DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX Operator de date cu caracter personal 4255

R O M Â N I A

JUDECATORIA B___

SENTINȚA PENALĂ NR. 44/2015

Ședința publică din data de 27.05.2015

Instanța constituită din:
Președinte: C_______ H_____

Grefier: C_______ R___

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M______ B____,

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B___

Pe rol, soluționarea sesizării Biroului executări penale din cadrul Judecătoriei B___, având ca obiect „înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea” privind pe condamnatul C______ F_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnatul personal și asistat de avocat din oficiu D________ I_____ cu delegație din oficiu nr.xxxxxx/06.02.2015.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care.

Avocat D________ I_____ a arătat că la solicitarea instanței se dorește suplimentarea probatoriului cu martorul B____ E____ G______, care este vecin cu condamnatul și cunoaște situația acestuia.

În baza art. 381 din Codul de procedură penală s-a procedat la audierea martorului, declarația fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei în baza art. 382 din Codul de procedură penală (filele nr. 29-30).

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea sesizării, motivând că din probele administrate în cauză rezultă faptul că intimatul condamnat nu a avut posibilitatea achitării amenzii penale, în condițiile în care din lipsa veniturilor nu își poate asigura nici propria existență

Avocat D________ I_____ a solicitat respingerea cererii arătând că nu există rea credință din partea condamnatului, care nu are venituri și trăiește din mila vecinilor, având pe de altă parte și o vârstă înaintată.

Condamnatul C______ F_____, având ultimul cuvânt, a arătat că nu are cu ce să trăiască și nu are bani cu care să achite amenda penală.

INSTANȚA,

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei B___ la data de 23.01.2015, B_____ executări penale din cadrul Judecătoriei B___ a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună luarea măsurilor care se impun față de condamnatul C______ F_____, dat fiind faptul că acesta nu a achitat amenda penală în cuantum de 1000 lei aplicată prin sentința penală nr. 54/20.06.2014.

În motivarea sesizării, s-a arătat că prin sentința penală nr. 54/20.06.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B___, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.07.2014, inculpatul C______ F_____ a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008. S-a mai arătat că, până la momentul sesizării instanței, condamnatul nu a făcut dovada achitării amenzii penale la care a fost condamnat.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 22 și art. 23 din Legea 253/2013.

La dosar s-a atașat dosarul de fond nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B___.

Pentru stabilirea motivelor ce au dus la neexecutarea amenzii, instanța a dispus emiterea unor adrese către Primăria B___ – Serviciul Autoritate Tutelară pentru a efectua o anchetă psihosocială cu privire la condamnat, la Primăria B___ – Serviciul Impozite și Taxe pentru a afla dacă există rol agricol deschis pe numele condamnatului, dacă are rol fiscal și dacă realizează venituri, către A.N.A.F – Serviciul Orășenesc B___ pentru a afla dacă C______ F_____ realizează venituri impozabile și către Casa Județeană de Pensii pentru a afla dacă este beneficiarul unei pensii, răspunsurile fiind depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală sentința penală nr. 54/20.06.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B___, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.07.2014, s-a admis acordul de mediere și a fost condamnat inculpatul C______ F_____ la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite art. 108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008, ținându-se cont de dispozițiile art. 62 alin. 3 teza a II-a din Codul penal de la 1969. De asemenea i s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 63 ind. 1 din Codul penal de la 1969.

Instanța constată că C______ F_____ nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile, cu venituri din activități autorizate, nu este beneficiarul unei pensii, nu are nici un venit și locuiește într-o casă care nu deține strictul necesar de uz casnic, funcțional și de utilitate necesar pentru un trai normal, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată și din răspunsurile instituțiilor către care au fost trimise adresele de mai sus.

Declarația martorului audiat în cauză susține cele arătate, acesta arătând că C______ F_____ trăiește din mila vecinilor, care îl ajută cu diverse alimente sau cu bani pentru a-și cumpăra mâncare, este în vârstă, are probleme de sănătate, iar casa în care locuiește este degradată, are acoperișul distrus, țigla fărâmată, iar la dormitor nu mai există deloc acoperiș.

Conform art. 63 ind. 1 din Codul penal de la 1969, aplicabil în cauză în baza art. 14 alin. 1 lit. b din Legea 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal, „dacă cel condamnat se sustrage cu rea – credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii”.

Instanța arată că din probele administrate în cauză rezultă că intimatul condamnat nu are venituri, nu își poate asigura singur mijloacele de existență și având în vedere și vârsta acestuia, apreciază că nu s-a sustras cu rea-credință de la executarea amenzii, nefiindu-i imputabilă neexecutarea.

Instanța arată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 23 alin. 1 lit. a din Legea 253/2013 referitoare la executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunității în condițiile art. 64 din Noul Cod penal, deoarece aceste dispoziții nu sunt aplicabile infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014, conform art. 14 din Legea 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal.

Analizând situația de fapt expusă prin prisma dispozițiilor legale cu aplicabilitatea în cauză, instanța urmează să respingă sesizarea Biroului executări penale din cadrul Judecătoriei B___, ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, onorariul avocatului din oficiu D________ I_____, cu delegația nr.xxxxxx/06.02.2015, pe care instanța îl stabilește la suma de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge sesizarea Biroului executări penale din cadrul Judecătoriei B___, în contradictoriu cu condamnatul C______ F_____, fiul lui C_________ și A__, născut la data de 03.08.1941, în __________________________, domiciliat în orașul B___, ______________________. 62, județul O__, cetățean român, studii patru clase, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, ca neîntemeiată.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de contestație la Tribunalul O__, în termen de 3 zile de la comunicarea copiei de pe minută atât pentru condamnat cât și pentru procuror.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C_______ H_____ C_______ R___

Red./Tehn. C.H.

5 ex / 26.06.2015