R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA PENALĂ Nr. 675/R

Ședința publică din 6 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_____ G_____

Judecător I_____ C_________ B____

Judecător M______ R_____ C____

Grefier G_______ C_____

Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de către inculpatul P_______ C____ V_____ (fiul lui M_____ si V______, născut la 29.03.1986 in Reghin, jud. M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in Reghin, ______________________, __________________, fără antecedente penale) și de către partea civilă B_____ R_____ (domiciliată in Târgu-M____, ________________________/9, jud. M____) împotriva sentinței penale nr.556 din 6 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Târgu-M____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților din proces, precum și a reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror R_____ G____ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M____.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că s-au depus la dosar extras de pe portalul Î.C.C.J. cu referire la dosar nr.XXXXXXXXXXX, având ca obiect cererea de strămutare formulată de P_______ C____ V_____, precum și nota telefonică întocmită de grefier cu referire la situația aceluiași dosar.

Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 27 noiembrie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru azi, 6 decembrie 2013. Încheierile amintite fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra prezentelor recursuri:

La data de 6 iunie a.c., Judecătoria Târgu-M____ a pronunțat sentința penală nr.556, prin care:

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu in sarcina inculpatului P_______ C____ V_____, din infracțiunea de vătămare corporală grava, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, sau în subsidiar, în infracțiunea de vătămare corporală din culpa, prevăzută si pedepsită de art. 184 alin.2 Cod penal, formulate de inculpat prin avocat.

În temeiul art. 334 Cod de procedura penală, a respings ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului P_______ C____ V_____, din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.2 Cod penal, formulată de partea vătămată, prin avocat.

În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 182 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și a art. 76 alin.1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul P_______ C____ V_____, la pedeapsa de 1 an si 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă și potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal si a art. 76 alin.1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice.

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 alin.1 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului, de 1 an si 10 luni închisoare si respectiv 10 luni închisoare, a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 10 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare si i-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive, până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, cu titlul de pedeapsa accesorie.

În temeiul art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată condiționat, executarea pedepsei aplicate, respectiv pedeapsa principală și pedeapsa accesorie, pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, raportat la art. 83 Cod penal, i s-a atras atenția inculpatului că, săvârșirea, din nou, a unei infracțiuni in cursul termenului de încercare, putea atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în acest caz urmând să execute, cu privare de libertate, ambele pedepse cumulate aritmetic.

În temeiul art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, raportat la art. 14 alin. 3 lit. b si alin 5 Cod de procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea vătămată-civilă B_____ R_____ și a fost obligat inculpatul să achite acesteia suma totala de 19.963,79 lei, din care 4.963,79 lei despăgubiri materiale si 15.000 lei, daune morale.

În temeiul 193 alin. 1,2 Cod de procedura penală, a mai obligat inculpatul la plata sumei totale de 5.289 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, făcute de partea vătămată-civilă, din care suma de 5000 onorariu avocațial.

În temeiul 191 alin. 1 Cod de procedura penală, a mai fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 860 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei era aferentă fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a mai hotărât a se prevala probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței.

Instanța de fond, la adoptarea acestei soluții a reținut că:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu M____ din 18.01.2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P_______ C____ V_____, sub acuza săvârșirii, în concurs real, a infracțiunilor de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin. 1 Cod penal si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută si pedepsită de art.321 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 25/26.09.2008, aflându-se în clubul Apollo din Târgu-M____, jud. M____, a lovit, în față, cu o sticlă spartă, pe partea vătămată B_____ R_____, cauzându-i leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile medicale și a provocat scandal public.

În ce privea probațiunea, în faza de urmărire penală a fost întocmit procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare din 17.11.2008, a fost efectuata o cercetarea la fața locului presupusei infracțiuni, fiind încheiat procesul verbal din 26.09.2008, au fost audiați inculpatul si partea vătămată, precum si martorii: Low C_______, P_____ V___ A_____, M_________ V____, I______ H_____ C_______, Garbu R____ A_______, Gyori M_____ C______, B___ I___ A________, Curticapean A_____ I___, S____ V_____, Salagean T______.

Au fost efectuate recunoașteri ale inculpatului de către partea vătămată si martorii Gyori M_____ C______, B___ I___ A________, Garbu R____ A_______, S_______ T______ si Ravasz A_____.

Au fost vizionate înregistrările, surprinse de camerele de luat vederi, de la _________________________, fiind încheiat proces-verbal si au fost verificate actele medicale si planșele foto depuse de partea vătămată, inclusiv certificatul medico-legal nr. 3333/26.09.2008 emis de IML Târgu-M____.

De asemenea, la dispozițiile organului judiciar, a fost efectuată expertiza medico-legală a leziunilor părții vătămate, fiind încheiat raportul de expertiză nr. 296/19.02.2009 al IML Târgu-M____, completată ulterior de aceeași instituție, prin încheierea raportului nr. ad. 296/2009, din 23.07.2009.

În faza de judecată inculpatul nu a fost audiat, acesta prevalându-se de dreptul la tăcere.

De asemenea, au fost audiați martorii: P_____ V___ A_____, Low C_____, Garbu R____ A_______, M_________ V____, B___ I___ A________, S_______ T______, Gyori M_____ C______, C__________ A_____ I___, S____ V_____ si I______ H_____ C_______, ultimii doi, în condițiile art. 327 alin.3 Cod de procedură penală.

A fost efectuată o nouă expertiză medico-legală a leziunilor părții vătămate, constatată de raportul nr. A.5/4692 din 2012.

De asemenea, au fost vizionate, în ședință publică, înregistrările surprinse de camerele de luat vederi, de la _________________________.

La termenul de judecată din 09.05.2013 au fost invocate două cereri de schimbare a încadrării juridice a faptei, de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului.

Astfel, inculpatul, prin avocat, a solicitat schimbarea încadrării în infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută si pedepsită de art. 181 Cod penal, deoarece, din noua expertiză, efectuată, a rezultat că partea vătămată a necesitat pentru vindecare anatomică 22-24 de zile de îngrijiri medicale, sau în subsidiar, în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 184 alin.2 Cod penal, deoarece din probe nu a rezultat intenția directă a inculpatului de a săvârși fapta.

Partea vătămată, prin avocat, a solicitat schimbarea încadrării în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.2 Cod penal, deoarece, din noua expertiza efectuată a rezultat că partea vătămată a suferit un prejudiciu estetic, permanent.

Analizând probele administrate din perspectiva conținutului constitutiv al infracțiunii, sub aspectul căreia a fost sesizată, instanța a constatat că:

În fapt, din punct de vedere al laturii obiective, în data de 26.09.2008, în jurul orelor 02:30, aflându-se în clubul Apollo din Târgu-M____, jud. M____ și intenționând să agreseze persoane, din grupul acesteia, inculpatul P_______ C____ V_____ a lovit, în zona feței, cu o sticlă spartă, pe partea vătămată B_____ R_____, cauzându-i leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 70 de zile medicale, după care s-a implicat _______________________, cu numitul Gyori M_____ C______, ce făcea parte din grupul acesteia, provocând scandal, speriind persoane din imediata apropiere și determinând intervenția agentului de paza S_______ T______ pentru aplanarea conflictului si imobilizarea inculpatului și provocând, totodată, ieșirea clienților din club și sosirea politiei.

Din punct de vedere al laturii subiective, instanța a dedus, din circumstanțele reale ale săvârșirii, că ambele fapte au fost săvârșite de inculpat cu intenție, în privința faptei de violență cu intenție indirectă, în condițiile art. 19 alin. 1 lit.b Cod penal, deoarece inculpatul a acceptat posibilitatea rănirii altor persoane, când, cu intenție directă, s-a angajat ______________________-un spațiu aglomerat, cu o sticlă spartă în mână.

Pentru a retine starea de fapt obiectivă si subiectivă mai sus menționate, instanța s-a întemeiat pe toate probele administrate în cauza și nu a înlăturat decât declarațiile martorului B___ I___ A________.

Astfel, partea vătămată a declarat că, dânsa era cu spatele la masă și, la un moment dat, a venit peste ea inculpatul, partea vătămată a căzut cu fundul pe masă și a simțit o usturime în zona feței, atunci când a pus mâna, văzând că sângera.

Martorul P_____ V___ A_____ a văzut momentul loviturii și pe inculpat, lovindu-l, apoi, pe martorul Gyori M_____ C______, martora Low C_______ a sesizat cum inculpatul le traversa grupul și a văzut-o pe partea vătămată căzând, cu fundul, pe masă, și ducându-și mâna la față, iar martorul M_________ V____, care dansa împreună cu partea vătămată și cu ceilalți 2 martori antemenționați în jurul respectivei mese, lungă de 2-3 metri și încadrată de o canapea, în formă de U, a declarat că a fost împins din spate de inculpat, a văzut lovitura și pe partea vătămată, căzând pe masa, după care, inculpatul s-a angajat într-o bătaie cu bărbații de la masă, dintre care făcea parte si martorul Gyori M_____ C______.

Martora C_______ I______ H_____ a declarat că stătea la masa respectivă și a văzut căzând, pe ea, o fată, despre care a realizat apoi ca era partea vătămată.

Martorul Gyori M_____ C______ a declarat că a fost lovit de inculpat în timp ce dansa, dar nu a reacționat, după care a mai fost lovit o dată, în umărul drept, cu o sticla spartă și că a reacționat, lovindu-l, la rândul său, după care, au intervenit și alte persoane și l-au lovit pe inculpat, intervenind și bodyguarzii si imobilizându-l, arătând că în tot acest timp, inculpatul nu a lovit-o pe partea vătămată, așadar, nu ar fi putut să o facă decât anterior, moment pe care nu l-a observat.

Martorul G____ R____ A_______ a declarat că, a văzut lovitura, în timp ce dansa pe ring, și că împreună cu martorul B___, a intervenit și l-a imobilizat pe inculpat, intervenind si bodyguarzii.

Martorul S_______ T______, agentul de pază din club, a declarat că, l-a scos pe inculpat dintre persoanele care îl înghesuiau, afară din club, chemând apoi politia.

Martorul C__________ A_____ I___, ce se îndrepta spre ringul de dans și martorul S____ V_____, aflat la bar, ambii făcând parte din grupul inculpatului, l-au văzut pe acesta în picioare, lângă masa grupului, amplasată în spatele mesei părții vătămate, lovind haotic persoanele care îl înconjurau, primul dintre martori arătând că, se apăra de acestea.

Martorul B___ I___ A________ a fost singurul care a declarat că inculpatul l-a lovit prima data pe martorul Gyori M_____ C______ și, apoi, pe partea vătămată, motiv pentru care, fără a o caracteriza ca nesinceră, a înlăturat declarația sa, putând proveni dintr-o eroare de memorie.

În concluzie, inculpatul, provocat sau nu, angajat sau nu, într-un conflict anterior cu martorul Gyori M_____ C______, a fost cel care a inițiat atacul, care a condus la rănirea părții vătămate, abia după aceea aflându-se în poziția de a se apăra împotriva unui atac supranumeric, ceea ce excludea legitima apărare.

Inculpatul însuși, în faza de urmărire penală a declarat că, se afla în stare de ebrietate și nu își amintea cele întâmplate, iar în faza de judecată, s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Martorul M_________ V____ a declarat că s-a speriat și că, la fel, au reacționat și martorii Low C_____ si P_____ V___ A_____, care a fost șocat, în același sens declarând și martorul P_____ V___ A_____.

Martorul G____ R____ A_______, deși a arătat că nu s-a speriat, deoarece astfel de evenimente nu îl speriau, s-a arătat deranjat de afirmata „nesimțire” a inculpatului.

Din vizionarea înregistrărilor surprinse de camerele de luat vederi, de la _________________________, a rezultat că, după evenimente grupuri mari de clienți părăseau clubul, fără a se îmbulzi.

În drept, în privința schimbărilor de încadrare juridică invocate, acestea s-au reținut a fi neîntemeiate.

Astfel, din noua expertiză medico-legală efectuată, a rezultat că partea vătămată a suferit, în urma agresiunii, leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale, posibil prin lovire cu un ciob de sticlă.

Astfel art. 182 Cod penal viza nu numai vătămările aduse sănătății, respectiv vindecarea anatomică, ce consta în regenerarea epitelială, ci si acele vătămări aduse integrității corporale, inclusiv prin sluțire, care conduceau la un prejudiciu estetic.

Or, în urma cicatrizării au fost necesare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale, pentru înlăturarea consecințelor estetice, constând în operații estetice, iar, în prezent, partea vătămată prezenta un prejudiciu estetic minor, care nu constituia slutire sau infirmitate.

Pe de alta parte, permanenta prejudiciului estetic nu se confunda cu pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționării acestora sau cu infirmitatea permanentă, deoarece, în al doilea caz, consecințele produse erau de natură anatomică, fiziologică sau psihologică și numai în al doilea caz acestea erau incriminate.

Așadar, întrucât numărul de îngrijiri medicale pentru vindecarea vătămării aduse părții vătămate, atât a sănătății, cât și a aspectului acesteia, a fost mai mare de 60 de zile, a rezultat că, încadrarea faptei la art. 182 alin.1 Cod penal era cea corectă.

Din perspectiva faptului că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, a rezultat că nu a săvârșit-o din culpă, nefiind acceptabil a se presupune ca nu a acceptat posibilitatea apariției de victime colaterale.

Așadar, fapta inculpatului P_______ C____ V_____, din data de 26.09.2008, când, cu intenție a lovit, cu un obiect tăios, pe partea vătămată B_____ R_____, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 70 de zile de îngrijiri medicale, s-a constatat că întrunea, atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 al. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului P_______ C____ V_____, din data de 26.09.2008, când, aflându-se în loc public, cu intenție a produs scandal public, s-a reținut că întrunea, atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută si pedepsită de art. 321 alin. 1 Cod penal.

În concluzie, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, instanța a reținut că faptele penale, în urma săvârșirii cărora inculpatul a fost trimis in judecată, existau, constituiau infracțiunile de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de art. 182 al. 1 Cod penal si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută si pedepsită de art. 321 alin. 1 Cod penal și că, acestea au fost săvârșite, în concurs real, de către inculpat, motive pentru care s-a impus condamnarea sa.

În ce privea individualizarea aplicării pedepselor, ce le-a pronunțat în privința inculpatului, instanța a ținut seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă, fixate pentru infracțiunea în chestiune, în partea specială a acestuia, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuau sau agravau răspunderea penală.

În sensul de mai sus, apreciind, în concret, gradul de pericol social al faptelor, a rezultat un grad de pericol ridicat al acestora, rezultat din modul de săvârșire și urmările produse, care dovedeau gravitate.

În ce privea persoana inculpatului, acesta nu era cunoscut cu antecedente penale.

În privința împrejurărilor ce atenuau răspunderea penală, instanța a reținut circumstanța atenuată, prevăzută de art. 74 alin.1 lit a Cod penal, reprezentată de conduita bună, înainte de săvârșirea infracțiunii, nefiind cunoscut cu antecedente penale.

Având în vedere toate aspectele mai sus menționate, luând în considerare și dispozițiile art. 76 alin. 1 lit.d Cod penal, a rezultat că, pedepsele de 1 an și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 al. 1 Cod penal și, respectiv 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută si pedepsită de art. 321 alin. 1 Cod penal erau adecvate, în concret, tuturor exigentelor legii penale.

De asemenea, având în vedere că acestea au fost săvârșite în concurs real, se impunea contopirea acestora, aplicarea pedepsei celei mai grele și, sporirea acesteia cu 2 luni, pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare fiind adecvata scopurilor de sancțiune si prevenție pentru care era destinată.

În ce privește individualizarea executării pedepsei rezultante ce i-a fost aplicată inculpatului, având în vedere că era mai mică de 2 ani si că inculpatul nu a mai fost condamnat penal, instanța a apreciat că, scopurile de corecție și prevenție pot fi atinse, în condițiile art. 81 si 82 Cod penal, chiar fără executarea pedepsei, dată fiind lipsa antecedentelor sale penale.

În ce privește latura civilă a cauzei, partea vătămată are și calitate de parte civilă, în procesul penal, pentru suma de 6.798,54 lei reprezentând despăgubiri materiale, respectiv contravaloarea îngrijirilor medicale pe care le-a făcut și 50.000 Euro, reprezentând daune morale, constituindu-se parte civilă, anterior începerii cercetării judecătorești.

Pentru ca inculpatul să răspundă civil in procesul penal, era necesară îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții, prevăzute de art. 998 Cod civil și 14 Cod de procedură penală, respectiv: existența unei fapte ilicite a inculpatului, existenta prejudiciului suferit de persoana vătămată, ca urmare a săvârșirii de către inculpat a faptei ilicite, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției inculpatului, care a cauzat prejudiciul, prejudiciul persoanei vătămate, constituită parte civilă să fi fost cauzat prin săvârșirea infracțiunii pentru care inculpatul era cercetat în procesul penal, existența manifestării de voință a părții vătămate de a fi despăgubită în cadrul procesului penal.

Astfel, în speță, fapta ilicită a fost reprezentată de însăși infracțiunea de vătămare corporală gravă, constatată a fi fost săvârșită de inculpat, care sub aspectul laturii civile, constituia un delict civil în dauna părții civile.

Prejudiciul era constituit de diminuarea patrimoniului părții civile, cu suma contravalorii îngrijirilor medicale, pe care le-a făcut pentru vindecare, si de suferința produsă, de infracțiune, sub toate aspectele, evaluată patrimonial.

Raportul de cauzalitate a rezultat din circumstanțele săvârșirii faptei, iar vinovăția inculpatului, sub aspect civil, a putut fi dedusă, a fortiori, odată ce a fost stabilită sub aspect penal pentru aceleași fapte.

În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, cel material a fost dovedit in limita sumei de 4963,79 lei, iar, pe cel moral, instanța l-a apreciat la suma de 15.000 lei, deoarece sancționarea inculpatului se realiza pe latură penală și infracțiunea nu trebuia să reprezinte o sursă de îmbogățire fără just temei.

Pentru toate aceste motive instanța, în temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei, reținute prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului P_______ C____ V_____, din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută si pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, sau in subsidiar, în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută si pedepsită de art. 184 alin.2 Cod penal, formulate de inculpat, prin avocat.

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului P_______ C____ V_____, din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de art. 182 alin.2 Cod penal, formulată de partea vătămată, prin avocat.

În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 182 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și a art. 76 alin.1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul P_______ C____ V_____, la pedeapsa de 1 an si 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.

În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal si a art. 76 alin.1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul P_______ C____ V_____, la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii si liniștii publice.

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 alin.1 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului, de 1 an si 10 luni închisoare și respectiv 10 luni închisoare, a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 10 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare și i-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive, până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori, până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, cu titlul de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate, respectiv pedeapsa principală și pedeapsa accesorie, pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedura penală, raportat la art. 83 Cod penal, va atrage atenția inculpatului că săvârșirea din nou, a unei infracțiuni în cursul termenului de încercare, putea atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în acest caz urmând să execute, cu privare de libertate, ambele pedepse cumulate aritmetic.

În temeiul art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, raportat la art. 14 alin. 3 lit. b și alin 5 Cod de procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea vătămată-civilă B_____ R_____ și l-a obligat pe inculpat, să achite acesteia suma totala de 19.963,79 lei, din care 4963,79 despăgubiri materiale si 15.000 lei, daune morale.

În temeiul 193 alin. 1,2 Cod de procedura penală, a obligat inculpatul la plata sumei totale de 5289 lei cu titlul de cheltuieli judiciare făcute de partea vătămată-civilă, din care suma de 5000 onorariu avocațial și potrivit art.191 alin. 1 Cod de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei totale de 860 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei era aferentă fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a mai dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Această soluție a instanței de fond, in termen legal, a fost atacată cu recurs atât de inculpatul P_______ C____ V_____, cât și de partea vătămată B_____ R_____.

În calea de atac exercitată de inculpatul P_______ C____ V_____ s-a solicitat ca, în urma admiterii ei și a casării parțiale a sentinței penale criticate, să se dispună, în rejudecarea cauzei:

a.) în legătură cu prima acuză ce i-a fost reținută, în sarcină (cea prev. și ped. de art.182 alin.1 Cod penal) să se dispună schimbarea încadrării juridice in infracțiunea de vătămare corporală (incriminată de disp.art.181 alin.1 Cod penal) – în principal, sau în infracțiunea de vătămare corporală din culpă (incriminată de disp.art.184 alin.2 Cod penal) – în subsidiar. S-a solicitat ca, în urma admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice a acestei prime acuze, reținându-i-se ca fiindu-i incidente disp.art.73 lit.a, art.74 lit.a și c Cod penal să i se aplice o pedeapsă, într-un cuantum mult diminuat față de cel stabilit prin sentința penală nr.556/6iunie 2013.

b.) referitor la cea de-a doua acuză, cea incriminată de disp.art.321alin.1 Cod penal, s-a solicitat să se dispună achitarea sa, potrivit prevederilor art.10 lit.c Cod procedură penală.

c.) legat de modul de soluționare a laturii civile a cauzei, reducerea cuantumului daunelor materiale și morale acordate părții vătămate, constituită parte civilă, B_____ R_____.

Dezvoltând recursul astfel declarat, inculpatul recurent a învederat că:

Era adevărat faptul că, la data de 25 spre 26.09.2008, se afla în Clubul „Apollo" din Târgu M____, fiind sub influența băuturilor alcoolice mai corect spus aflându-se în stare de ebrietate. Nici în prezent nu-și putea da seama cum a ajuns în stare de ebrietate, dar considera că acest lucru s-a datorat faptului că nu era un consumator de băuturi alcoolice, că în ziua respectivă nu a mâncat nimic și mai mult ca sigur anturajului în care se afla și unde a fost convins să consume băuturi alcoolice.

Datorită stării de ebrietate în care se afla nu-și mai amintea nimic din cele întâmplate, motiv pentru care nu a dat nici o declarație în fața instanței de fond.

Revenind la cele întâmplate la data sus menționată, așa cum a arătat anterior, nu-și mai amintea nimic, însă era posibil ca cele relatate în starea de fapt din rechizitoriu să se fi întâmplat.

Cert este că el nu a avut nimic cu partea-vătămată B_____ R_____, nu o cunoștea și nu a discutat cu aceasta nici un moment. Era posibil și mai mult ca sigur că, în condițiile în care era în stare de ebrietate, persoane din anturajul părții-vătămate sau aflate în apropierea acesteia l-au provocat, adresându-i cuvinte jignitoare sau prin gesturi obscene, iar în aceste condiții el să fi reacționat. S-a mai arătat că îi părea sincer rău de cele întâmplate și de faptul că partea-vătămată a suferit leziuni, în condițiile altercației, ce a avut loc în data de 26.09.2008 în Clubul „Apollo" din Târgu M____.

Revenind însă la modul în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească, în fața Judecătoriei Târgu M____, a precizat că, în condițiile în care i-au fost respinse probele solicitate în apărare, respectiv audierea martorilor : Ureșan R___ și B____ A_____-martori oculari-, precum și solicitarea de a se efectua o expertiză, din care să rezulte mecanismul producerii leziunilor, partea-vătămată B_____ R_____, dreptul său la apărare a fost încălcat.

S-a susținut că din certificatul medico-legal nr.3333 din 26.09.2008 eliberat de I.M.L. Târgu M____, a rezultat că partea-vătămată B_____ R_____ a suferit mai multe leziuni, în mai multe zone ale corpului, respectiv: pe regiunea geniană; pe fața palmară stânga; pe fața palmară dreaptă; pe fața anterioară a brațului stâng, facial stâng, etc.

Din enumerarea acestor leziuni rezulta că producerea acestora nu se corobora cu celelalte probe, ce au fost administrate în cauză, în speță declarațiile de martori, declarații din care a rezultat că partea-vătămată a căzut în fund, pe masă.

Tocmai pentru clarificarea modului în care s-au produs leziunile părții-vătămate a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale cu un astfel de obiectiv, expertiză respinsă de către instanța de fond.

În cursul cercetării judecătorești, a fost încuviințat și s-a efectuat un raport de nouă expertiză medico-legală, raport purtând nr. A.XXXXXXXXXXX fiind întocmit de către I.N.M.L. „M___ Minovici" București.

Conform acestui raport, mai concis la capitolul „Răspunsuri la obiectivele formulate" s-a arătat că: " Vindecarea unei plăgi se produce de regulă în 8-9 zile, în cazul plăgii în discuție pe care a prezentat-o partea-vătămată B_____ R_____ (...) se poate considera că îngrijirile medicale necesare pentru vindecare se întind pe durata de 14-16 zile așa cum s-a apreciat la prima examinare medico-legală."

În același raport s-a mai arătat că : „în evoluția unei plăgi pot interveni diferite complicații. în cazul pacientei B_____ R_____ s-a produs o descrescență a plăgii care a necesitat reexcizie și resutură, conform scrisorii medicale emise de Centrul Medical Galenus (...).

Motivul exact al producerii dehiscentei (desfacerii) plăgii nu poate fi stabilit pe baza informațiilor medicale existente, putând fi vorba de o extragere prematură a firelor, existența unor corpi străini restanți o traumatizam ușoară a regiunii după extragerea firelor, etc."

Iată deci că în aceste condiții creșterea numărului de zile de îngrijiri medicale nu se datora faptei sale, putând fi vorba despre o culpă medicală, constând în extragerea prematură a firelor, existenta unor corpi străini restanți etc.

Raportul a concluzionat că: "Vindecarea anatomică a necesitat 22-24 zile de îngrijiri medicale, inclusiv perioada necesară pentru tratamentul complicației apărute."

Așa fiind, s-a apreciat că încadrarea juridică a faptei, era ceea prevăzută de art.181 alin.1 C.pen.

Susținerea sa se baza și pe faptul că, prin concluziile raportului de expertiză mai sus menționat, s-a creat o ________ dubii, în ceea ce privea numărul de zile de îngrijiri medicale, de cauzele care au stat la baza calculării acestui număr mare de îngrijiri medicale, de cauzele care au determinat agravarea situației părții-vătămate, dubii care conform principiului in dubio pro reo îi erau profitabile.

Desigur că și numărul zilelor necesare, pentru înlăturarea consecințelor estetice, era în strânsă legătură cu numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare vindecării anatomice, cât și cu motivele care au stat la baza complicării vindecării stării de sănătate a părții-vătămate. În aceste condiții s-a apreciat că personal nu era vinovat de complicațiile apărute, astfel încât în momentul în care se va analiza încadrarea juridică a faptei prin prisma zilelor de îngrijiri medicale, cele 60 zile de îngrijiri medicale necesare înlăturării consecințelor estetice, trebuiau înlăturate.

Solicitarea sa se circumscria prevederilor art.1 din C.pr.pen. astfel încât trebuia să fie pedepsit doar pentru fapta săvârșită, nu și pentru altă faptă penală.

Legat de solicitarea sa de schimbare a încadrării juridice, a faptei, în infracțiunea de vătămare corporală din culpă s-a arătat faptul că el niciodată nu a avut reprezentarea faptei sale, în condițiile în care așa cum a arătat și cum au menționat și martorii care au fost audiați în cauză, el se afla într-o avansată stare de ebrietate.

De asemenea, tot din declarația martorilor a reieșit faptul că el a fost provocat de mal multe persoane, care i-au adresat cuvinte jignitoare; l-au înjurat și râdeau de el. Era adevărat că, în aceste condiții, e posibil ca el să se fi îndreptat înspre masa unde se aflau persoanele, care îl provocaseră, cu intenția de a vorbi cu aceștia, pentru a-i da pace, atitudinea mea fiind interpretată probabil ca fiind agresivă, moment în care a fost înconjurat de mai multe persoane și în aceste condiții aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a început să lovească în stânga și în dreapta, în speranța că persoanele care intenționau să îl agreseze nu se vor apropia de el și că va fi lăsat în pace. Era posibil ca, în aceste împrejurări, el să fi lovit partea vătămată, însă așa cum a arătat niciodată nu a avut reprezentarea că va lovi partea vătămată, întrucât nu a dorit acest lucru, deoarece nu o cunoștea, nu a discutat cu aceasta și nu avea nici un motiv ca să o rănească.

Așa fiind aprecia că atitudinea sa nu poate fi apreciată ca fiind o intenție indirectă ci ca o culpă cu neprevedere, conform art.19 alin.2 lit."b" din C.pen.

În aceste condiții dacă se va aprecia că erau în prezența unei infracțiuni de vătămare corporală gravă, atunci consideră că încadrarea corectă, juridică a faptei era cea prevăzută de art.184 alin.2 C.pen.

A fost atrasă atenția asupra faptului că declarațiile martorilor, ce au fost audiați în cauză, erau contradictorii, atât în ceea ce privea împrejurările în care s-a întâmplat evenimentul, cât și în ceea ce privește modalitatea în care au fost produse leziunile părții-vătămate.

Unii martori au susținut faptul că partea-vătămată a căzut, în fund, pe masă, alți au susținut că aceasta a căzut lângă masă, aceasta sprijinindu-se cu mâinile, pe masă, de asemenea, unii martori au apreciat că __________ a avut loc în condițiile în care partea-vătămată era cu fața către mine, alți apreciind că dimpotrivă aceasta era cu spatele înspre persoana mea.

În aceste condiții refuzul instanței de fond de a audia cei doi martori oculari, pe care i-a propus, apărea ca fiind nejustificat, aceasta deoarece instanța avea obligația de a administra toate probele care pot conduce la aflarea adevărului în cauză. În condițiile contradictorialității declarațiilor martorilor, ce au fost audiați în cauză, suplimentarea probatoriului cu cei doi martori menționați în prezentele motive de recurs, era mai mult decât benefică soluționării cauzei.

De asemenea, în condiția multitudinii leziunilor părții-vătămate și a concluziilor evazive, cuprinse în raportul medico-legal, aprecia că s-ar fi impus clarificarea modului în care s-au produs leziunile părții-vătămate, aceasta deoarece prin raportul de expertiză medico-legală, ce a fost întocmit în cauză, s-a vizat doar leziunea din zona feței nu și celelalte leziuni și nu s-a stabilit modul concret în care s-a produs totalitatea leziunilor, respectiv dacă acestea s-au produs prin lovire directă, înțepare, cădere liberă, etc.

Așa fiind considera că materialul probatoriu ce a fost administrat în cauză era insuficient și că acest material probatoriu nu a condus la confruntarea cu exactitate a stării de fapt, motiv pentru care a solicitat să se administreze probele cerute prin prezentele motive de recurs.

Referitor la infracțiunea contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, a apreciat că nu se făcea vinovat de această infracțiune, în condițiile în care, așa cum a arătat și susținut în permanență, inițierea așa zisului conflict s-a făcut de către persoanele ce se aflau în preajma părții-vătămate. El nu a făcut altceva decât să riposteze, în condițiile în care poate riposta o persoană aflată în stare de ebrietate și atitudinea sa nu a fost cea care a declanșat tulburarea liniștii publice. De altfel așa zisul conflict s-a petrecut într-o zonă mai restrânsă, iar celelalte persoane aflat în Club, la acea dată, au continuat să danseze și să se distreze. Din vizionarea înregistrărilor efectuate ia Club a rezultat că activitatea acestuia nu a fost tulburată în vreun fel, persoanele ieșeau și intrau în Club, în mod normal, astfel că nu putea fi vorba despre vreo tulburare a liniști și odinii publice sau despre vreun ultraj contra bunelor moravuri. Dacă într-adevăr ar fi existat o asemenea tulburare sau temere, în rândul participanților, atunci pe înregistrările vizualizate urma să se vadă o ieșire masivă a persoanelor din Club, precum și faptul că nicio persoană nu ar fi intrat în acele momente în incinta Clubului.

De altfel persoanele care frecventau asemenea localuri, au arătat că ele nu s-au considerat ca fiind amenințate, în vreun fel și nici nu au fost tulburate de cele întâmplate, în acest sens a se vedea declarația martorului G____ R____.

Pentru motivele arătate anterior s-a apreciat că, în momentul în care se va verifica legalitatea hotărâri atacate, cu prezenta cale de atac, urma a se reține, ca și circumstanțe atenuante, starea de beție voluntară completă, prevăzută de art.49 alin.2 C.pen. în condițiile în care nu a consumat alcool, pentru a-și face curaj să săvârșească vreo infracțiune, ci, practic, pe fondul consumului de alcool, a avut loc nefericitul eveniment. De asemenea a apreciat că trebuiau reținute și circumstanțele atenuante prevăzute de art.73 alin.1 lit.„b" precum și cele prevăzute de art.74 lit."a și c" C.pen., aceasta deoarece starea de fapt reținută a confirmat că el a fost provocat, de către persoanele ce se aflau în prejma părții-vătămate, faptul că nu a avut niciun fel de conflict cu legea penală nici anterior și nici după incidentul, ce forma obiectul prezentului dosar, el s-a prezentat în fața organelor de cercetare penală și în fața instanței de judecată și a colaborat cu acestea, dar în condițiile în care se afla într-o evidentă stare de ebrietate, la data produceri evenimentului, nu-și amintea despre cele întâmplate. Cu toate acestea considera că circumstanțele la care a făcut trimitere anterior, puteau fi reținute în sarcina sa.

În ceea ce privea modalitatea de executare a pedepsei, ce a fost stabilită de către instanța de fond, a apreciat-o ca fiind una corectă și care era benefică, atât lui, cât și părții-vătămate, aceasta deoarece aflându-se în stare de libertate, avea posibilitatea să realizeze veniturile necesare achitării prejudiciului creat părții-vătămate.

Referitor la pretențiile civile recunoscute și acordate părții-vătămate constituită parte-civilă, a arătat că cuantumul acestora urmează să fie redimensionat, în situația în care se va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

În recursul promovat de către partea civilă B_____ R_____ s-a solicitat ca, în urma admiterii acestuia și a casării parțiale a hotărârii judecătorești criticate, să se dispună:

a) pe latura penală a cauzei, înăsprirea pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsă pe care acesta să o execute în regim privativ de libertate. S-a solicitat să fie înlăturate față de acesta prevederile art.74 alin.1lit.a și art.81 Cod penal.

b) pe latură civilă s-a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 euro, cu titlu de daune morale.

S-a susținut că, hotărârea instanței de fond se caracterizează prin nelegalitate, fapt ce atrage cazul de casare reglementat de disp.art.385 ind.9 pct.17 ind.2 Cod procedură penală. Dezvoltându-se motivele căii de atac astfel exercitate, s-a învederat că:

Legat de modalitatea de individualizare a pedepsei, s-a apreciat că instanța de fond nu a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor prev. de art. 72 alin. 1 Cod penal. Pedeapsa de 1 an și 10 luni, aplicată inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, nu era proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, cu rezultatul produs, cu gradul de pericol social (abstract și concret) al faptei. ;

Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, făcea parte din categoria infracțiunilor care au un grad de pericol abstract, deosebit de ridicat și se impunea a fi sancționată aspru, de către instanța de judecată. în cazul de față fapta inculpatului a produs consecințe iremediabile, partea vătămată având nevoie de peste 70 de zile de îngrijiri medicale, cauzându-i-se totodată și un prejudiciu estetic, ireversibil.

Gradul ridicat de pericol social concret al faptei rezida și din modalitatea de săvârșire a faptei, de către inculpat, acesta cu un corp tăios (sticlă spartă) a lovit-o pe partea vătămată, cauzându-i leziuni traumatice, ce au necesitat peste 70 de zile de îngrijiri medicale.

Instanța, în mod greșit, a reținut în beneficiul inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. și anume, buna conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, fiind întemeiată pe împrejurarea că acesta nu avea antecedente penale. Simpla împrejurare că inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale, nu era suficientă, pentru a se reține circumstanța atenuantă prev. la art. 74 alin. 1 lit. a C.pen., câtă vreme fapta prezintă o gravitate ridicată, iar modalitatea de săvârșire a faptei fiind extrem de violentă. Circumstanța judiciară prev. la art. 74 alin. 1 lit a C.pen. se putea reține în situația existenței unor dovezi că acesta avea o conduită bună în societate, însă asemenea dovezi nu există la dosarul cauzei, astfel că, reținerea circumstanței atenuante nu era justificată și s-a solicitat să fie înlăturată de către instanța de recurs.

În ceea ce privește suspendarea condiționată a executării pedepsei, a fost apreciată a fi neîntemeiată, întrucât numai în cazul executării pedepsei în regim de detenție, scopul și funcțiile pedepsei puteau fi atinse. Prin suspendarea executării pedepsei, scopul pedepsei de constrângere, de reeducare și de prevenție, au fost practic înlăturate, inculpatul nu-și va putea da seama de consecințele și gravitatea faptei săvârșite, câtă vreme nu execută pedeapsa în regim de detenție și, totodată, reeducarea acestuia nu putea avea loc. De asemenea, funcția de exemplaritate nu era îndeplinită dacă inculpatul o reveni în mediul social, după săvârșirea faptei, fără a fi aspru sancționat pentru fapta imputată.

Pasivitatea de care a dat dovadă inculpatul, în tot cursul procesului penal, denota o indiferență față de fapta săvârșită, urmarea produsă și partea vătămată, conduită ce se impunea a fi sancționată prin aplicarea unei pedepse severe, cu executare.

Pe lângă prejudiciul fizic suferit, părții civile i s-a cauzat și un prejudiciu psihic, moral, proporțional cu gravitatea faptei și amplificat de împrejurarea, că prejudiciul estetic avea un caracter ireversibil, fapt pentru care partea civilă avea și are nevoie de o compensație pentru prejudiciul suferit, cuantificat în sume bănești, ca atare considera că, daunele morale în cuantum de 50.000 euro, reprezentau o sumă echitabilă și justă, având menirea de a ameliora pa cât posibil efectele și consecințele faptei.

Analizând căile de atac astfel exercitate, cu stricta respectare a prevederilor art.385 ind.9 Cod procedură penală, astfel cum acest text legal a fost modificat prin legea nr.2/2013 și procedând la reevaluarea probatoriului deja administrat în cauză, se reține că:

1. Legat de recursul promovat de către inculpatul P_______ C____ V_____ se constată că acesta are caracter nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
   • La prim grad jurisdicțional acestuia i s-a asigurat o deplină exercitare a dreptului la apărare, care îi revenea, cererile și excepțiile invocate de acesta fiind verificate în mod temeinic, și înlăturate în baza unei pertinente motivări. Se reține că, în prezenta cale de atac, inculpatul a înțeles să reitereze cererile de schimbare a primei acuze ce i-a fost reținută în sarcină (cea prev.și ped.dedisp.art.182 alin.1 Cod penal), fie în infracțiunea incriminată de disp.art.181 alin.1 Cod penal, fie în cea prev.și ped.de art.184 alin.2 Cod penal. Se constată că niciuna dintre aceste două cereri nu are fundament legal, deoarece probatoriul cauzei (reprezentat de declarațiile învinuitului, ale părții vătămate B_____ R_____, declarațiile martorilor P_____ V___ A_____, Low C_____, G____ R____ A_______, M_________ V____, B___ I___ A________, S_______ T______, Gyori M_____ C______, C__________ A_____ I___, S____ V_____, C_______ I______ H_____, acte medico-legale, înregistrare audio-video) au demonstrat, dincolo de orice dubiu faptul că, în data de 26 septembrie 2008, in jurul orelor 2,30, in stare de beție voluntară, in clubul Apollo din Tg.M____, inculpatul a lovit-o pe victima B_____ R_____, cu un rest de sticlă spartă, în zona feței, acțiune în urma căreia, aceasta a suferit leziuni, ce au necesitat pentru vindecare 70 de zilei de îngrijiri medicale. Conduita antisocială manifestată, în mod explicit, de către inculpat în contextul real anterior menționat, a întrunit din punct de vedere obiectiv, dar și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, incriminată de disp.art.182 alin.1 Cod penal. Așa cum s-a mai reținut, inculpatul, ce consumase in mod voluntar, în respectiva seară, substanțiale cantități de alcool, s-a înarmat cu o sticlă spartă, cu care a încercat să lovească grupul de persoane, ce dansa în apropierea sa și din care făcea parte și victima. Acționând cu intenție indirectă (astfel cum aceasta este reglementată de disp.art.19 alin.1 lit.b Cod penal) inculpatul a urmărit să vatăme integritatea fizică a persoanelor ce se aflau în apropierea sa, lucru care s-a și întâmplat, în ceea ce o privește pe B_____ R_____. S-a demonstrat că victima, ce dansa împreună cu prietenii săi, a fost lovită, pe neașteptate, de inculpat, cu sticla spartă, cu care acesta se înarmase, ea realizând că a fost tăiată, rănită la față, abia după ce, împinsă fiind de inculpat, a căzut, cu fundul, pe o masă din apropriere. Deci inculpatul, ce s-a apropiat de grupul de persoane din care făcea parte și victima, întâi a lovit-o pe aceasta în zona feței și apoi, încercând să disperseze acest grup, a împins victima, ce a căzut, cu fundul, pe masa din apropiere. Această acțiune agresivă a inculpatului a avut deci doi timpi, și în urma agresării victimei, aceasta a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare, un număr substanțial de îngrijiri medicale, de peste 60 de zile, fapt ce determină ca atitudinea manifestată de inculpat, să se circumscrie disp. art.182 alin.1 Cod penal. Nu se poate accepta ideea că acesta (inculpatul) ar fi comis o simplă infracțiune de vătămare corporală deoarece, pe cale științifică, s-a demonstrat care a fost numărul zilelor de îngrijiri medicale, de care aceasta a beneficiat pentru atenuarea vătămării înregistrate, în contextul real anterior expus, pe de-o parte, iar pe de altă parte, nu poate fi pedepsit nici pentru comiterea infracțiunii prev.și ped.de art.184 alin.2 Cod penal, deoarece, așa cum s-a mai reținut, acesta a acționat cu forma de vinovăție a intenției indirecte și nicidecum cu forma de vinovăție a culpei, astfel cum este aceasta definită de disp.art.19 alin.2 lit.b Cod penal.

Deci se concluzionează că, inculpatul recurent se face vinovat de comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, incriminată de disp.art.182 alin.1 Cod penal, fapt ce impune, pentru considerentele anterior expuse, respingerea celor două cereri de schimbare a încadrării juridice a acesteia, cereri reiterate de inculpat în recursul declarat.

• Analizându-se și solicitarea inculpatului, de a se dispune achitarea sa de sub acuza săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice (prev.și ped.de disp.art.321 alin.1 Cod penal), deoarece nu ar fi comis o asemenea infracțiune, se constată că și acesta este lipsită de temei. Probele anterior enunțate au demonstrat că, în data de 26 septembrie 2008, în jurul orelor 2:30, în Clubul Apollo, din Târgu-M____, după ce a cauzat vătămarea corporală gravă a părții vătămate B_____ R_____, inculpatul recurent a inițiat un alt conflict, cu numitul Gyori M_____ C______, a provocat scandal ce a determinat persoanele aflate în localul menționat, să plece. Nu lipsit de importanță este faptul că, tot în acest context al provocării scandalului în amintitul club, inculpatul, pentru a fi imobilizat și calmat, a necesitat intervenția agentului de pază S_______ T______, care a reușit să-l tempereze pe inculpat, din manifestările agresive ce le etala, până la sosirea organelor de poliție. S-a demonstrat că, fiind sub influența băuturilor alcoolice, consumate voluntar, inculpatul P_______ C____ V_____ a manifestat un comportament ce a determinat, o mare parte, din persoanele ce se aflau în Clubul Apollo, să părăsească acest local, indignate de violența manifestată de acesta. Fapta astfel comisă de inculpatul recurent,în contextul anterior amintit, există, este incriminată ca fiind infracțiune de legiuitorul român, în disp.art.321 alin.1 Cod penal și a fost comisă sub forma de vinovăție a intenției directe de către acesta. Prin urmare, nu se poate dispune achitarea sa de această a doua acuză, ce i-a fost reținută în sarcină, potrivit disp.art.10 lit.c Cod procedură penală, cât timp în cauză s-a dovedit, în mod cert, faptul că inculpatul a comis și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.321 alin.1 Cod penal.

2. În ceea ce privește recursul promovat de către partea civilă B_____ R_____, se constată că, acesta se impune a fi admis, pentru considerentele ce se vor expune în continuare. În cadrul acestor considerente se vor expune și punctele de vedere ale instanței cu privire la solicitările inculpatului de a i se reține ca fiindu-i incidente prevederile art.74 lit.a și c Cod penal și disp.art.81Cod penal.

Astfel cum s-a reținut în punctul 1 a prezentelor considerente, în prezenta cauză, s-a demonstrat, în mod cert, că inculpatul P_______ C____ V_____, în condițiile concursului real de infracțiuni, a comis faptele penale incriminate de disp.art.182 alin.1 Cod penal și de disp.art.321 alin.1 Cod penal. S-a expus contextul real în care inculpatul a comis cele două infracțiuni ce i-au fost reținute în sarcină și dat fiind comportamentul pe care acesta l-a adoptat, atât imediat după săvârșirea acestor infracțiuni, cât și pe parcursul desfășurării cercetării penale și celei judecătorești, la prim grad jurisdicțional, precum și faptul că acesta nu a dovedit că, anterior datei de 26 septembrie 2008, a avut o bună conduită în societate și/sau la locul de muncă, acestuia nu-i pot fi reținute ca fiindu-i aplicabile prevederile art.74 lit.a Cod penal. Se constată de asemenea,a că nu-i pot fi reținute ca fiindu-i incidente nici disp.art.74 lit.c Cod penal, deoarece după comiterea acestor două infracțiuni, nu a încercat, nici măcar prin terți, să ia contact cu partea civilă și să încerce, ca măcar parțial, cu sume mai mult sau mai puțin substanțiale, să acopere prejudiciul material pe care acesta l-a încercat, în urma faptei lui. Nu lipsit de relevanță este faptul că inculpatul a încercat, în mod constant și continuu, să-și anihileze vina, în referatul de evaluare întocmit pe seama sa, reținându-se că acesta nu este de acord cu condamnarea sa, în contextul în care el trebuia să fie avocat și nu condamnat. Inculpatul conștientizează extrem de greu faptul că, în mod voluntar și pe fondul consumului excesiv de alcool, s-a angajat în sfera ilicitului penal și minimalizând la maxim efectele faptelor sale, urmărește să obțină nu doar o condamnare a sa la pedepse cât mai reduse ca și cuantum, dar și o obligare a sa la o dezdăunare (materială și morală) simbolică către partea vătămată.

Este de necontestat faptul că în prezenta cauză, victima B_____ R_____ a suferit o evidentă vătămare a integrității sale corporale, vătămare ce a avut (conform opiniei de specialitate medicale) pentru atenuarea efectelor, nevoie de aproximativ 70 de zile de îngrijiri medicale. În acest interval de timp partea vătămată a angajat cheltuieli materiale, al căror cuantum le-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosarul instanței de fond, în primul volum, de la fila 206 la fila 256. Efectuând adunarea sumelor de bani, ce figurează în aceste înscrisuri, se constată că aceasta este îndreptățită să primească de la inculpat, cu titlu de daune materiale, suma globală de 6.798,45 lei, asigurându-i-se astfel o corectă aplicare a prevederilor art.14 Cod procedură penală, raportat la art.998, 999 din vechiul Cod civil coroborat cu disp.art.13 Cod penal. În ceea ce privește cuantumul daunelor morale pe care această parte civilă este îndreptățită a le primi, se constată că nivelul stabilit de Judecătoria Tg.M____ este prea mic. De reținut că, în legislația românească, nu sunt stabilite criterii stricte pentru determinarea cuantumului daunelor morale, pe care victimele infracțiunilor de violență, sunt îndreptățite ale primi de la agresorii lor. De observat că, în speța pendinte, victima a suferit nu doar un prejudiciu estetic, care în timp s-a mai atenuat ca vizibilitate, dar nu a dispărut, cu toate eforturile medicale, de ultimă generație, la care aceasta a fost supusă. Este de necontestat faptul că partea civilă, care alături de prietenii săi, dansa în momentul critic, în clubul Apollo din Tg.M____, pe lângă suferința fizică încercată după acțiunea agresivă a inculpatului, a încercat și încearcă și un evident prejudiciu psihic, constând în faptul că trebuie să accepte schimbarea aspectului său fizic, că trebuie, cu ajutorul produselor cosmetice, să mascheze cicatricile cu care a rămas, pe față. De asemenea, nu trebuie ignorat faptul că partea civilă a încercat și un evident prejudiciu emoțional, reprezentat de faptul că a devenit mai puțin sociabilă, datorită urmelor plăgilor, pe care le are pe față, datorită faptului că deși se simțea în siguranță, alături de prietenii săi, într-un local public, a fost victima, directă, a acțiunii extrem de agresive, venite din partea inculpatului, care în stare de beție voluntară și fără să fi fost provocat în vreun fel, de prieteni ai victimei, s-a crezut justițiar. Avându-se în vedere cuantumul daunelor morale acordate victimelor în spețe similare, deci practica judiciară, conturată în această direcție (se au în vedere aici dec.pen. nr.144/R/ 22.02.2012 a Curții de Apel Tg.M____, dec.penală nr.17/8 ianuarie 2009 a Curții de Apel Bacău, dec.pen. nr.178/R/23.03.2011a Curții de Apel Tg.M____), cele expuse în lucrarea intitulată „Daunele morale – studio de doctrină și jurisprudență“- autori Gh.V______ și C-tin F______, pag.26-29, se apreciază că suma de 25.000 de euro, acordată victimei cu titlu de daune morale, este de natură a-i acoperi acesteia prejudicial estetic, dar și psiho-emoțional încercat de aceasta, în urma acțiunii reprobabile a inculpatului. Prin urmare, inculpatul va fi obligat să-i achite victimei și suma de 25.000 euro cu titlu de daune morale.

În legătură cu cuantumul pedepselor, ce se impun a-i fi aplicate inculpatului pentru faptele comise, se constată, astfel cum déjà s-a reținut, că nu pot fi reținute ca fiindu-i incidente inculpatului dispozițiile art.74 lit.a Cod penal și că circumstanțele reale în care acesta s-a situat în sfera ilicitului penal, justifică majorarea cuantumului pedepselor, deja aplicate de instanța de fond, cu atât mai mult cu cât, deși inculpatul a urmat cursurile unei facultăți de drept timp de 3 ani, și la acest moment neagă consecințele faptelor sale, nu acceptă că atitudinea sa expresă, de la data de 26.09.2008, a avut consecințe nefaste. Se apreciază că o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporalaă gravă și o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii incriminate de disp.art.321 alin.2 Cod penal, sunt pedepse ce se circumscriu prevederilor art.72 Cod penal și vor asigura reeducarea și resocializarea inculpatului recurent.

Aplicând prevederile art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani închisoare, dar nu în modalitatea executării ei, prin suspendare condiționată (deci se vo