Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 107/R

Ședința publică din 25 Februarie 2013

Completul compus din:

Președinte - S_____ B_____

Judecător - R____ J________

Judecător - I____ A________ B_____

Grefier - A____ P_________

La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamantul G_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 335 din 26.11.2012 pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâta L______ I____, în acțiunea civilă având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurent reclamant G_____ G_______ personal și asistat de cabinet avocat R_____ O__, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și pentru intimata pârâtă L______ I____ lipsă, avocat M_______ M______ în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: procedura este legal îndeplinită; primul termen de judecată în recurs; recursul este motivat, comunicat, netimbrat, după care;

Av. R_____ O__ pentru recurentul-reclamant depune la dosarul cauzei chitanța reprezentând achitarea sumei de 195 lei taxă de timbru și timbru judiciar de 3 lei. Nu are alte cereri de formulat.

Av. M_______ M______ pentru intimata-pârâtă invocă excepția inadmisibilității recursului având în vedere că nu sunt indicate motive de nelegalitate ci de netemeinicie.

Solicită respingerea recursului ca inadmisibil cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

Av. R_____ O__ pentru recurentul-reclamant arată că nu are motivele de recurs nu sunt unele de nelegalitate astfel că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrata sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 15.12.2009 la Judecătoria Liești, având ca obiect „nulitate titlu de proprietate” reclamantul G_____ G_______, în contradictoriu cu pârâta L______ I____, a solicitat a se stabili linia de hotar ce desparte proprietățile părților și obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 298 m2, suprafață ce a considerat că i-a fost acaparată de către pârâtă. A solicitat de asemenea a se obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în motivarea acțiunii a arătat că este proprietarul imobilului situat în ___________________________, dobândit în urma încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul 3486/01.10.1996, în suprafață de 4175 m2.

A mai arătat că între terenul său și al pârâtei nu există linie de hotar fixată prin semne externe, vizibile și deși există semne exterioare de delimitare sunt îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăți limitrofe, motiv ce generează neînțelegeri.

Reclamantul a mai precizat că pârâta a desființat în mod abuziv semnele de hotar care separau proprietățile lor acaparând cu acest prilej o suprafață de 298 m2 din terenul proprietatea sa și cu această ocazie a formulat mai multe plângeri postului de poliție local.

A solicitat a se stabili linia de hotar reală și a se obliga pârâta să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 298 m2 pe care o ocupă în mod abuziv.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 584 Cod procedură civilă și art. 480 Cod civil.

Pârâta L______ I____, legal citată și prezentă în instanță a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, a-i fi lăsată în deplină proprietate suprafața de 2800 m2 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în motivarea întâmpinării a arătat că este proprietara unei suprafețe de teren de 2800 m² teren situat în T 42 P 777 pe care a fost construită anul 1947 casa de locuit, conform Titlului de Proprietate nr. xxxxx-17 din 28.09.1995.

A mai arătat că în anul 2008 reclamantul a vrut să construiască gard nou între proprietățile părților ocazie cu care i-a acaparat suprafața de 298 m2.

În vederea soluționării acestui conflict la fața locului s-a deplasat o comisie, s-au efectuat măsurători și s-a constatat că sunt probleme în ce privește amplasarea hotarului iar în urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că pârâții dețin o suprafață de teren de 2785 m² și nu 2800 m² potrivit titlului de proprietate.

Pârâta nu a indicat nici un temei de drept în baza căruia a formulat întâmpinarea.

Prin sentința civilă nr. 1121/23.09.2010 a Judecătoriei Liești, a fost admisă cererea precizată de grănițuire și revendicare și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul A, 74, 59, 56, 47, 25, 11, 12, 13, 10, 15, 17, 19, 22, 35, D, din anexa 2 la raportul de expertiză întocmit de expert R___ C_______ care face parte integrantă din prezenta.

A fost obligată pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 53 m² conform anexei 2 din acest raport de expertiză.

A fost obligată pârâta, către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 390 lei taxa judiciară de timbru, 560 lei onorariu expertiză în specialitatea topografie și 700 lei onorariu avocat

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul G_____ G_______ este proprietarul suprafeței de 2188 m² din care 1987 m² arabil și 591 m² curți construcții dobândit cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3486/0. oct. 1996 pe raza _________________________, teren ce se învecinează cu terenul pârâtei L______ I____ în suprafața de 2800 m² conform Titlului de Proprietate nr. xxxxx-17/28.09.1995 .

Din măsurătorile efectuate de expert R___ C_______ rezulta ca atât reclamantul cit și pârâta au o suprafața mai mica decât în actele de proprietate,însa respectându-se vechiul amplasament al gardului existent până la desființarea acestuia de către pârâta ,expertul constata că reclamanta deține de la reclamant suprafața de 53 mp. Astfel că instanța, a avut în vedere temeinicia concluziilor raportului de expertiza care a avut in vedere la stabilirea liniei de hotar un punct comun nr. 10 din schița recunoscut de ambele parți ca fiind un reper al fostului hotar. Din concluziile raportului de expertiza instanța a tras concluzia ca părțile de comun acord și pentru o perioada îndelungata de timp au recunoscut și respectat linia ce delimita proprietățile acestora astfel ca orice intervenție din partea vreunuia dintre parți în sensul de a încalcă hotarul recunoscut de ambele parți cade sub incidenta art. 584 cod civil care prevede ca „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuire proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate”.

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 16.09.2010 petenta R___ C_______, în contradictoriu cu intimații G_____ G_______ și L______ I____, a solicitat a se dispune completarea sentinței civile din data de 09.09.2010 pronunțată în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, în sensul de a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei reprezentând suma cheltuită suplimentar din cauza refuzului acesteia la prima convocare de a efectua măsurătorile pe proprietatea sa, cheltuieli care constau în cheltuieli convocări, transport precum și contravaloarea timpului pierdut cu efectuarea expertizei.

În fapt, în dovedirea cererii a arătat că instanța a admis parțial devizul arătat fără a se lua în considerare și timpul petrecut de expert pentru deplasarea în _______________________________ Postul de Poliție Nămoloasa și deplasarea la locul litigiului.

În drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 281 al.2 Cod procedură civilă cu aplicarea prevederilor art. 281 al.3 din același cod.

Prin încheierea din 30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Liești în dosar XXXXXXXXXXXXX, s-a respins cererea având ca obiect „completare dispozitiv sentință civilă” formulată de petenta R___ C_______.

Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a reținut, în esență că cererea petentei nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 281 și urm. Cod procedură civilă.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta L______ I____, arătând că instanța de fond, după luarea interogatoriilor a admis proba cu expertiză de specialitate – respectiv expertiză topometrică. Aceasta avea ca obiectiv identificarea suprafeței de teren deținute de părți în baza actelor de proprietate, stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile, să se stabilească dacă s-a acaparat vreo suprafață de teren din cea deținută de reclamant de către pârâtă. Expertul desemnat a fost R___ C_______. Aceasta în urma măsurătorilor efectuate a ajuns la concluzia că niciuna din părți nu deține suprafețele cu exactitate din acte. S-a concluzionat că pârâta deține cu 4 mp. mai mult decât 2800 mp. iar plusul din suprafața pârâtei nu acoperă minusul din suprafața reclamantului. Concluziile raportului sunt însă de cu totul altă natură și chiar dacă a avut în vedere răspunsul la interogatoriu din care rezultă cu certitudine că nu s-a mutat niciodată gradul de când reclamantul a devenit proprietar, chiar dacă se vede cu ochiul liber că delimitarea dintre proprietăți este dată de salcâmii plantați cu foarte mulți ani în urmă, a concluzionat că pârâta a acaparat 53 mp.

Pârâta a făcut obiecțiuni la expertiza efectuată de către expert R___ C_______, și a solicitat și părerea unui consilier expert. Expertul topometric – Blănar E____, s-a deplasat la fața locului, a făcut măsurătorile care se impuneau și a concluzionat că pârâta nu deține teren care excede întinderii dreptului său de proprietate, mai mult deține cu 16 mp. mai puțin.

Instanța de fond nu a analizat materialele depuse, nu a făcut comparații între cele două lucrări, nu a motivat de ce a acceptat punctul de vedere al expertului inițial.

Rolul judecătorului este acela de a motiva hotărârea luată, de a determina părțile să înțeleagă de ce a pronunțat sentința respectivă.

Expertul consilier explică cu lux de amănunte, argumentat concluziile sale, în timp ce expertul desemnat are constatări contradictorii.

În această situație, instanța de fond avea un rol hotărâtor, sens în care trebuia să ceară părerea unui alt expert.

Prin urmare, având în vedere părerile diametral opuse ale experților, a apreciat recurenta că se cuvine efectuarea unui alt raport de expertiză care să lămurească eficient instanța în vederea pronunțării unei sentințe legale și temeinice.

Împotriva încheierii de ședință din 30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Liești, prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului, a declarat recurs petenta expert R___ C_______, arătând că instanța de judecată a admis în parte cererea formulată în calitate de expert (privind plata sumei de 500 lei de către pârâtă) motivând faptul că nu a invitat și încunoștințat la efectuarea expertizei și pe consilierii experți și că nu a efectuat nici partea de lucrare care se putea efectua chiar și numai pe trenul reclamantului.

Instanța a procedat în mod greșit astfel, având în vedere că, expertul consilier Blănar E____ a fost numit prin încheierea de ședință din data de 6.05.2010, după ce petenta a efectuat expertiza și a întocmit raportul de expertiză, astfel că nu avea pe cine să încunoștințeze despre acest lucru, la data efectuării expertizei.

Pe de altă parte, față de obiectul acțiunii revendicare și grănițuire, a considerat că nu putea măsura terenul reclamantului într-o zi, iar pe cel al pârâtei în altă zi.

La data stabilită pentru expertiză, pârâta nu i-a permis accesul pentru a putea face măsurătorile, astfel că petenta a pierdut o zi de muncă, plus cheltuieli cu deplasarea. A fost nevoie de intervenția organelor de poliție pentru a putea pătrunde în imobilul pârâtei, în vederea efectuării raportului de expertiză.

Având în vedere că de această situație se face vinovată pârâta, consideră că cererea este întemeiată și solicită admiterea, în sensul completării dispozitivului cu obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei.

Prin decizia civilă nr. 279/04.04.2011, Tribunalul G_____ a admis recursul promovat de către pârâta L______ I____, a casat sentința recurată, a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță și a respins ca nefondat recursul promovat de către ing. expert R___ C_______ împotriva încheierii de ședință din data de 30.09.2010.

Pentru a decide astfel, Tribunalul G_____ a că reținut raportul întocmit de expertul oficial nu a lămurit situația pe baza actelor de proprietate ale părților și ale autorilor acestora și nu a stabilit cert dacă semneze exterioare de delimitare existente sunt amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăți limitrofe sau au fost mutate de pârâtă în interiorul proprietății reclamantului. S-a impus, deci, efectuarea unui nou raport de expertiză care să aibă ca obiective identificarea suprafețelor de teren deținute de părți în baza actelor de proprietate, să se stabilească dacă s-a acaparat vreo suprafață de teren din cea deținută de reclamant de către pârâtă și să se stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile.

În rejudecare pe rolul Judecătoriei Liești, dosarul a primit nr. de înregistrare XXXXXXXXXXXXXX.

În cauză, a fost întocmit un nou raport de expertiză de către expert N_____ V_____. A participat în calitate de consilier expert și expert Blănar E____.

Prin sentința civilă nr. 395/24.04.2012, Judecătoria Liești a admis în parte acțiunea, a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul D- 1-2-3-4-C, conform schiței la raportul de expertiză întocmit de expert N_____ V_____, a respins capătul de cerere referitor la revendicarea imobiliară, ca nefondat și a compensat cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî acestea, Judecătoria Liești a reținut că, la data de 29.08.1995, lui G_____ A________ (tatăl reclamantului ) i s-a reconstituit dreptul de proprietate, conf. TP nr. xxxxx-73/29.08.1995, asupra suprafeței totale de 3 ha 2575 m.p. , din dare suprafața de 4175 m.p. este situată în intravilanului comunei Nămoloasa satului Nămoloasa și a fost înstrăinată în anul 1996 fiului său G_____ G_______ (reclamantul).

Părțile sunt vecini în _________________________________________ alipite una de cealaltă. Reclamantul G_____ G_______ este proprietarul suprafeței de 4175 m.p. din care:

-1597 m.p. teren arabil T 42 P 776

-1987 m.p. teren arabil T 8 P 152

-591 m.p curți construcții T 42 P 776 .

Aceste suprafețe de tren au fost dobândite de reclamant prin cumpărare de la părinții său G_____ A________ (decedat la 31.08.2006) și G_____ R_______ conform vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3486/01. 10. 1996 de BNP G_____ S____ T_____.

Parcelele care se învecinează cu proprietatea pârâtei , pe latura de vest sunt ___________________.p. arabil și ___________________.p. curții construcții ambele situate în T 42 P 776( în total 2188 m.p. , adică 1597+ 591). ____________________.p. arabil situată în T 8 P 152 nu se învecinează cu proprietatea pârâtei pe nici o latură.

Pârâta L______ I____ este proprietara asupra suprafeței de 3378 m.p. teren situat în intravilanul satului Nămoloasa _________________________________ reconstituire conf. TP. xxxxx-17/28.09.1995 dispus astfel:

- 578 m.p. arabil T 13 P 234. Această suprafață de teren nu se învecinează cu proprietatea reclamantului.

- 1568 m.p. arabil T 42 P 777

- 600 m.p. vii T 42 P 777

- 632 m.p. curți construcții T 42 P 777.

Cele din urmă trei parcele se învecinează cu proprietatea reclamantului pe latura de est.

Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constata că pe ambele suprafețe de teren atât a reclamantului cât și a pârâtului există edificată și câte o casă de locuit. Hotarul dintre proprietăți dintre cele două case de locuit nu este materializat prin gard și nu a existat vreodată un gard între ele.

La gardul care desparte proprietățile părților de drumul stradal din fața casei există un stâlp de piatră (spalier) și un stâlp de lemn. Ambele părți au căzut de acord asupra faptului că stâlpul de lemn reprezintă punctul de hotar dintre ele. Acest stâlp de lemn este materializat pe schița la raportul de expertiză întocmit de expert N_____ V_____ cu „D” .

Din spatele casei și până în spatele clădirii există gard despărțitor între cele două proprietăți, însă acesta prezintă o mobilitate accentuată, ambele părți susținând despre cealaltă că ar fi mutat acest gard.

Expert N_____ V_____ prezent la cercetarea la fața locului a menționat că a stabilit linia de hotar conform punctelor de hotar convenite de ambele părți ca fiind punctele despărțitoare dintre cele două proprietăți.

În raportul de expertiză se mai arată că într-adevăr suprafața de teren a reclamantului este mai mică cu 240 mp. , dar că această deferență nu se regăsește la imobilul pârâtei motiv pentru care este necesar fie ca suprafața de teren a reclamantului să fie micșorată în evidențele Primăriei, fie să fie completată pe latura de vest de la celălalt vecin S___ Hristudor, dacă se va constata că acesta deține o suprafață de teren maia mare decât în titlul de proprietate.

D-nul Exp. N_____ V_____ propune ca linia de hotar între proprietăți să fie stabilită între punctele D- 1-2-3-4-C.

Instanța nu a reținut cererea reclamantului de stabilire a liniei de hotar opiniei expertului consilier R___ C_______ ( din partea reclamantului) întrucât varianta de stabilire a liniei de hotar ar presupune scoaterea salcâmilor aflați pe linia de hotar dintre cele două proprietăți, lucru ce nu ar corespunde realității întrucât din cercetarea la fața locului a reieșit că acei salcâmi au o vechime de câteva zeci de ani și ai au constituit hotarul dintre părți.

Diferența de teren dintre cea înscrisă în titlul de proprietate a lui G_____ A________ și ulterior transmisă prin vânzare lui G_____ G_______ a rezultat din aceea că în anul 1995 la data da emiterii titlului de proprietate măsurătorile nu s-au efectuat cu mijloace moderne de măsurare, astfel încât în prezent există diferențe fie în minus fie în plus ( în cauza de față este o diferență în minus) față de suprafața din titlul de proprietate. De altfel din părerea d-nei expert Blănar E____ a rezultat că suprafața de 250 m.p. pe care o revendică reclamantul acesta nu a deținut-o niciodată în proprietate. Nici din punctul de vedere al d-nei expert R___ C_______ nu a reieșit că pârâta ar ocupa de la reclamant vrea-o suprafață de teren.

Pe baza acestora, instanța a reținut că pârâta nu ocupă nici o suprafață de teren de la reclamant.

În privința liniei de hotar instanța a stabilit-o între punctele D- 1-2-3-4-C conform schiței la raportul de expertiză întocmit de expert N_____ V_____.

Având în vedere că ambele părți au efectuat cheltuieli reprezentând onorariu avocat și onorariu expertiză și că acțiunea a fost admisă numai în parte, respectiv numai pentru grănițuire, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a motivat și declarat apel reclamantul G_____ G_______, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul nelegalității și netemeiniciei ei. A solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că a precizat instanței de fond cu ocazia cercetării la fața locului că dorește ca măsurarea cu privire la grănițuire să se facă de la stâlpul de piatră, nu de la stâlpul de lemn. Este, deci, neîntemeiată susținerea instanței cum că ambele părți au căzut de acord că stâlpul de lemn reprezintă hotarul dintre ele.

De asemenea, expertiza efectuată de expert N_____ V_____ este în totală contradicție cu realitatea, deoarece măsurătorile au fost făcute cu ruleta, nu cu mijloace moderne. Eroarea de măsurătoare a fost apreciată de instanță că s-a produs în 1995 tocmai datorită lipsei de precizie a instrumentelor de măsurare. Expertul trebuia să folosească o stație totală, ale cărei rezultate se prelucrează pe calculator.

De asemenea, expertul nu a ținut cont de suprafața proprietarului L______ G_______, care nu este parte în dosar, dar a cărui suprafață (din acte 900 mp) s-a mărit considerabil la 1080 mp (expert R___ C_______) sau 1020,67 mp (expert N_____ V_____).

Mai mult, expertul nu a răspuns la obiectivele 2 și 3 stabilite de instanță. Situația de fapt reală cu privire la teren este întărită de poziția oscilantă a pârâtei care nu a recunoscut că linia de hotar este dată de cel mai vechi semn, respectiv linia de salcâmi, deși în apel se susține acest lucru.

A declarat apel și pârâta L______ I____, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul nelegalității și netemeiniciei ei. A solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că reclamantului i s-a respins capătul de cerere privind revendicarea, astfel că pârâta nu a căzut în pretenții. Așadar, cheltuielile de judecată efectuate de pârâtă trebuie suportate de reclamant, care a negat că cioturile de salcâm, cel mai vechi semn, ar fi adevăratul hotar, nefiind corectă soluția de compensare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 335 din 26.11.2012 a Tribunalului G_____, cele două apeluri au fost respinse ca nefondate.

În legătură cu motivul de apel invocat de apelantul-reclamant referitor la nepronunțarea expertului N_____ V_____ asupra tuturor obiectivelor ce au fost dispuse, tribunalul a reținut că aceste obiective au fost stabilite prin încheierea de ședință din data de 11.02.2010 (din primul ciclu procesual – f. 27 dos. fond primul ciclu), constând în identificarea suprafețelor de teren, stabilirea liniei de hotar și stabilirea existenței unei porțiuni acaparate de vreuna din părți.

La aceste obiective, cu precizările aduse de instanța de control judiciar, expertul N_____ V_____ a răspuns în cuprinsul raportului său de expertiză (f. 32-35). Faptul că expertul nu a detaliat răspunsurile separat, pe fiecare obiectiv, nu constituie un motiv de nulitate a expertizei, deoarece expertul și-a precizat opinia cu privire la identificarea terenurilor, linia de hotar, respectiv existența unei ocupări de teren.

În ce privește instrumentul de măsurare folosit de expert (ruleta), instanța de apel a reținut că folosirea unor mijloace simple, de tehnicitate redusă nu implică automat faptul că rezultatul măsurătorilor este imprecis sau eronat. Diferențele de suprafețe dintre cele două măsurători pot să se datoreze și formei complexe a terenurilor. Faptul că s-ar fi putut folosi o stație GPS nu ajută în mod direct la rezolvarea cauzei, deoarece nu se cunosc coordonatele punctelor de hotar anterioare pentru a se putea face o comparație.

Tribunalul a reținut că apelantul-reclamant a criticat hotarul stabilit de instanța de fond sub aspectul punctului de plecare (stâlpul de lemn sau stâlpul de beton armat). Instanța a apreciat că expertul a folosit în mod corect stâlpul de lemn ca punct de plecare pentru determinarea hotarului, deoarece numai astfel se respectă proporția față de dimensiunile la stradă ale imobilelor din planul cadastral (fotogrammetric) al localității. Astfel, din plan reiese că lățimea la stradă a imobilului pârâtei era de 22,80 m (acum 20,94 m), iar lățimea imobilului reclamantului era de 35,80 m (acum 33,22 m). Prin luarea în considerare a stâlpului de beton ca hotar nu se mai respectă proporția existentă între lățimi în planul cadastral, neavând importanță posibilele erori făcute de apărătorii părților în cuprinsul cererilor depuse. De asemenea, din fotografia aflată la fila 31 dos. apel actual reiese că stâlpul de lemn apare aproximativ la mijlocul distanței dintre arbore și stâlpul de beton, fiind sugestiv pentru o graniță normală între două proprietăți (la jumătatea distanței dintre arbore și vie), în depărtare hotarul ajungând la salcâmii tăiați.

În legătură cu suprafața de teren atribuită numitului L______ G_______, instanța de apel a apreciat că aceasta nu afectează întinderea terenului deținut de reclamant. Instanța de apel a reținut că, cel mai probabil, Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a redat numitului L______ G_______ suprafața de 250 mp teren omițând să o scadă din suprafața de 2188 mp atribuită lui G_____ A________, tatăl reclamantului, astfel că reclamantul nu a deținut niciodată surplusul de 250 mp pe care îl revendică (f. 41 dos. fond ciclul al doilea procesual).

În ce privește motivele invocate de apelanta-pârâtă, legate de compensarea greșită a cheltuielilor de judecată, Tribunalul a reținut că, potrivit art. 584 din vechiul Cod civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate”.

Nu are importanță soluția dată în capătul de cerere privind revendicarea, deoarece acest capăt este accesoriu celui privind grănițuirea (fiind modalitatea prin care se restituie surplusul de teren atunci când se constată că hotarul corect este diferit decât cel existent). Admiterea capătului de cerere privind grănițuirea atrage obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor pe jumătate, indiferent de soluția privind revendicarea. În orice caz, Tribunalul a constatat că în prezenta cauză nu s-au făcut cheltuieli de judecată pentru capătul de cerere privind revendicarea care să nu fie necesare și pentru capătul privind grănițuirea.

Având în vedere că, în cauză, cheltuielile de judecată efectuate de părți sunt de valori aproximativ egale (majoritatea cheltuielilor reprezentând onorariile apărătorilor), instanța de fond a dispus în mod corect compensarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 335 din 26.11.2012 a Tribunalului G_____ a declarat recurs reclamantul, reluând întocmai susținerile făcute și în fața instanței de apel, susțineri în cadrul cărora a criticat modul în care a fost efectuată expertiza care a stat la baza soluției adoptate în cauză.

Recursul este nul.

Potrivit art. 302/1 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt reglementate în mod expres și limitativ prin dispozițiile art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de recurs prin indicarea unuia dintre motivele de modificare sau casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar, pe de altă parte, a dezvolta motivul invocat în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

În speță, Curtea constată că reclamantul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a deciziei atacate, toate criticile formulate de acesta vizând doar modalitatea în care a fost efectuată expertiza care a stat la baza soluției adoptate în cauză, deci o probă administrată la instanța de fond.

Or, nemulțumirile părții legate de modul de administrare și apreciere a probelor administrate nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii atacate cu recurs ci, cel mult de netemeinicie a acesteia.

Cum în recurs, însă, așa cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 304 și 302/1 lit. c Cod procedură civilă, nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârilor pronunțate de instanțele inferioare, Curtea constată că susținerile recurentului referitoare la probe nu pot face obiect de analiză pentru instanța de control judiciar.

Pentru aceste considerente, reținând că reclamantul nu s-a conformat exigențelor impuse de art. 302 Cod procedură civilă, în temeiul art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul declarat de acesta este nul.

Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de reclamantul G_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 335 din 26.11.2012 pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Obligă recurentul la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 25 Februarie 2013.

Președinte, S_____ B_____	Judecător, R____ J________	Judecător, I____ A________ B_____
	Grefier, A____ P_________

A.P. 27 Februarie 2013

Red. și tehnodact. motivare decizie IAB/22.03.2013

Tehnodact. decizie _____________.03.2013

Fond. Judecătoria Liești – judecător – M.G____

Apel:Tribunalul G_____ – judecători : C.R.M______ – E.M____