Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 2681/2015

Ședința publică de la 29 mai 2015

Completul constituit din:

Președinte: N______ M______

Judecător: M__ A_______

Grefier: C____ C_______

Pe rol se află pronunțarea apelului civil formulat de pârâta „R_________ S______” S.R.L., cu sediul în municipiul B____, _____________________. 1, Cămin Nefamiliști, ________________________ sentinței civile nr. 2617 din 14.02.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect obligație de a face, în contradictoriu cu reclamanții C____ A____ și C____ N______, domiciliați în mun. B____, ______________________, județul B____, și pârâtul G____ D_______ C______, domiciliat în mun. B____, _______________________, județul B____, cauza fiind trimisă spre rejudecare conform deciziei nr. 290/19.02.2014 a Curții de Apel Ploiești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 mai 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 29.05.2015.

După deliberare:

INSTANȚA

constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 11.01.2012, reclamanții C____ N______ și C____ A____ au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul G____ D_______ C______, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul să fie obligat să ridice construcția și celelalte anexe edificate pe terenul reclamanților (clădire, bordură, fosa, gărduț, stâlp iluminat).

Reclamanții, la primul termen de judecată, au precizat acțiunea în sensul că au învederat că terenul ocupat de pârât are o suprafață de 100 m.p., aproximativ, iar la termenul din 09.04.2012 au arătat că terenul ocupat în litigiu are o suprafață de 170 m.p. aproximativ.

Prin sentința civilă nr. 5892/23.04.2012 a Judecătoriei B____ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive și a fost respinsă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, criticând greșita soluționare de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, iar prin decizia civilă nr. 1062/2012 pronunțată la 19.09.2012 de Tribunalul B____, a fost admis recursul formulat de reclamanți împotriva sentinței de mai sus, casată sentința recurată și trimisă cauza primei instanțe pentru soluționarea pe fond, motivat de faptul că instanța de fond trebuia la termenul de judecată din 23.04.2012 să pună în vedere reclamanților să precizeze cu cine înțeleg să se judece, cu atât mai mult cu cât prin cererea de chemare în judecată aceștia au făcut referire la societatea al cărei administrator unic este pârâtul, care a demarat lucrările de construcție pe terenul cu privire la care au arătat că au un drept de proprietate reconstruit conform legilor fondului funciar.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B____ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 15.10.2012.

Instanța, față de decizia de casare pronunțată de Tribunalul B____, a solicitat reclamanților să precizeze persoanele cu care doresc să se judece în contradictoriu. Reclamanții au precizat acțiunea sub raport subiectiv în sensul că au indicat ca fiind pârâți G____ D_______ C______ și R_________ S______ SRL.

Societatea a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii, grănițuirea proprietăților prin stabilirea liniei despărțitoare în raport cu limitele dreptului de proprietate rezultate din titlurile de proprietate deținute, obligarea reclamanților pârâți la plata în proporție de 1/2 din cheltuielile ocazionate cu edificarea împrejmuirii dintre proprietăți, motivat de faptul că nu a ocupat terenul reclamanților.

În rejudecare, a fost pronunțată sentința civilă nr. 2617/2013 din data de 14 februarie 2013, prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a lui G____ D_______ C______, s-a admis în parte acțiunea principală, completată, și cererea reconvențională, s-a dispus grănițuirea proprietăților limitrofe ale părților pe aliniamentul 1-2 pe distanța de 26,98 m, conform planului A din raportul de expertiză întocmit în dosarul penal 3607/P/2010 întocmit de expertul topograf V_____ T______, a obligat pârâtul să mute gardul pe acest aliniament și să-și ridice, desființeze construcțiile, celelalte anexe (clădire, bordură, fosă, gărduț, stâlp iluminat) construite pe terenul reclamanților cu încălcarea liniei de hotar, urmând ca reclamanții pârâți să contribuie la cheltuielile de edificare a gardului dintre cele două proprietăți.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel societatea, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului B____, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 28.03.2015.

După administrarea probei cu expertiza cadastrală, prin decizia nr. 225/30.10.2013, Tribunalul B____ a respins apelul.

Împotriva deciziei, a declarat recurs apelanta, cerere admisă prin decizia nr. 290/19.02.2014 a Curții de Apel Ploiești. Instanța de recurs a casat decizia pronunțată în apel și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunal. Din considerentele hotărârii, rezultă că s-a avut în vedere greșita situație de fapt reținută de instanța de apel, în privința titularului dreptului de proprietate. Un alt motiv de nelegalitate a fost în legătură cu autoritatea hotărârii penale, neputându-se reține un astfel de efect pentru rezoluțiile și ordonanțele procurorului. Instanța de recurs a mai precizat că expertizele efectuate sunt contradictorii și că se impune efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească în concret suprafețele deținute de părți conform titlurilor de proprietate, cele deținute în fapt, urmând a se stabili linia de hotar dintre proprietățile părților raportat la actele de proprietate deținute.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul B____, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX din data de 07.04.2014.

În temeiul art. 315 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va judeca din nou, ținând seama de motivele invocate în cererea de apel, de problemele de drept dezlegate, precum și de necesitatea administrării probei cu expertiză (a fost efectuată o nouă expertiză de către expertul G_____ F________).

Tribunalul constată că un prim motiv de apel, a cărui dezlegare a fost decisă prin hotărârea de casare, este în legătură cu calitatea procesuală a reclamantei C____ A____.

Obiectul acțiunii principale îl reprezintă cererea reclamanților C____ N______ și C____ A____ de a fi obligați pârâții G____ D_______ C______ și „R_________ S______” S.R.L. B____ să își ridice construcția și anexele edificate pe terenul proprietatea acestora. Prin cererea reconvențională, pârâta-reclamantă„R_________ S______” S.R.L. B____ a solicitat grănițuirea proprietăților.

Fiind vorba despre raporturi de vecinătate și efecte viitoare ale situației juridice născute din raporturile de proprietate, legea aplicabilă litigiului înregistrat pe rolul instanțelor la 11.01.2012, este Codul civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 (în vigoare de la 01.10.2011), conform art. 5 alin. 2 din Legea de aplicare, nr. 71/2011. În consecință, calitatea procesuală activă pentru cererea având ca obiect desființarea construcțiilor și calitatea procesuală pasivă în privința acțiunii având a obiect grănițuirea aparțin numai proprietarului terenului, conform art. 582 alin. 1 lit. b și art. 560 din Codul civil.

Din titlul de proprietate nr. xxxxx/40/24.11.2005 (fila 17 din dosarul penal atașat, nr. 3607/P/2010), rezultă că a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra a 6 ha teren pe raza satului S______, ___________________________, pe numele reclamantului C____ N______. În cererea principală, C____ A____ nu a precizat calitatea sa de reprezentant convențional al proprietarului, conform art. 67 și art. 112 pct. 2 din Codul de procedură civilă, astfel încât calitatea acesteia a fost tot de reclamant. De altfel, este de observat că dreptul de reprezentare i-a fost acordat după introducerea acțiunii, în baza procurii judiciare autentificate la Biroul Notarului Public J____ N_____, sub nr. 903 din 23 aprilie 2013 (fila 20 din dosarul de apel, nr. XXXXXXXXXXXXXX). Față de dispozițiile art. 582 alin. 1 lit. b din Codul civil, care prevăd numai dreptul proprietarului imobilului de a pretinde desființarea lucrării edificate de o altă persoană, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale active pentru C____ A____, cererea formulată de aceasta urmând să fie respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Cât privește soluțiile date cererii principale și cererii reconvenționale, tribunalul constată că, în rejudecare, apelanta a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata acțiunii având ca obiect grănițuire, solicitând, în raport de această manifestare de voință, să se analizeze și cererea principală, invocând buna-credință la realizarea construcțiilor și inadmisibilitatea cererii de desființare a lucrărilor, în lipsa capătului de cerere privind revendicarea terenului.

Referitor la cererea de renunțare la judecata grănițuirii, tribunalul reține că, potrivit art. 246 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865, aplicabil litigiului, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. Dacă însă renunțarea se face după _______________________________, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Fiind întrebat mandatarul reclamantului, în ședința publică din 22.05.2015, acesta a declarat că nu este de acord. Instanța constată că nu există învoirea celeilalte părți asupra renunțării la judecata cererii reconvenționale, condiție care era necesară pentru a se lua act de renunțare și pentru a fi anulată hotărârea, deoarece părțile au intrat în dezbaterea fondului (există o hotărâre a primei instanțe, iar cauza se află în rejudecarea apelului, ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare). În căile de atac, renunțarea la cererea de chemare în judecată se poate face numai cu acordul pârâtului, în acest sens fiind practica judiciară (decizia 2899/2002 a Tribunalului Prahova, publicată în Culegere de practică judiciară pe anul 2002, decizia 1867 a Curții de Apel București, publicată în Culegere de practică judiciară pe anii 1993-1998).

Față de aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art. 246 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge cererea de renunțare la judecata cererii reconvenționale și va analiza motivele de apel, în raport de considerentele deciziei de casare.

Din raportul de expertiză topografie-cadastru-geodezie întocmit de către expertul G_____ F________ (filele 59-61), lucrare avizată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B____, rezultă că intimatul-reclamant C____ N______ are în proprietate suprafața de 4800 m.p., număr cadastral xxxxx, iar apelanta „R_________ S______” S.R.L. B____ este proprietarul terenului de 835 m.p., număr cadastral xxxxx. Expertul a identificat construcția edificată de către apelant, notată cu C1 pe schița anexă (fila 65), și a constatat că aceasta depășește limita de proprietate înscrisă în cartea funciară xxxxx cu 5,58 m.p., suprapunându-se astfel cu proprietatea intimatului. În ceea ce privește linia de hotar, expertul a determinat-o pe cea actuală, pe aliniamentul 5-19-18, limita trotuarului betonat, realizat de apelantă, însă a constatat că limita de hotar, potrivit cărților funciare, trebuia să fie între punctele 2-3 marcate pe schița de plan. Nu au fost identificate alte semne de hotar.

Apelantul nu a fost de acord cu concluziile expertului, apreciind că identificarea trebuia făcută numai prin raportare la titlurile de proprietate, nu și la cărțile funciare. Expertul a lămurit sub acest aspect expertiza, subliniind faptul că suprafețele de teren sunt situate în extravilanul localității și că, în lipsa schițelor de la data punerii în posesie, singura modalitate de a identifica linia de hotar este după planul parcelar sau limita numerelor cadastrale. Instanța apreciază corectă concluzia expertului, având în vedere că apelanta nu a făcut dovezi certe în legătură cu linia de hotar existentă la data dobândirii dreptului de proprietate, pentru a fi reconstituit acel hotar, în temeiul art. 560 din Codul civil. Dimpotrivă, din actele de proprietate ale apelantei rezultă că linia de hotar este cea stabilită de către expertul G_____ F________. Astfel, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2751/16.09.2008 la Biroul Notarial Individual V_______ E____ (filele 33-34 din dosarul penal atașat), apelanta a dobândit dreptul de proprietate de la S____ S________ asupra a 835 m.p., conform măsurătorilor cadastrale, și 891 m.p. potrivit actului de proprietate. Vânzătorul a cumpărat tot 835 m.p., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2767/2707.2007 (filele 95-96 din dosarul penal), terenul având aceleași dimensiuni cu cel transmis apelantului, fapt ce rezultă din schița cadastrală care a stat la baza convenției. Nu a fost identificată suprafața care rezulta din acte, de 891 m.p., iar intabularea dreptului de proprietate s-a făcut asupra terenului de 835 m.p., cu dimensiunile și vecinătățile din contract, conform încheierii de carte funciară nr. xxxxx/17.09.2008 (fila 114, dosar atașat). Este important însă un alt fapt, care rezultă din documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 309/08.10.2009 (fila 110 din dosarul penal), și anume că, în planul de amplasament și delimitare a imobilului, se precizează că imobilul este delimitat cu țăruși de lemn (fila 120, dosar penal, și 14 din dosarul judecătoriei). În consecință, acestea erau limitele terenului dobândit de către apelantă, putându-se observa că în raport de aceste dimensiuni pe laturi expertul G_____ F________ a determinat linia de hotar și încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, prin amplasarea construcției, cu nerespectarea autorizației de construire. Astfel, între cei doi vecini, conform planului de amplasament al construcției, distanța pe latura delimitată de canal trebuia să fie de 31,07 metri, iar la drum de 31,11 metri. După edificarea lucrării, s-a constatat că, pe latura cu canalul, distanța este mai mare cu 1,54 metri, diferența fiind înspre proprietatea reclamantului, în timp ce pe latura de la vest, drumul național, distanța este cu 4,20 metri mai mult.

Comisia locală Costești a menționat în adresa nr. 2791/14.10.2011 (fila 170 din dosarul penal) că nu a emis un proces-verbal de punere în posesie pentru intimatul-reclamant C____ N______, precum și faptul că aceste acte premergătoare titlurilor de proprietate se întocmeau doar în caz de litigii. Nici apelantul nu a făcut dovada unui proces-verbal de punere în posesie pentru autorul vânzătorului său, N______ D______ (titlul de proprietate nr. xxxxx/23/12.09.2002 – fila 108, dosar penal). În consecință, nu este posibil să se determine alte limite dintre proprietăți, decât plecând de la titlul apelantei, care și-a marcat limitele cu țăruși de lemn, aspect precizat în planul de amplasament întocmit la data autorizării construcției. Prin emiterea acestei documentații, apelanta a fost de acord cu forma și dimensiunile terenului, dimensiunile laturilor, având obligația să respecte autorizația de construire.

Comparând lucrarea expertului G_____ F________ cu expertiza pe baza căreia prima instanță a admis cererile (schița de la fila 25, întocmită de V_____ T______), rezultă că s-a determinat aceeași linie de hotar, cu deosebirea că, după pronunțarea sentinței, latura învecinată cu drumul național este mai mare cu 4,20 metri, în loc de 3,59 metri, putând fi rezultatul finalizării construcției. Deși este același hotar, tribunalul nu va menține sub acest aspect hotărârea judecătoriei, față de considerentele deciziei de casare cu trimitere spre rejudecare, conform cărora apelanta, persoană juridică, nu a fost citată în procesul penal și nu a avut posibilitatea de a ataca actele procurorului. Instanța de apel va stabili linia de hotar identificată de către expertul G_____ F________, neputându-se reține că i s-ar crea o situație mai grea apelantei în propria cale de atac, întrucât hotarul este același cu cel din sentința apelată, iar soluția se impune în vederea executării deciziei și în raport de hotărârea instanței de recurs, obligatorie pentru judecătorii fondului, în temeiul art. 315 din Codul de procedură civilă.

Referitor la acțiunea principală, situația de fapt este aceeași cu cea reținută mai sus: apelanta a edificat mai multe lucrări, cu încălcarea autorizației de construire și pe o parte din terenul reclamantului. A susținut că nu ar fi admisibilă cererea, în lipsa acțiunii în revendicare, însă tribunalul are în vedere dispozițiile art. 582 alin. 1 din Codul civil aplicabil litigiului, în temeiul art. 5 din Legea nr. 71/2011, norme conform cărora, dacă autorul unei lucrări autonome cu caracter durabil este de rea-credință, proprietarul imobilului are alegerea între mai multe cereri, printre care și cea de a solicita desființarea construcției (art. 582 alin. 1 lit. b).

Tribunalul nu va putea reține nici buna-credință a constructorului, situație în care deveni aplicabile dispozițiile art. 581 din Codul civil, deoarece o astfel de apărare, făcută cu ocazia dezbaterilor în fond, nu a fost în niciun fel dovedită, în condițiile în care a rezultat nerespectarea planului de amplasament avut în vedere la autorizarea construcției și lipsa acordului proprietarului. Construind în lipsa oricărui titlu care să justifice convingerea sa că acționează ca un constructor de bună-credință, ignorând dezacordul proprietarului, care a rezultat din plângerea penală, și fără a respecta autorizația de construire, apelanta nu mai poate beneficia de prezumția de bună-credință.

Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 315, 296 din Codul de procedură civilă, în rejudecare, tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale active pentru C____ A____ și va respinge cererea formulată de aceasta, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă; va stabili linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 2-3 din raportul de expertiză G_____ F________, urmând să fie menținute celelalte dispoziții ale sentinței, în legătură cu admiterea excepției lipsei calității procesuale a pârâtului G____ D_______ C______ și a cererii principale formulate de C____ N______.

Instanța va obliga apelanta să plătească diferența de onorariu pentru avizarea expertizei cadastrale întocmită de expertul G_____ F________ în sumă de 500 lei, astfel cum a dispus prin încheierea din 17.04.2015.

Hotărârea este definitivă și supusă recursului, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit art. 299, art. 301 din Codul de procedură civilă, și, sub sancțiunea nulității, se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea apelantei de renunțare la judecata cererii reconvenționale.

Admite apelul formulat de pârâta „R_________ S______” S.R.L., cu sediul în municipiul B____, _____________________. 1, Cămin Nefamiliști, ________________________ sentinței civile nr. 2617 din 14.02.2013 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect obligație de a face, în contradictoriu cu reclamanții C____ A____ și C____ N______, domiciliați în mun. B____, ______________________, județul B____, și pârâtul G____ D_______ C______, domiciliat în mun. B____, _______________________, județul B____.

Schimbă, în parte, sentința apelată, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale active pentru C____ A____ și respinge cererea formulată de aceasta; stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 2-3 din raportul de expertiză G_____ F________.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă apelanta să plătească diferența de onorariu pentru avizarea expertizei cadastrale întocmită de expertul G_____ F________ în sumă de 500 lei.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 29 mai 2015.

Președinte, N______ M______		Judecător, M__ A_______
	Grefier, C____ C_______

Red. N. M.

Tehn. H.M./N.M.

6 ex./30.06.2015

Dosar prima instanță:

XXXXXXXXXXXXXX – Judecătoria B____

Judecător prima instanță

P___ F______

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub nr. 8214