R O M Â N I A

TRIBUNALUL C______

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 288/A

Ședința publică de la 16 iunie 2015

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: Z__ R_____ I____

JUDECĂTOR: O________ N______

GREFIER: I____ E____ M_______

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta ______________________________ SA București împotriva sentinței civile nr. 2623 din 16 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S_____ G_______ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 9 iunie 2015, când părțile au lipsit, iar consemnările din încheierea de ședință din acea zi, fac parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera în baza art. 396 alin. 1 din Codul de procedură civilă a amânat pronunțarea la data de astăzi 16 iunie 2015.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 2623 din 16 decembrie 2014 Judecătoria S_____ G_______ a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului, invocată de către instanță din oficiu.

A respins cererea formulată de către reclamanta _____________________________ SA în contradictoriu cu pârâtul C___ G_______ ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele :

Instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului și la termenul din data de 10.12.2014 a reținut cauza spre soluționare sub aspectul excepției.

Asupra excepției lipsei capacității procesuale a pârâtului, prima instanță a reținut că potrivit art. 56 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă „poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile”, alin. 3 prevăzând că „lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului”.

Rezultă că prima condiție pentru ca o persoană să poată aibă calitatea de parte într-un proces civil, de reclamant sau de pârât, este aceea să aibă capacitate procesuală.

Potrivit art. 35 Noul Cod civil „capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia”.

Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat obligarea pârâtului C___ G_______ la plata unor despăgubiri care au fost deja achitate de asigurător în data de 03.09.2012.

Din înscrisurile de depuse la dosar, respectiv extras din registrul de decese pentru uz oficial nr. 214/06.11.2014, precum și din fișa de evidență DEPABD rezultă că pârâtul, C___ G_______ a decedat la data de 22.10.2013, având ultim domiciliu în localitatea Hăghig.

Așadar, având în vedere că la data formulării cererii pârâtul era decedat, judecătoria a constatat că în cauză nu este întrunită cerința privitoare la capacitatea procesuală a părții chemate în judecată..

Față de aceste considerente prima instanță a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului invocată din oficiu și a respins cererea ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta _____________________________ SA solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.

În motivarea căii de atac s-a arătat că prima instanță nu a comunicat părții reclamante că a efectuat verificări la serviciul de evidență a persoanei cu privire la decesul pârâtului, necomunicând reclamantei înscrisurile din care rezultă decesul pârâtului, drept pentru care apărarea nu s-a putut formula asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință, judecătoria trebuind ca față de prevederile art.412 alin.1 pct.1 NCPC să pună în vedere reclamantei să indice moștenitorii pârâtului iar judecată să fie suspendată numai dacă aceștia nu ar fi fost menționați și introduși în cauză.

În cauză nu s-a citat vreo parte intimată deoarece pârâtul C___ G_______ este o persoană decedată.

Apelanta a menționat prin nota de ședință depusă la termenul de judecată din data de 12.05.2015 că stăruie în judecata căii de atac, cerând sprijinul instanței pentru a se verifica de către Camera Notarilor Publici B_____ dacă s-a dezbătut succesiunea după defunctul C___ G_______.

Prin adresa nr.319/20.05.2015 Camera Notarilor Publici B_____, Circumscripția S_____ G_______ a comunicat că după defunctul C___ G_______ nu s-a deschis dosar succesoral la niciunul din birourile notariale din circumscripția S_____ G_______.

Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată, tribunalul reține că acțiunea în regres a asigurătorului G_______ R______ Asigurare SA a fost introdusă în data de 31.07.2014 împotriva pârâtului C___ G_______.

La fila 45 din dosarul de fond se află depus extrasul de pe actul de deces al pârâtului C___ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, decedat în ____________________________ în data de 22.10.2013, aceleași date reieșind și din fișa de evidență a persoanei obișnuită prin intermediul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtului C___ G_______ a fost invocată la termenul de judecată din 19.11.2014 când partea reclamantă a fost înștiințată asupra acesteia, discutarea excepției având loc la termenul din 10.12.2014 când reclamanta a comunicat la dosar o notă de ședință prin care s-a opus admiterii excepției.

Este adevărat că judecătoria nu a comunicat reclamantei înscrisurile din care rezultă decesul pârâtului și a specificat că este vorba despre excepția lipsei capacității procesuale, nemenționând că are în vedere capacitatea procesuală de folosință, însă potrivit art. art.14 alin.5 NCPC și art.224 NCPC instanța are numai obligația de a pune în discuție excepția invocată din oficiu, în cazul administrării probei cu înscrisuri, respectiv al aducerii unui înscris aflat în păstrarea unei autorități publice – art.298 alin.1 NCPC ( așa cum este extrasul de pe actul de deces eliberat de Primăria comunei Hăghig ), neexistând vreo obligație procedurală de comunicare către partea lipsă la dezbateri și care a cerut judecarea în lipsă, a înscrisului solicitat din oficiu de instanță, nici prevederile art.260 NCPC care se referă la dispozițiile generale de administrare a probelor, necuprinzând o asemenea obligație, în fapt obligația de comunicare a înscrisurilor existând numai când înscrisurile provin de la părți, art.14 alin.2 NCPC dispunând că părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească.

Prin urmare când înscrisul este solicitat din oficiu unei autorități publice instanța nu are obligația de comunicare a acestuia către părți, esențial fiind ca cererea de înfățișare a înscrisului să fi fost precedată de dezbateri contradictorii, or aceste dezbateri nu au avut loc nu pentru că instanța nu le-ar fi permis, ci pentru că la termenul din 19.11.2014 când s-a dispus aducerea înscrisurilor referitoare la decesul pârâtului, reclamanta nu a fost prezentă datorită faptului că a cerut judecarea în lipsă.

În ceea ce privește soluția dată asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință , se observă că pârâtul era decedat la data la care a fost chemat în judecată, capacitatea procesuală de folosință, condiție de exercitare a acțiunii civile potrivit art.32 alin.1 lit. a NCPC, lipsind dinainte de înregistrarea acțiunii, drept pentru care nu se putea dispune suspendarea judecății în condițiile art.412 alin.1 pct.1 NCPC, până la introducerea în judecată a moștenitorilor, o atare suspendare putându-se dispune atunci când partea are capacitate procesuală de folosință la momentul chemării sale în judecată dar decedează în cursul judecății .

În cauza de față pârâtul era decedat când a fost chemat în judecată, drept pentru care judecata nu se putea suspenda iar eventualii săi moștenitori nu puteau fi introduși în judecată pentru că autorul lor nu a decedat în cursul judecății.

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință a fost în mod legal și temeinic admisă, drept pentru care în baza art.480 alin.1 NCPC apelul va fi respins ca nefondat.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta ______________________________ SA București cu sediul în București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1, C__ RO2886621 înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J40/xxxxx/2007, împotriva sentinței civile nr. 2623 din 16 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria S_____ G_______ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 16 iunie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

Z__ R_____ I____ O________ N______ I____ E____ M_______

se află în concediu de odihnă

în temeiul art. 426 alin. 4 NCPC

semnează președintele instanței

judecător O________ N______

Red. O.N./01.07.2015

Tehnored.IE/02.07.2015

4 ex

Judecător fond B_____ K____ Agota