Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Grănițuire

ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 281

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 2 IULIE 2013
PREȘEDINTE: I___ G_______

JUDECĂTOR: V______ E____ L____

GREFIER: S_____ A________

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de pârâții O______ S________ și O______ M____, prin mandatar O______ L____, împotriva sentinței civile nr. 395 pronunțată la data de 5 aprilie 2013 de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind reclamantul J____ M____.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 2 iulie 2013.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față, reține următoarele:

P___ acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului și înregistrată sub nr. 774 din 23 martie 2005, reclamantul J____ M____ l-a chemat în judecată pe pârâtul O______ S_____, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se stabilească linia de hotar dintre terenul în suprafață de 839 mp înscris în Cartea Funciară a comunei cadastrale F_____ nr. 208 nr. parcelă 44/5 proprietatea reclamantului și terenul proprietatea pârâtului, cu care se învecinează la est, să se dispună punerea semnelor de hotar corespunzătoare, cu suportarea de către ambele părți a cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că a moștenit de la părinții săi J____ V_____ și Olimpiada terenul menționat, care se învecinează cu proprietatea pârâtului, că, deși între cele două părți, nu s-a realizat până în prezent o grănițuire legală pe baza unei hotărâri judecătorești, între cele două proprietăți există un gard, însă de mai multă vreme există suspiciuni că el nu ar fi realizat conform liniei de hotar, pe care o stabilesc actele de proprietate deținute de fiecare parte.

În aceste condiții, întrucât pârâtul refuză să participe la o grănițuire prin bună înțelegere, a susținut că este necesar a se proceda în justiție la verificarea titlurilor lor de proprietate, la măsurarea celor două fonduri și la delimitarea lor, dispunându-se în același timp punerea semnelor de hotar pe cheltuiala comună a ambelor părți.

Reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 584 Cod civil.

Reclamantul a depus la dosar în copie sau în original, următoarele acte: planuri de situație, certificat tabular, certificat moștenitor nr. 73/1976, titlu de proprietate, dovada de plată a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, împuternicire avocațială, contract de vânzare – cumpărare, hotărâre judecătorească, încheiere intabulare, extrase CF.

Ulterior, reclamantul a depus precizări la acțiune, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâtul O______ S________, cu același domiciliu, acesta fiind numele corect al pârâtului chemat în judecată.

P___ întâmpinarea formulată, pârâtul O______ S________ și soția sa M____, au susținut că linia de hotar dintre cele două proprietăți a fost materializată prin acordul lor și al vecinului (reclamantul).

Au mai susținut că edificarea de către ei a magaziei pentru lemne și a unui grajd pentru vite s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în acest sens, că reclamantul, în urmă cu aproximativ 15 ani, atunci când a edificat grajdul pentru vite, nu a respectat distanța de 80 cm până la limita de hotar, că a încălcat-o, a desființat grajdul și a ocupat o parte din terenul lor.

S-a invocat nerespectarea dispozițiilor Codului civil și normelor P.S.I.

Ulterior, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a numitei O______ M____.

Audiați în instanță, la termenul din 13 iunie 2005, pârâții O______ M____ și O______ S________ au arătat că la f. 27 din dosar au depus plângere penală împotriva reclamantului J____ M____, solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prev. și ped. de art. 320 Cod penal, întrucât ei sunt proprietarii terenului în cauză, din care reclamantul le-a ocupat o parte, prin edificarea construcțiilor, că solicită condamnarea lui J____ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, că se constituie parte civilă, că solicită eliberarea terenului și daune morale în cuantum de 150 milioane lei.

P___ Încheierea din 13 iunie 2005 a Judecătoriei Gura Humorului s-a dispus disjungerea cauzei, în sensul că pentru acțiunea civilă în grănițuire formulată de către reclamantul J____ M____ a rămas dosarul nr. 774/05, iar pentru plângerea penală privind infracțiunea de tulburarea de posesie – prev. și ped. de art. 220 Cod penal – privind pe părțile vătămate O______ S________ și O______ M____ și inc. J____ M____ s-a format dosarul nou nr. 1437/05, care va fi repartizat și va primi termen cu citarea părților conform programului prin calculator al instanței, la noul dosar urmând a fi atașate copii după plângerea penală (f. 27,28 dosar) și după declarația părților vătămate (f. 57).

În cauză s-au administrat probe, respectiv s-au depus acte, s-au solicitat relații și s-au audiat martori, s-a dispus efectuarea unei cercetări locale și a unei expertize topo.

P___ Sentința civilă nr. 197 din 27 februarie 2006 a Judecătoriei Gura Humorului s-a admis acțiunea civilă pentru grănițuire, stabilindu-se linia de hotar între terenurile proprietățile pârâților pe aliniamentul 2- 4 – 13 – 14 – 19 (varianta II din raportul de expertiză, plan f. 167).

S-a mai dispus obligarea pârâților la plata către reclamant, în solidar, a sumei de 17.000.000 lei vechi – 1700 lei noi, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța a avut în vedere:

,,La Reforma agrară din 1945 J____ V_____ a fost împroprietărit cu lotul 108 din care face parte p.f. 44/5 de 839 mp din CF 208 F_____, fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr. xxxxx (f.9). Conform certificatelor de moștenitor nr. 73/1976 eliberat de Notariatul de Stat Câmpulung Moldovenesc (f. 7) și nr. 283/1996 eliberat de Notarul Public C_______ S______, reclamantul J____ M____ este unicul moștenitor al părinților său J____ V_____ și J____ O______ și în baza acestor acte s-a intabulat cu terenul și construcțiile moștenite, din care face parte și p.f. 44/5 în litigiu, în cartea funciară.

Așadar, în prezent reclamantul J____ M____ este proprietarul p.f. nr. 44/5 de 839 mp din CF 208 a comunei cadastrale F_____, teren situat în orașul F_____, jud. Suceava, învecinat pe o parte cu drum și pe altă parte (partea dreaptă vedere de la drum, unde e hotarul în litigiu) cu O______ S________ și M____.

Inițial, terenul a fost arabil, în ultimii ani și-a schimbat categoria de folosință, reclamantul edificând o gospodărie.

Conform art. 129 alin.6 Cod procedură civilă, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Așadar, nefiind sesizată, instanța nu analizează și nu se pronunță cu privire la construcții (nici ale reclamantului, nici ale pârâților). S-a subliniat că pârâții au arătat că reclamantul nu a respectat distanțele privind scurgerea apelor de ploaie de pe acoperișurile construcțiilor reclamantului și nici distanța la care trebuiau amplasate construcțiile, încă nu au ridicat nici o pretenție și nu au sesizat instanța cu nici un capăt de cerere în contra reclamantului, de aceea instanța nu se pronunță sub aceste aspecte, nici nu le analizează.

P___ titlul de proprietate nr. 3 din 26.06.1979 eliberat de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Județului Suceava (f. 82), pârâtul O______ S________ devine proprietarul unei camere, a unui grajd și a unei șuri situate în _________________________ oraș), primind dreptul de folosință asupra terenului aferent de 150 mp. Construcțiile vechi au fost demolate, iar pârâții au edificat în loc o casă, conform autorizației nr. 22/93 din 29.04.1980 (f. 81). Pentru terenul de 250 mp de sub construcțiile pârâților li s-a constituit dreptul de proprietate în baza Legii 19/91 eliberându-se titlul nr. 196/93 (f. 83). Dar construcțiile, inclusiv curtea ocupă o suprafață mai mare, pentru diferența de teren, respectiv p.f. 767/2 de 339 mp și p.f. 44/9 de 471 mp ambele din CF 426 a comunei cadastrale F_____, obținând dreptul de proprietate prin uzucapiune, constatat prin sentința civilă 234 din 18.03.2004 a Judecătoriei Gura Humorului în dosar nr. 325/2004 definitivă prin neapelare, în contradictoriu cu orașul F_____. În baza sentinței pârâții s-au intabulat în Cartea Funciară (f. 32,35).

Deci pârâții O______ S________ și O______ M____ sunt proprietarii celui de-al doilea teren în litigiu, identic cu p.f. 767/2 și 44/9 din CF 426 a comunei cadastrale F_____ (plan fila 33 verso).

Analizând planurile de situație întocmite de –a lungul timpului, depuse de părți la dosar, respectiv planurile din 25.05.1976, 20.11.1974, 5.06.1996, 05.07.1996, 10.01.1997 depuse de reclamant și planurile din 18.04.1975 și cele întocmite cu ocazia autorizării și demolării construcțiilor pârâților depuse de pârâți, se observă cu claritate că linia de hotar ce desparte terenurile părților, în litigiu, a fost până de curând perpendicular pe drumul public. În prezent, linia de hotar este sinuoasă și trece pe terenul reclamantului. Cu ocazia cercetării la fața locului părțile, deci și pârâtul, au confirmat că stâlpul de unde pleacă gardul despărțitor, de la drum, este același și acest punct de reper este fix, nefiind niciodată mișcat sau modificat. Văzut de la drum, dacă hotarul ar fi perpendicular pe drum, reclamantul ar putea trece pe lângă construcțiile sale și apa de ploaie de pe acoperișurile construcțiilor sale s-ar scurge pe terenul său, dar față de poziția actuală a gardului, reclamantul nu poate trece pe lângă construcțiile sale (anexe) și apa se scurge pe terenul pârâților.

Conform declarațiilor martorilor, când reclamantul a edificat construcțiile se putea trece pe lângă ele, fără a se muta gardul, confirmând că planurile de situație sus menționate indică situația reală a graniței dintre terenurile părților.

Având în vedere planurile de situație sus menționate, având în vedere că titlul reclamantului este mai vechi și deci preferabil, având în vedere că s-a dovedit că linia de hotar a fost cel puțin până în anul 1997 perpendiculară pe drum, instanța nu a luat în considerare planul de situație ce a stat la baza intabulării pârâților (fila 33 verso), întrucât acest plan reflectă situația terenului la 29.07.2003 și nu cea existentă faptic în ultimii 30 de ani (cum au invocat pârâții în procesul de uzucapiune).

Atât planul de situație, cât și martori, dar și expertiza topo, confirmă că pârâții ocupă mai mult teren (1084 mp) decât dețin în acte (1059 mp), iar reclamantul mai puțin (în fapt 860 mp față de 2049 mp cât figurează în acte), deci gardul a fost mutat în interiorul proprietății reclamantului, deposedându-l de pe reclamant prin ocuparea terenului de către pârâți.

Datorită construcțiilor existente, linia de hotar inițială perpendiculară pe drum nu mai poate fi stabilită ca linie actuală de hotar fără demolarea unor construcții sau fără a da posibilitatea proprietarilor se le întrețină, de aceea părțile au fost de acord ca linia de hotar să se stabilească între construcțiile existente.

Acțiunea a fost întemeiată și a fost admisă.

Ținând cont de înțelegerea părților în sensul arătat mai sus, dar și de actele și starea de fapt de care a vorbit mai sus, instanța, în baza art. 584 Cod civil, a stabilit că linia de hotar conform planului anexa 2 a raportului de expertiză (f. 107), pentru ca atât reclamantul cât și pârâții să poată trece pe lângă construcțiile lor fără a trece linia de hotar și astfel să le poată întreține, iar apa de ploaie ce se scurge de pe acoperișuri să cadă pe terenurile ce aparțin proprietarilor construcțiilor.

Întrucât pârâții nu au recunoscut pretențiile reclamantului la prima zi de înfățișare, căzând în pretențiile reclamantului, conform art. 274 Cod procedură civilă, instanța i-a obligat pe pârâți, în solidar, să plătească reclamantului suma de 17.000.000 lei vechi – 1700 lei noi cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxele judiciare și timbrele judiciare, contravaloarea expertizei, onorariul avocatului, contravaloarea transportului la instanță a reclamantului și costul obținerii actelor depuse ca probe la dosar, având în vedere prețurile practicate pe piață.

P___ Sentința penală nr. 137 din 30 martie 2006 a Judecătoriei Gura Humorului – Dosar 271/2006 – s-a dispus achitarea inculpatului J____ M____, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută și pedepsită de art. 220 Cod penal, în baza prev. art. 11 pect. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, respingerea pretențiilor civile formulate de către părțile vătămate, precum și obligarea fiecăreia dintre părțile vătămate la plata către stat a unei sume în cuantum de 30 ron (lei vechi) cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a avut în vedere:

,,Examinând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic B____ V_____, certificatul de moștenitor nr. 7/1976 eliberat după defunctul J____ D. V_____, certificatul de urbanism, autorizația de construire, proiectul construcției, sentința civilă nr. 234 din 18 martie 2004 a Judecătoriei Gura Humorului, încheierea de intabulare nr. 728 din 30 aprilie 2004, extras de carte funciară, certificatul nr. 774/2005 din 10 martie 2006, sentința penală nr. 315 din 5 septembrie 2005, declarațiile martorilor S________ I_____, P________ I___, Sahlean I___, R_____ I___, probe coroborate cu declarațiile părților, instanța reține următoarea situație de fapt:

Între familia părților vătămate și familia inculpatului au existat mai multe procese civile și penale, cu privire la întinderea suprafețelor de teren cu care se învecinează și la amplasamentul construcțiilor ridicate pe o parte din aceste suprafețe de teren. Din raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. 774/2005 ce a avut ca obiect „grănițuire” (fila 40) rezultă că terenul deținut de inculpatul J____ M____ în baza certificatului de moștenitor nr. 73/1976 după defunctul J____ D. V_____, în care sunt menționate parcelele nr. 149, 44/5 și 44/13 toate din CF nr. 208 a comunei cadastrale F_____, în suprafață totală de 2049 mp, are în realitate suprafața de 1830 mp, iar terenul deținut de partea vătămată O______ S________ are suprafața de 1084 mp față de 1059 mp intabulați.

Din declarațiile martorilor se reține că inculpatul în momentul când a ridicat construcțiile nu a ocupat nici într-un fel vreo suprafață de teren aflată în posesia părților vătămate.

Mai mult decât atâta, acest lucru l-au declarat chiar părțile vătămate în fața instanței de judecată, atunci când au fost ascultate.

Problema grănițuirii proprietăților a fost soluționată prin sentința civilă nr. 197 din 27 februarie 2006 a Judecătoriei Gura Humorului.

Așa fiind, instanța în baza prev. art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală va achita inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie prev. de art. 220 Cod penal.

Conform prev. art. 346 alin.3 Cod procedură penală, instanța va respinge capătul din cerere privind pretențiile civile formulate de către părțile vătămate.

Văzând și dispozițiile art. 192 pct. 1 lit.a Cod procedură penală.

P___ Sentința penală nr. 470 din 9 iunie 2006 a Tribunalului Suceava s-au admis recursurile părților vătămate și trimisă cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului în vederea efectuării de cercetări față de făptuitorul J____ M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare, prev. de art. 220 Cod penal.

P___ Rezoluția din 10 august 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului – Dosar nr. 544/P/2006 - s-a dispus neînceperea urmăririi penală față de J____ M____ pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 alin.1 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, întrucât fapta nu există.

P___ Rezoluția din 6 octombrie 2007 a P___ Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului s-a dispus respingerea plângerii formulate de către cei doi petenți, ca nefondată.

P___ Decizia nr. 644 din 13 iunie 2006 a Tribunalului Suceava s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către pârâții O______ S________ și O______ M____ împotriva sentinței civile nr. 197 din 27 februarie 2006 a Judecătoriei Gura Humorului (dosar nr. 774/2005), apelanții fiind obligați la plata către intimatul reclamant J____ M____ a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 500 Ron.

P___ Decizia nr. 1832 din 26 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava – D___ nr. XXXXXXXXXXXX – s-a dispus admiterea recursului declarat de pârâții O______ S________ și O______ M____, casată decizia atacată și trimisă cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului.

P___ Decizia nr. 1027 din 20 mai 2009 a Tribunalului Suceava s-a dispus admiterea recursului declarat de către pârâți, casată sentința civilă atacată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

S-a avut în vedere:

,,Potrivit deciziei în interesul legii nr. 32/2998 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ori de câte ori pe calea acțiunii în pretenții se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară pentru determinarea competenței materiale sau a căii de atac.

Aceiași decizie a reținut că acțiunile patrimoniale nu pot fi considerate neevaluabile în bani, întrucât o asemenea susținere contravine naturii intrinseci a dreptului patrimonial.

S-a mai arătat că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție „transferă” caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși, astfel că procesul va putea fi evaluabil în bani ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial real se de esență.

Dezlegările date problemelor de drept prin decizia în interesul legii sunt obligatorii conform art. 329 alin.3 Cod procedură civilă.

În speță, acțiunea promovată are clar conținut patrimonial, întrucât tinde la apărarea dreptului de proprietate, astfel că, nerezultând o valoare mai mare de 100.000 lei, calea de atac este cea a recursului, conform art. 282 ind. 1 alin.1 Cod procedură civilă.

Întrucât în speță, se impune efectuarea unei expertize topo, lipsa acesteia echivalând cu necercetarea fondului, expertiză care nu poate fi realizată în recurs, conform art. 305 Cod procedură civilă, în baza art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, se impune admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate, trimițându-se cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru efectuarea expertizei topo, conform deciziei nr. 1932/2006 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Conform art. 305 alin.3 Cod procedură civilă, prima instanță va ține cont cu ocazia rejudecării, de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost atacată.,,

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Gura Humorului sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 25 septembrie 2009.

În cauză, față de îndrumările deciziei de casare, s-a dispus efectuarea unei expertize topo, la care s-au formulat obiecțiuni de ambele părți, care au necesitat completări ale raportului de expertiză, cu deplasări ale expertului la fața locului.

Mandatarul pârâtului O______ S________ – O______ L____ – nu a dat voie expertului topo să aplice procedeul tehnic de a răspunde la aceste obiecțiuni, astfel că s-a dispus ca Poliția F_____ să acorde sprijin expertului pentru efectuarea măsurătorilor necesare.

Chiar și în aceste condiții, conform relațiilor comunicate de către expertul topo și Polița F_____, O______ L____ a încercat să îl împiedice pe expertul topo la efectuarea măsurătorilor necesare, prin nepermiterea accesului în curtea părinților săi, O______ S________ și O______ M____, că expertul a încercat să efectueze măsurătorile fără încălcarea proprietății, dar O______ L____ s-a opus, a devenit agresiv, a adresat amenințări și cuvinte jignitoare expertului pentru efectuarea măsurătorilor, a distrus o parte din acest gard, rupând câteva scânduri, iar la un moment dat a încercat să îl bruscheze pe expertul topo, fiind oprit de către un lucrător de poliție.

Conform aceleiași relații, în cauză s-a întocmit dosarul penal cu nr. unic 1076/P/2012 din 31 august 2012, în care, prin Rezoluția din 28 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, a fost confirmată începerea urmăririi penale față de O______ L____, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 Cod penal.

În urma acestora, de către expert s-a mai arătat că, față de poziția lui O______ L____, a luat elementele aproximativ, că nu are certitudinea măsurătorilor, iar în cazul nepotrivirilor, acestea se datorează poziției mandatarului, că părțile au arătat un singur hotar sigur netulburat, care s-a luat de referință, acesta fiind al pârâților, opus cel cu reclamantul, de la care mandatarul nu a dat voie să se măsoare în fața organelor de ordine, că măsurătorile s-au făcut cu aparatul laser de la distanță.

P___ sentința civilă nr. 395 din 5 aprilie 2013, Judecătoria Gura Humorului a admis acțiunea, în parte, privind pe reclamantul J____ M____, și pe pârâții O______ S________, având ca obiect grănițuire.

A stabilit linia de hotar între terenurile proprietatea părților pe aliniamentul 2 - 18 - xxxxxxxxxxxxxxx - 42 - 58 (linie de hotar colorată cu albastru), conform Raportului de expertiză tehnică judiciar întocmit de exp. topo B_______ G_______, în dosarul nr. 544/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului și depus la prezenta cauză și aflat la f. 9-26 dosar (vol.I).

A obligat pe pârâți, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, J____ V_____ – autorul reclamantul – a fost împroprietărit, la Reforma Agrară din 1945, cu lotul 108, care include și p.f. nr. 44/5 – 839 mp, înscrisă în Cartea Funciară nr. 208 a comunei cadastrale F_____ și pentru care s-a eliberat Titlul de proprietate nr. xxxxx (f.9).

Reclamantul este unicul moștenitor al părinților săi J____ V_____ și J____ Olimpiada, așa cum rezultă din Certificatul de moștenitor nr. 73/1996 și nr. 283/1996.

În baza acestor acte, reclamantul s-a intabulat cu terenul și construcțiile moștenite, terenul incluzând și p.f. nr. 44/5, reclamantul fiind proprietarul acestor imobile, situate pe raza orașului F_____, învecinat cu drumul, precum și cu pârâții O______ S________ și M____.

Inițial, terenul a fost arabil, însă în ultimii ani și-a schimbat categoria de folosință, prin edificarea de către reclamant a unei gospodării.

P___ Titlul de proprietate nr. 3 din 26 iunie 1979 eliberat de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Județului Suceava, pârâtul O______ S________ a devenit proprietarul unei camere, a unui grajd și a unei șuri situate pe raza comunei F_____ (actualmente orașul F_____), privind dreptul de folosință asupra terenului aferent de 150 mp.

Construcțiile vechi au fost demolate, pârâții edificând în locul lor o casă, conform autorizației nr. 22/1993 din 29 aprilie 1980.

Pentru terenul de 250 mp de sub construcții, pârâților li s-a constituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 fiind eliberat titlul nr. 196/1993.

P___ Sentința civilă nr. 234 din 18 martie 2004 a Judecătoriei Gura Humorului – Dosar nr. 325/2004 – s-a admis acțiunea civilă în constatare formulată de reclamanții O______ M____ și O______ S________, în contradictoriu cu __________________________, constatându-se că reclamanții au dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 809 mp, id. cu p.f. nr. 767/2 – 338 mp și nr. 44/9 – 471 mp, ambele din Cartea Funciară nr. 426 a comunei cadastrale F_____, conform planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate depus la doar, sentință definitivă prin neapelare și în baza căreia s-au intabulat.

Conform art. 584 din Vechiul Cod civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.”

Conform art. 208 Cod procedură civilă, părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării, dar și să permită expertului efectuarea lucrării.

Împrejurarea că mandatarul pârâtului prin actele de rezistență injustă fizică la efectuarea lucrării, chiar și în prezența lucrătorilor de poliție, conducând la concluzionarea de către expert la o incertitudine a măsurătorilor a fost apreciată de către instanță ca un început de dovadă pentru reclamant cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, urmând ca, în contextul administrării tuturor celorlalte probe, al prevederilor legale mai sus arătate, să admită, în parte acțiunea reclamantului.

Astfel, instanța a dispus stabilirea liniei de hotar între terenurile proprietatea părților pe aliniamentul 2-18-xxxxxxxxxxx-42-58 (linie de hotar colorată cu albastru), conform Raportului de expertiză întocmit de expertul topo B_______ G_______, în dosarul nr. 544/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, depus la prezenta cauză și aflat la f. 9-26 dosar (vol.I).

Instanța a avut în vedere aspectele mai sus arătate, înscrisurile depuse la dosar, probele aflate la doar, că expertiza topo întocmită de către expertul topo B_______ G_______ în cauza penală nu a fost contestată de nici o parte, că părțile au permis expertului efectuarea de măsurători, că aceasta este ulterioară expertizei efectuate de către B____ V_____, iar aceasta din urmă a fost avută în vedere la efectuarea expertizei din dosarul penal, diferențele dintre cele două expertize, că expertiza topo din dosarul penal a concluzionat că reclamantul nu a ocupat nici o suprafață din terenul pârâților.

În temeiul prevederilor legale mai sus arătate, precum și ale art. 274 Cod procedură civilă, instanța a dispus obligarea pârâților, la plata către reclamant a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu plata a jumătate din timbraj, onorariu expert, restul cheltuielilor fiind compensate.

Împotriva sentinței civile nr. 395/5.04.2013 au declarat apel în data de 22 mai 2013 pârâții O______ S________ și O______ M____, prin mandatar O______ S_____, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare au arătat că judecarea cauzei de față a mai parcurs un ciclu procedural prin Decizia civilă nr. 1027 din data de 20 mai 2009 a Tribunalului Suceava, fiind admis recursul lor cu trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare cu îndrumarea de a se efectua o nouă expertiză topografică privind stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți.

Cu ocazia rejudecării s-a dispus efectuarea unei noi expertize de către inginerul F_____ Jenică și s-a atașat dosarul penal nr. 544/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului în care a fost efectuată o expertiză de către ing. B_______ G_______ care este aproape identică cu cea efectuată de către ing. B____ V_____, expertiză considerată nerelevantă de către instanța de control judiciar.

Expertul F_____ Jenică s-a deplasat de mai multe ori la fața locului, efectuând măsurători cu mijloace tehnice de ultimă generație și întocmind 5 suplimente la raportul inițial.

Din adresa expertului din 15.02.2012 (f.51) rezultă că au o situație cadastrală clară, iar reclamantul nu are o situație cadastrală clară, nu are autorizație pentru construcțiile edificate și nu a respectat regimul de construire. Din raportul de expertiză ( nr. 2 și 3) mai rezultă că nu dețin teren pentru care nu au acte sau suprafețe de la alte persoane, iar reclamantul dispune de planuri cu totul aproximative. In acest context, s-a solicitat judecarea cauzei, în baza acestui raport, expertul nemaiavând de făcut alte completări, ei solicitând stabilirea hotarului pe alin. K - L, conform concluziilor depuse la termenul din 29.03.2013. Instanța nu analizează expertiza efectuată în rejudecare, ci comportamentul mandatarului pârâților care la ultima deplasare a expertului în teren s-a opus măsurătorilor, fiind ofensat de prezența poliției care a avut o atitudine agresivă față de pârâți, fiind obligați să cheme Serviciul de urgentă 112, cauză care nu apare în adresa Poliției către Judecătoria Gura Humorului.

Practic, instanța nu se conformează decât parțial indicațiilor date de tribunal și cu toate că a dispus efectuarea unei noi expertize, în final, nu o ia în considerare, datorită atitudinii recalcitrante a mandatarului pârâților. Consideră că în mod greșit instanța a stabilit linia de hotar conform expertizei efectuate de ing. B_______ G_______ în dosarul penal, expertiză care nu a fost folosită în căile de atac, deși exista din 20.07.2007, nu a fost pusă niciodată în discuția părților în dosarul civil, fiind practic o copie după expertiza efectuată de ing. B____ V_____ pe care pârâții au contestat-o, recursul fiindu-le admis pentru acest motiv.

Nu sunt de acord cu modalitatea de compensare a cheltuielilor de judecată, cheltuielile suportate de pârâți și mandatarul acestora fiind mult mai mari.

Față de cele arătate solicită admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul stabilirii liniei de hotar pe alin. K - L din planul de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de ing. F_____ Jenică, conform concluziilor scrise în perima instanță, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul-intimat J____ M____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și în consecință menținerea sentinței civile atacate, ca fiind legală și temeinică.

În motivare a arătat că prin acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului și înregistrată sub nr. 774 din 23.03.2005, subsemnatul, l-a chemat în judecată pe pârâtul O______ S________ pentru a stabili linia dintre hotar dintre terenul proprietatea sa și terenul proprietatea pârâților și să se dispună punerea semnelor de hotar corespunzătoare. Această cauză a parcurs un ciclu procedural iar prin Decizia civilă nr.1027 /20.05. 2009 a Tribunalului Suceava s-a dispus admiterea recursului pârâților O______ și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond cu îndrumarea de a se efectua o nouă expertiză topografică privind stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Gura Humorului sub nr. XXXXXXXXXXXXX.

În cauză, față de îndrumările deciziei de casare s-a dispus efectuarea unei expertize topo, la care atât reclamantul cât și pârâții au formulat obiecțiuni care au necesitat completări la raportul de expertiză ( cu deplasări ale expertului la fata locului.

Mandatarul pârâtului O______ S________ - O______ L____ nu a dat voie expertului topo să aplice procedeul tehnic de a răspunde la aceste obiecțiuni, astfel că, s-a dispus ca Poliția F_____ să acorde sprijin expertului la fata locului.

Chiar și în aceste condiții, conform relațiilor comunicate de către expertul topo și Poliția F_____, mandatarul părților a încercat să împiedice pe expertul topo la efectuarea măsurătorilor necesare (ocazie cu care s-a întocmit dosarul penal nr.l076/P/2012 în care a fost confirmată începerea urmăririi penale față de O______ L____ pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice - art.321 alin.l CP.

Datorită atitudinii mandatarului O______ L____ - expertul a considerat că nu are certitudinea măsurătorilor, însă precizează că părțile au arătat un singur hotar netulburat care s-a luat de referință, acesta fiind al pârâților, opus cu cel al reclamantului, de la care mandatarul O______ L____ nu a dat voie să se măsoare nici măcar în fața organelor de ordine, că măsurătorile s-au făcut cu aparatul laser de la distanță.

Consideră că în mod corect, instanța de fond a admis acțiunea și s-a dispus stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 2-18-xxxxxxxxxxx-42-58 - linie de hotar colorată cu albastru, conform raportului de expertiză, întocmit de expertul B_______ G_______ în dosarul cu nr.544/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului aflat (în prezenta cauză) la fila 9-26 dosar (vol.I). Aceasta explică faptul că nu a fost contestată de nici una din părți; diferențele dintre cele două expertize a lui (B____ V_____ și a lui B_______ G_______, este în sensul să în dosarul penal expertul B_______ G_______ a concluzionat că reclamantul-apelant nu a ocupat nici o suprafață de teren din terenul pârâților.

Expertul B_______ G_______ a identificat și terenul pârâților (ceea ce expertul F_____ Jenică nu a reușit datorită opoziției lui O______ L____) și a concluzionat în mod corect faptul că în total în CF 1004 și 426 F_____, pârâții sunt intabulați cu suprafața de 1059 m.p iar la expertiză s-a măsurat suprafața de 1087 m.p, astfel că O______ S________ și O______ M____ dețin cu 28 m.p mai mult față de acte (în mod sigur pârâții nu au mai permis identificarea terenului și de către expertul F_____ Jenică deoarece știau exact că în fapt dețin mai mult teren decât în acte).

Terenul lui intabulat la Cartea Funciară (sunt extrase CF depuse la dosarul cauzei) este în suprafață de 2049 m.p, însă în fapt el deține doar 1828 m.p.

Din cercetările efectuate de către P________ de pe lângă Judecătoria Gura Humorului rezultă foarte clar faptul că „numitul J____ M____ nu ocupă teren din cel deținut de soții O______ S________ și M____”.

Faptul că scurgerea apelor pluviale se face pe terenul pârâților nu poate conduce la ideea că linia de hotar ar trebui stabilită după locul scurgerii apelor pluviale.

La dosarul cauzei sunt depuse: autorizația sa de construcție din care rezultă că aceste construcții sunt edificate cu mult înainte de intabularea pârâților și că aceștia - pârâții O______ nu s-au la edificarea construcțiilor, mai mult decât atât în momentul în care s-au intabulat în 2004 nu au constatat că există vreo nelămurire în privința terenului deținut de ei specificând că nu au fost tulburați în folosința terenului de către cineva.

De asemenea, s-a depus și certificatul de urbanism a lui J____,
rugând a avea în vedere ca și probă în dosarul cauzei, schița de plan eliberată de
Primăria Orașului Gura Humorului, schiță care a stat la baza obținerii
autorizației de construire pentru construcțiile anexă edificate de J____ M____ în
perioada anterioară anului 1989 în partea în care se învecinează cu proprietatea
O______; în funcție de această schiță, roagă să se observe și planul de situație
nr.8949/29.07.2003 întocmit de OCPI, care face parte integrantă a sentinței civile nr.234/8.03.2004, pronunțată în dosarul civil nr. /2004 a Judecătoriei Gura Humorului, iar în concluzie, linia despărțitoare dintre cele două proprietăți nu intersectează nici o construcție de pe proprietatea lui.

Așadar, nu se poate concluziona (în mod nereal de către expertul F_____ Jenică) faptul că: la expertiză s-a avut în vedere planul de situație folosit la intabularea pârâților O______ în anul 2004 (care nu intersecta nici o construcție a reclamantului J____);

În dosarul nr.774/2005 s-a reținut de către completul titular (care a efectuat o cercetare locală) în urma audierii martorilor faptul că, atunci când reclamantul J____ M____ a edificat construcțiile se putea trece pe lângă ele fără a se muta gardul, a se observa și reține că titlu său este mai vechi și deci preferabil;

Atât planurile de situație cât și martorii (dosar nr.774/2005) și expertiza topo (a lui B_______ Gh., cel care a identificat cu acordul pârâților și terenul lui O______) confirmă că pârâții ocupă mai mult teren (1084 m.p) decât dețin în acte (1059 m.p) iar reclamantul mai puțin (1828 m.p față de 2049m.p cât figurează în acte), deci gardul , linia de hotar (care cel puțin până în 1997 a fost perpendicular pe drum) a fost mutat în interiorul proprietății lui, deposedându-1 pe acesta de o parte din teren; totodată a fost împiedicat să mai treacă pe lângă construcțiile sale iar apoi apa de ploaie (datorită mutării gardului de către O______ în interiorul terenului lui J____) se scurge pe terenul lui O______.

Tot în acest dosar nr.774/2005 s-a reținut că părțile au fost de acord ca linia de hotar să se stabilească între construcțiile existente; acest aspect ar trebuie coroborat cu susținerile expertului B_______ G_______ care afirmă cu tărie că „în situația în care părțile construiau gard prin spatele gospdăriilorC.4 și C.3 și a magaziei C.6, neexistând întreruperea de gard, nu existat nici un litigiu".

În ultimul rând, dar nu lipsit de importanță, el a fost prezent la fiecare termen de judecată și și-a manifestat intenția finalizării litigiului prin efectuarea unor concesii de către ambele părți însă mandatarul pârâților, O______ L____ a fost tot timpul împotriva finalizării acestui litigiu.

Atâta timp cât expertul F_____ Jenică nu a reușit să identifice terenul pârâților (datorită opoziției exprese a mandatarului O______ L____ - care ar trebui amendat deoarece nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată) nu se poate stabili o linie de hotar doar pe simple presupuneri; expertul afirmă în raportul de expertiză suplimentar 5 că pârâtul, în fața celor prezenți s-a opus. A luat elementele tehnice care îi trebuiau aproximativ. Față de pretențiile pârâtului nu are certitudinea măsurătorilor. Deci sunt eventual mici nepotriviri acestea se datorează poziției pârâtului ... s-a arătat un singur hotar netulburat care s-a luat de referință, acesta fiind al pârâtului opus cu cel al lui, de la care pârâtul nu a dat voie să se măsoare chiar în fața organelor de ordine.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:

P___ Decizia nr. 1832 din data de 26 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava( dosar nr. XXXXXXXXXXXX) s-a admis recursul declarat de pârâții-recurenți s-a casat decizia nr. 644 din data de 13 iunie 2006 a Tribunalului Suceava și s-a trimis cauza spre rejudecare în apel cu argumentul că pârâții-recurenți au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză iar înainte de dezbaterile din data de 27 februarie 2006, prin apărătorul acestora, au susținut că se impune efectuarea unui supliment la raportul de expertiză sau efectuarea unei noi expertize pentru a se pune în evidență anumite împrejurări( edificarea unor construcții de reclamant fără autorizație pe linia veche de hotar, ignorarea hărților cadastrale existente, explicate pe larg în nota de obiecțiuni de la dosar și care, nemotivat, au fost înlăturate.

Or, a reținut instanța de recurs în argumentarea soluției sale, decelarea elementelor criticate are un caracter determinant pentru justa soluționare a cauzei.

P___ Decizia nr. 1027 din data de 20 mai 2009 a Tribunalului Suceava, s-a admis recursul declarat de pârâții-recurenți și s-a dispus casarea sentinței civile nr. 197 din data de 27 februarie 2006 a Judecătoriei Gura Humorului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, întrucât în speță se impunea efectuarea unei expertize topo iar, în rejudecare, prima instanță s-a conformat dispozițiilor instanței de control judiciar și a dispus administrarea probei cu un nou raport de expertiză de către expertul F_____ Jenică pentru clarificarea aspectelor reținute de către instanța de control judiciar, expertiză la care s-au formulat obiecțiuni de ambele părți, care au necesitat completări ale raportului de expertiză, cu deplasări ale expertului la fața locului.

Din adresa din data de 18 iunie 2012 a expertului F_____ Jenică rezultă că s-a deplasat în teren unde împreună cu părțile a identificat cele cuprinse în obiecțiuni, însă a arătat că mandatarul pârâtului O______ S________, O______ L____ nu a dat voie expertului topo să aplice procedeul tehnic de a răspunde la aceste obiecțiuni, astfel că s-a dispus ca Poliția F_____ să acorde sprijin expertului pentru efectuarea măsurătorilor necesare, după cum rezultă din procesul-verbal întocmit de expert de la f.15-ds. fond.

În acest proces verbal se consemnează de către expert împrejurarea că mandatarul pârâtului, O______ L____, s-a opus stabilirii axului cadastral, arătând că, mai întâi, să se măsoare terenul lui J____ M____ iar concluzia expertului a fost că ,,față de poziția mandatarului O______ L____ de a nu lăsa să se stabilească axul cadastral între cele două părți pornind de la planul cadastral întocmit de M______ V_____ în data de 29 iulie 2003, plan înregistrat de BOCPI Gura Humorului, nu pot stabili grănițuirea și răspunde la obiectivul stabilit de instanță”(f.15-ds. fond).

Urmare a atitudinii mandatarului pârâtului-apelant, prin încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2012, Judecătoria Gura Humorului a dispus din nou efectuarea unei adrese către expert pentru a procedat la completarea raportului de expertiză dispus de către instanță, cu concursul Poliției orașului F_____, dar expertul nu a putut să efectueze măsurătorile datorită atitudinii agresive a mandatarului pârâtului-apelant care, în prezența lucrătorilor de poliție, a împiedicat expertul în mod violent să efectueze măsurătorile, nepermițând accesul expertului în curtea părinților săi, O______ S________ și O______ M____ și s-a urcat pe gardul părinților săi pentru a bloca vizibilitatea expertului pentru efectuarea măsurătorilor, a distrus o parte din acest gard rupând câteva scânduri și a încercat să îl bruscheze pe expertul topo, fiind oprit de un lucrător de poliție, după cum rezultă din adresa nr. xxxxxx din data de 11 octombrie 2012 a Poliției orașului F_____, jud. Suceava(f.25-ds.fond),

În raportul de expertiză suplimentar nr. 5 din data de 14 decembrie 2012, expertul a arătat că față de poziția pârâtului, a luat elementele tehnice care îi trebuiau aproximativ și față de pretențiile pârâtului, nu are certitudinea măsurătorilor(f.45).

După cum rezultă din dispozițiile art. 201 al. 1 Cod pr. civilă, administrarea probei cu expertiză se dispune pentru lămurirea unor împrejurări de fapt care presupun cunoștințe de specialitate și care nu pot fi stabilite decât cu ajutorul acestui mijloc de probă științific.

Grănițuirea reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți. Dacă între aceștia nu există conflict, ea este o simplă operațiune materială realizată prin acordul părților. În caz de conflict însă, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.

S-a arătat că acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți.

Or, atâta timp cât expertul nu a reușit să efectueze măsurătorile suprafeței de teren proprietatea pârâților-apelanți, nu a reușit să stabilească limitele dintre proprietăți și linia de hotar reală, nu există nici o certitudine că situația de fapt reținută de expert în suplimentul la raportul de expertiză agreat de pârâții-apelanți este cea reală ( acest lucru fiind reținut chiar de expert), astfel că această expertiză nu are nici o valoare probatorie, nefiind concludentă, având în vedere că administrarea ei nu a dus la dezlegarea pricinii, după cum în mod corect a reținut prima instanță.

După cum rezultă din procesul verbal întocmit de expert în data de 16 iunie 2012, neînțelegerile dintre expert și mandatarul pârâtului-apelant au pornit de la pretenția mandatarului pârâtului-apelant care s-a opus stabilirii axului cadastral, insistând ca expertul să măsoare mai întâi terenul lui J____ M____ iar la următoarea deplasare a expertului, a împiedicat expertul în mod violent să efectueze măsurătorile, nepermițând accesul expertului în curtea părinților săi, O______ S________ și O______ M____ și s-a urcat pe gardul părinților săi pentru a bloca vizibilitatea expertului pentru efectuarea măsurătorilor, după cum rezultă din adresa nr. xxxxxx din data de 11 octombrie 2012 a Poliției orașului F_____, jud. Suceava(f.25-ds.fond).

Or, părțile nu sunt îndreptățite să îi dea indicații expertului tehnic judiciar desemnat de instanța de judecată cum să efectueze măsurătorile, având în vedere gradul științific al acestuia, ci sunt sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării, după cum rezultă din dispozițiile art. 208 al. 2 Cod pr. civilă iar administrarea probei cu expertiză este dispusă de către instanță pentru stabilirea situației de fapt reale și nu a celei dorite de o parte sau cealaltă.

După cum rezultă din dispozițiile art. 315 al. 1 Cod pr. civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe nu sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, ci și pentru părțile din dosar, dată fiind autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțată în recurs.

Contrar susținerilor pârâților-apelanți, instanța de fond s-a conformat indicațiilor date de instanța de casare și a procedat la administrarea probei cu expertiză topografică și cadastrală și a acordat numeroase termene în acest sens, dar expertul nu a putut să facă măsurătorile pentru stabilirea situației de fapt reale datorită opoziției manifeste a mandatarului pârâtului-apelant, care este fiul pârâților-apelanți iar aceștia din urmă nu au făcut nimic să împiedice această situație, nesocotindu-și obligațiile prevăzute de art. 208 al. 2 Cod pr. civilă, astfel încât prima instanță a trebuit să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată îndreptată împotriva lor pe baza probei deja administrate în dosarul penal și anume, expertiza întocmită de expertul B_______ G_______ care este opozabilă părților, atâta timp cât expertiza întocmită de expertul B____ V_____ în primul ciclu procesual a fost înlăturată de instanța de recurs.

Cum expertiza și suplimentele la raportul de expertiză efectuate de expertul F_____ Jenică în rejudecare nu au nici o valoare probatorie datorită faptului că pârâții-apelanți nu au acordat concursul expertului în vederea efectuării corecte a măsurătorilor și nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt( după cum rezultă din dispozițiile art. 108 al. 4 Cod pr. civilă), acest motiv de apel va fi respins ca neîntemeiat.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la faptul că reclamantul-intimat nu a depus acte de proprietate pentru terenul limitrof, tribunalul reține că acesta este neîntemeiat, în condițiile în care reclamantul a depus la dosar certificatul tabular nr. 7338 din data de 2 septembrie 1996 de dată recentă, certificatul de moștenitor nr. 73/1976 și titlul de proprietate de la f.9-ds. fond, din care rezultă că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren limitrofe ca efect al moștenirii legale, nefiind invocat sau dovedit faptul că suprafața de teren proprietatea reclamantului ar fi trecut în proprietatea statului sau ar fi făcut obiectul cooperativizării, împrejurare care ar fi avut ca obiect ieșirea din patrimoniul autorilor reclamantului a suprafețelor de teren învecinate proprietății apelanților iar actele de proprietate prezentate de acesta nu ar fi avut valoare juridică, în absența procedurii prealabile a reconstituirii prevăzute de legile de fond funciar.

Pe de altă parte, în literatura de specialitate anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil, s-a susținut că acțiunea în grănițuire se situează la limita dintre acțiunile petitorii și cele posesorii, întrucât ea nu pune în discuție existența a însuși dreptului real, în general, pe de o parte, iar, pe de altă parte, prin ea nu se apără posesia, ca în cazul strămutării de hotare. S-a arătat că, în cazul acțiunii în grănițuire, părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate, fără a fi însă obligate a dovedi însăși existența dreptului asupra porțiunilor de teren pentru care se stabilește hotărnicia iar într-o astfel de acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu al cărei contur este fixat decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile.

Tribunalul reține că instanța de fond a fost învestită cu o acțiune în grănițuire, linia de hotar dintre proprietățile părților este contestată, operațiunea de delimitare prin semne exterioare a proprietăților părților nu putea fi efectuată decât prin intermediul unei expertize de specialitate, valoarea probatorie a expertizei întocmite în cauză de expertul B____ V_____ a fost înlăturată de către instanța de recurs iar expertiza și suplimentele ulterioare la raportul de expertiză întocmite de expertul F_____ Jenică nu au nici o valoare probatorie pentru motivele expuse mai sus, astfel încât instanța de fond a fost nevoită să își fundamenteze soluția pe celelalte probe deja existente la dosarul cauzei și în dosarul atașat pentru consultare( probă deja admisă), printre care se numără și expertiza tehnică judiciară întocmită de expertul B_______ G_______ în dosarul penal nr. 544/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului și care are valoare probatorie, fiind întocmită în condiții de contradictorialitate și este opozabilă părților, pârâții-apelanți fiind părți vătămate și nu au solicitat efectuarea unei expertize contrarii în dosarul penal.

Din acest raport de expertiză rezultă că pârâții-apelanți dețin la locul în litigiu suprafața de 1087 mp din care suprafața de 1059 mp este înscrisă în cartea funciară iar 28 mp fiind deținuți în plus față de acte, reclamantul-intimat necontestând dreptul de proprietate al pârâților-intimați asupra suprafețelor de teren iar terenul deținut de reclamantul-intimat este identic cu terenul descris în Certificatul de moștenitor nr. 7/17 august 1976, la punctul nr. 1, teren în suprafață de 2049 mp, reclamantul-intimat deținând în fapt suprafața de 1828 mp teren.

În raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ G_______ se arată că din analiza gardului și din suprapunerea cadastrală se poate considera că nu există gard între grajdul C4 al lui J____ M____ și grajdul, C3, al lui O______ S________, de asemenea, nu există gard în spatele magaziei, C6, a lui J____ M____ și că linia de hotar reală este colorată cu albastru și este delimitată de punctele 2,18,148, 144, 147,42,58.

Pârâții-apelanți critică hotărârea primei instanțe cu argumentul că linia de hotar a fost stabilită conform expertizei efectuate de ing. B_______ G_______ în dosarul penal, expertiză care nu a fost folosită în căile de atac, deși exista din 20.07.2007, nu a fost pusă niciodată în discuția părților în dosarul civil, fiind practic o copie după expertiza efectuată de ing. B____ V_____ pe care pârâții au contestat-o, recursul fiindu-le admis pentru acest motiv, dar nu indică prin cererea de apel în ce mod sunt nemulțumiți de situația de fapt reținută de expertul B_______ G_______ și care sunt aspectele pe care le critică.

În plus, ei nu au contestat expertiza întocmită de expertul B_______ G_______ în dosarul penal prin solicitarea unei contraexpertize, expertiza fiind întocmită în condiții de contradictorialitate, în prezența părților, după cum rezultă din procesul verbal din data de 22 decembrie 2006 de la f. 36-ds. nr. 544/P/2006.

Contrar susținerilor pârâților-apelanți, la întocmirea noii expertize, expertul B_______ G_______ a verificat aspectele reținute în expertiza întocmită anterior de expertul B____ V_____, constatând faptul că există diferențe între situația existentă în teren și aspectele consemnate în raportul de expertiză întocmit de expertul B____ V_____, dar că aceste diferențe sunt admise și se încadrează în eroarea de măsurare a aparatului. S-a mai arătat că în dreptul chioșcului lui O______ S________, s-a indicat de fiecare dată altfel locul de intersecție a gardurilor, deoarece o plasă de gard este mobilă și din aceste motive există diferențe la dimensiuni și suprafețe spre drumul DN 17 și că linia de hotar este încadrată în varianta 1, a expertului B____ V_____ și nu în varianta 2(f.41- ds. nr. 544/P/2006).

P___ urmare, contrar susținerilor pârâților-apelanți, raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ G_______ nu este o copie fidelă după expertiza efectuată de ing. B____ V_____ pe care pârâții au contestat-o, mai ales că prin Decizia nr. 1832 din data de 26 octombrie 2006 întocmită de Curtea de Apel Suceava s-a reținut că prima instanță a optat pentru varianta a II-a de stabilire a liniei de hotar din raportul de expertiză întocmit de expertul B____ V_____ și s-au înlăturat în mod nemotivat obiecțiunile pârâților. Or, după cum se reține și în hotărârea atacată, în raportul de expertiză întocmit în dosarul penal, expertul B_______ G_______ a refăcut măsurătorile, a reanalizat situația de fapt reținută de expertul B____ V_____, a stabilit care sunt diferențele între situația existentă în teren și aspectele consemnate în raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 774/2005 de expertul B____ V_____ și a subliniat că linia de hotar este încadrată în varianta 1, a expertului B____ V_____ și nu în varianta 2, astfel că acest motiv de apel este nefondat.

Faptul că din raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ G_______ rezultă că acoperișul casei, grajdului și șurei lui J____ M____ sunt amplasate peste linia de hotar pe terenul soților O______ S________ și O______ M____ iar scurgerea apelor pluviale se face pe terenul acestora nu constituie un argument pentru respingerea acțiunii în grănițuire care vizează stabilirea liniei de hotar reale existente între proprietățile părților, pârâții-apelanți având deschise alte căi legale pentru remedierea acestei situații și apărarea dreptului lor de servitute.

P___ urmare, criticile din cererea de apel referitoare la edificarea unor construcții vechi pe linia de hotar de către reclamantul-apelant nu pot fi primite și nu constituie un argument pentru respingerea acțiunii de grănițuire, existând alte căi legale pentru remedierea aceste situații.

Practic, pârâții-apelanți sunt nemulțumiți de linia de hotar stabilită în raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ G_______ dar prin intermediul unei acțiuni în grănițuire, instanța este obligată să stabilească linia de hotar reală dintre proprietățile părților și nu cea dorită de una sau alta dintre părți.

Au mai criticat pârâții-apelanți hotărârea primei instanțe, pe motiv că nu sunt de acord cu modalitatea de compensare a cheltuielilor de judecată, cheltuielile suportate de pârâți și mandatarul acestora fiind mult mai mari, dar nu au indicat care sunt aceste cheltuieli, modul lor de calcul și care sunt erorile de calcul ale primei instanțe în calculul cheltuielilor de judecată.

Dispozițiile art. 584 Cod civil instituie în sarcina proprietarilor fondurilor limitrofe obligația de a suporta pe jumătate cheltuielile ocazionate de efectuarea operațiunilor de grănițuire, astfel încât instanța de fond a dispus în mod corect obligarea acestora la plata a jumătate din cheltuielile de judecată în cuantum de 200 lei, cuantum pe care instanța de apel îl apreciază ca fiind rezonabil, acțiunea în grănițuire a fost admisă în parte iar pârâții sunt părți căzute în pretenții, astfel încât pretențiile pârâților-apelanți de a fi compensate în totalitate cheltuielile de judecată( mai ales ale celor efectuate de mandatarul lor care a împiedicat efectuarea expertizei), nu se justifică, dată fiind culpa lor procesuală reținută de instanța de fond, astfel încât și acest motiv de apel urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Cum motivele de apel invocate s-au dovedit a fi neîntemeiate, în temeiul art. 296 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat și va păstra hotărârea atacată.

Văzând că pârâții-apelanți au căzut în pretenții și reținând culpa lor procesuală prin promovarea unei căi de atac care s-a dovedit a fi nefondată, în temeiul art. 274 și 277 Cod pr. civilă prin raportare la dispozițiile art. 298 Cod pr. civilă, tribunalul va dispune obligarea în solidar a pârâților-apelanți să achite reclamantului-intimat suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f.11-ds. apel, ținând cont și de felul raportului de drept dintre ei.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E :

Respinge apelul declarat de pârâții O______ S________ și O______ M____, domiciliați în orașul F_____, _______________________, județul Suceava prin mandatar O______ L____, domiciliat în orașul Ineu, __________________, județul A___, împotriva sentinței civile nr. 395 pronunțată la data de 5 aprilie 2013 de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind reclamantul J____ M____, domiciliat în orașul F_____, județul Suceava, ca nefondat.

Dispune obligarea în solidar a pârâților-apelanți să achit