitat de starea de sănătate a tatălui lor , dar nu amintește faptul că părinții lor i-au transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil în suprafață de 40 m.p. și teren intravilan, în anul 1998, imobilul fiind transmis în aceeași modalitate în care i-a transmis și ei tatăl lor.

De când s-a căsătorit, pârâtul a avut o relație foarte rece cu părinții lor și în general, în toată această perioadă de timp, pârâtul a fost certat cu părinții și nu își vorbeau.

Ambii părinți s-au îmbolnăvit tocmai din acest motiv. Mama lor a fost grav bolnavă, iar ea a fost cea care a avut grijă de ea. Pârâtul nu a venit la spital când a fost operată (în anul 2002) și chiar a avut nevoie de acordul său la operație, întrucât mama era cardiacă și era necesar ca membrii familiei să își dea acordul pentru operație.

În ultima perioadă a vieții sale, mama era foarte supărată că pârâtul nu vorbea cu ei, părinții, și de aceea a suferit un accident vascular , iar în momentul în care a văzut că nu își mai revine l-a rugat pe pârât să vină să își ia rămas bun de la aceasta. Într-adevăr, în momentul când a venit să o vadă, în ultima clipă a vieții, s-a întâmplat ca ea să fie placată până acasă să se spele și să se schimbe, întrucât a stat permanent cu ea în spital.

Tot din „moralitate”, pârâtul nu recunoaște că nu a participat decât la înmormântarea mamei, la înmormântarea tatălui nu a participat, la fel nu a participat la pomenirile celor doi părinți.

Pârâtul nu recunoaște că ea, reclamanta, a fost cea care a avut grijă de ambii părinți, întrucât aceștia erau în vârstă , erau bolnavi și tot ea a fost cea care s-a ocupat de înmormântări și pomenirile ulterioare.

Ajutorul de înmormântare pe care l-a primit a fost folosit la înmormântare, iar cheltuielile nu s-au rezumat numai la acea sumă de bani, fiind nevoie și de alte cheltuieli. Pomenirile ulterioare au fost suportate exclusiv de ea, urmând să dovedească aceste cheltuieli și să fie obligat și pârâtul la suportarea acestui pasiv, în cazul în care va culege cota din activ.

Reclamanta a menționat că oricând este dispusă să discute cu pârâtul și să încerce soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă poziția procesuală a pârâtului a determinat-o, acesta fiind cel care nu s-a implicat deloc în îngrijirea părinților lor , nici la înmormântări și pomenirile ulterioare.

În dovedire, reclamanta înțelege să se folosească de proba cu interogatoriul pârâtului, înscrisuri, expertize tehnice și martorii: U____ S_____ și A_____ F_____, ambii cu domiciliul în __________________________________.

În dovedire a depus copie de pe contractul de vânzare – cumpărare nr. 3455/12.10.1998, memoriu tehnic și schiță (filele 44 – 46).

La termenul de judecată din 20 noiembrie 2013, părțile au încheiat o tranzacție.

Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța constată următoarele:

Din certificatul de deces ________ nr. xxxxxx eliberat de Primăria comunei Crîngeni (fila 7), rezultă că numita Ț____ E____ a decedat la data de 10 iunie 2007, având ultimul domiciliu în __________________________________.

Din încheierea nr. 93/16.07.2013 eliberată de Biroul Notarului Public M____ B____ – Roșiorii de Vede (fila 8) reiese că, în urma verificărilor efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici, nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctei, motiv pentru care în baza art. 651 Cod civil anterior, instanța va declara deschisă succesiunea defunctei Ț____ E____.

Coroborând mențiunile din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 1821/12.07.2013 eliberată de Primăria comunei Crîngeni (fila 6) cu actele de stare civilă, instanța constată că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori: Ț____ I___, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ (decedat la data de 4 iunie 2012, prin retransmitere I_________ R_____ și Ț____ C_________, în calitate de fii), I_________ R_____ și Ț____ C_________, în calitate de fii, cu o cotă de ¾, conform art. 1 din Legea nr. 319/1944 și art. 669 din Codul civil anterior.

În masa succesorală a defunctei se va reține cota de ½ dintr-o casă din cărămidă, compusă din 5 camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu tablă, situată în __________________________________, pe terenul în suprafață de 976 m.p. conform sentinței civile nr. 1202/07.06.2011 a Judecătoriei Roșiori de Vede, cealaltă cotă de ½ revenindu-i soțului Ț____ I___, bunul fiind dobândit în timpul căsătoriei celor doi.

La termenul de judecată din 20 noiembrie 2013 părțile au învederat instanței că au încheiat o tranzacție cu privire la partajul bunurilor din masa succesorală.

Tranzacția încheiată îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1704 Cod civil, instanța urmând să dispună ieșirea din indiviziune a părților și să consfințească învoiala, care nu ascunde scopuri ilicite, imorale și corespunde voinței acestora liber exprimate în calitate de persoane cu deplină capacitate de exercițiu civilă.

Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite acțiunea așa cum a fost precizată, având ca obiect succesiune, formulată de reclamanta I_________ R_____, domiciliată în comuna Crîngeni, _______________________________, în contradictoriu cu pârâtul Ț____ C_________, domiciliat în municipiul Roșiorii de Vede, ____________________, județul Teleorman.

Ia act că reclamanta renunță la excepția neacceptării succesiunii de către pârât.

Constată deschisă succesiunea defunctei Ț____ E____, decedată la data de 10 iunie 2007, cu ultimul domiciliu în __________________________________.

Constată că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori: Ț____ I___, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ (decedat la data de 4 iunie 2012, prin retransmitere I_________ R_____ și Ț____ C_________, în calitate de fii), I_________ R_____ și Ț____ C_________, în calitate de fii, cu o cotă de ¾.

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de ½ dintr-o casă din cărămidă, compusă din 5 camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu tablă, situată în __________________________________, pe terenul în suprafață de 976 m.p. conform sentinței civile nr. 1202/07.06.2011 a Judecătoriei Roșiori de Vede.

Consfințește învoiala părților și dispune ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală potrivit tranzacției încheiate, cu următorul cuprins:

„Reclamanta I_________ R_____, primește în deplină proprietate și pașnică folosință cota de ½ dintr-o casă din cărămidă, compusă din 5 camere, bucătărie și 2 holuri, acoperită cu tablă. Bunul imobil este situat pe terenul în suprafață de 976 m.p. pe raza comunei Crîngeni, județul Teleorman, este înscris în titlul de proprietate nr. xxxxxxx/26.01.2004, restul imobilului casă de locuit și terenul menționat mai sus, aparținând reclamantei în baza sentinței civile nr. 1202/07.06.2011.

Pârâtul Ț____ C_________ primește sultă 2500 lei.

Nici una din părți nu solicită cheltuieli de judecată și nici nu mai au alte pretenții una față de cealaltă”.

Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării, cererea se va depune la Judecătoria Roșiorii de Vede.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

P____ M____ M________ D____ FLORENȚA - A____

Red. P.M.M.

Tehnored. D.F.A.

6 ex. – 16.12.2013