Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 708/2015

Ședința publică de la 17 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ C_______ F______

Judecător L______ A________

Grefier E_____ D_____ C______

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul –reclamant V_____ I__ împotriva sentinței civile nr. 5263/09.04.2015, pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât P_____ V_____, având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant V_____ I__,prin avocat G____ I____ cu împuternicire avocațială aflată la fila 3 și intimatul-pârât P_____ V_____, prin avocat C_______ V______, care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:

- au fost comunicate motivele de apel.

Instanța comunică apelantului-reclamant V_____ I__ întâmpinarea formulată de intimatul –pârât P_____ V_____.

Instanța pune în discuția părților conexarea dosarului cu nr. XXXXXXXXXXXXXX/a1 la prezenta cauză.

Apelantul-reclamant V_____ I__, prin avocat G____ I____, având cuvântul, solicită conexarea celor două cauze.

Intimatul-pârât P_____ V_____, prin avocat C_______ V______, având cuvântul, învederează că este de acord cu conexarea celor două cauze.

Instanța, după deliberare, dispune conexarea dosarului cu nr. XXXXXXXXXXXXXX/a1 la dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Instanța acordă cuvântul pe probe.

Apelantul-reclamant V_____ I__, prin avocat G____ I____, având cuvântul, învederează că nu solicită probe în apel.

Intimatul-pârât P_____ V_____, prin avocat C_______ V______, având cuvântul, învederează că nu solicită probe în apel.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.

Apelantul-reclamant V_____ I__, prin avocat G____ I____, având cuvântul, solicită pentru ca acesta să nu fie privat de un grad de jurisdicție solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei în vederea rejudecării. În fapt, instanța de fond s-a pronunța pe altceva decât s-a cerut, nu se referă la terenul care a făcut obiectul judecății și nici linia de hotar nu poate existat în altă localitate decât în aceea în care se află cele două imobile. Fără cheltuieli de judecată.

Intimatul-pârât P_____ V_____, prin avocat C_______ V______, având cuvântul, solicită respingerea apelului și acordarea cheltuielilor de judecată. Din punctul său de vedere, în condițiile în care acesta nu a fost de acord cu o soluție de rejudecare a cauzei, motiv pentru care solicită respingerea apelului ca nefundat, având în vedere că apelantul avea posibilitatea să solicite probe, având în vedere caracterul devolutiv al apelului. În ceea ce privește primul motiv de apel, învederează că din punctul său de vedere această împrejurarea constituie o eroare materială, putând fi îndreptată chiar de către instanța de apel, atât timp cât se face trimitere la un raport de expertiză efectuat în cauză. Învederează că în cauză nu există motive care să atragă rejudecarea. Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

Apelantul-reclamant V_____ I__, prin avocat G____ I____, având cuvântul în replică, învederează că legea dispune pentru în situația în care părțile nu au solicitat probe în apel, dar dacă judecătorul apreciază, cauza poate fi trimisă spre rejudecare. Învederează că lasă la aprecierea instanței cu privire la faptul de a se îndrepta așa zisă eroare materială și solicită aplicarea principiului de a nu i se înrăutăți situația în propria cale de atac.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului dedus judecății, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5263/2014 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul V_____ I__ în contradictoriu cu pârâtul P_____ V_____.

S-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului V_____ I__, situat în mun. C______, jud. D___, _________________________. 5 A și imobilul proprietatea pârâtului P_____ V_____, situat în _____________________________. 3, pe aliniamentul punctelor 16 -18 (actualul hotar), identificat în anexa – plan de amplasament și delimitare - a raportului de expertiză judiciară topografică din ianuarie 2014, întocmit de expert D____ C_________.

Au fost respinse capetele de cerere ale reclamantului privind revendicare și demolare gard.

A fost admisă în parte cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată și obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de

A fost obligat reclamantul să plătească d-lui expert topo D____ C_________ diferență de onorariu în cuantum de 200 lei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C______ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, la data de 23.11.2012, reclamantul V_____ I__ chemat în judecată pe pârâtul P_____ V_____, solicitând stabilirea graniței dintre proprietățile părților și obligarea pârâtului de a – i respecta proprietatea și posesia terenului pe care a acaparat-o și obligarea aceluiași de a demola și retrage gardul cu fundație de ciment, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului situat în __________________________ de Jos, T 23, P 55, jud. D___, iar pârâtul deține terenul situat în partea de est a proprietății sale. Între cele două terenuri nu există linie de hotar, motiv pentru care există neînțelegeri, iar pârâtul a edificat fără autorizație un gard cu fundație de beton acaparând o fâșie din terenul reclamantului, cu lungimea de 100 m și lățimea de 1,70m (170 mp).

Acțiunea a fost motivată în drept, pe dispozițiile art. 560, 563 și art.1528 Cod civil și a fost legal timbrată.

Pârâtul P_____ V_____ a formulat întâmpinare (fila 41), în care a solicitat respingerea ererii în revendicare și desființare de construcții, cu motivarea că nu ocupă teren proprietatea pârâtului, iar limitele terenului său sunt evidențiate în mod incontestabil în documentația cadastrală.

Au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză judiciară topografică.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

I. Asupra cererii principale, având ca obiect grănițuirea.

Conform înscrisurilor depuse, reclamantul deține în proprietate suprafața de 1183 mp teren extravilan, situat în satul Leamna de Jos, ________________________, _________________________ cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1452 din 01.06.2010 (fila 7 din dosar), care a fost dezmembrat dintr-un corp mai mare, de vânzătoarea I____ V_______. Aceasta a dobândit la rândul său terenul prin moștenire de la fratele său, C_________ N______, care îl dobândise prin donație de la beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, C_________ D______, titularul titlului de proprietate nr. 421-1384 din data de 17.11.1994 (filele 31-32).

Pârâtul deține în proprietate terenul în suprafață de 1250 mp situat în intravilanul satului Leamna de Jos, ________________________, parcelele 53 și 54, și învecinat terenului proprietatea reclamantului. Acest teren a fost dobândit prin cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1174 din 22.11.2012 (fila 44 din dosar), care a fost dezmembrat dintr-un corp mai mare, de vânzătoarea C_______ G_________, teren înscris în titlul de proprietate nr. 179-xxxxx din data de 23.09.1993 (fila 54).

Din probele administrate se mai reține că linia de hotar dintre părți este delimitată prin gardul edificat deja între părți, de către pârât, pe aliniamentul punctelor de contur 16 -18 (actualul hotar), identificat în anexa – plan de amplasament și delimitare (fila 146), gard care respectă limitele proprietăților învecinate, astfel cum rezultă din raportul de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expertul D____ C_________ (filele 98-102) în ianuarie 2014, cu suplimentul ulterior (răspunsul la obiecțiuni, filele 144-148).

Astfel, expertul a arătat că pârâtul deține în fapt o supărafață de 1184 mp, față de 1183 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare, iar o parte din teren este ocupată de vecina din partea de nord a pârâtului – D_________ C__________, care a edificat gardul despărțitor parțial pe terenul reclamantului.

Raportul de expertiză cuprinzând linia de hotar identificată de expert a fost avizat de OCPI D___, în ceea ce privește corectitudinea măsurătorilor.

Potrivit dispozițiilor art. 560 Cod civil (Legea nr. 287/2009 privind codul civil, aplicabil în speță, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. 6 din Codul civil), ,,Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.

Art. 561 îndreptățește pe orice proprietar de a-și grănițui proprietatea sa, adică să-i fixeze linia de hotar, prin semne exterioare vizibile și de a cere vecinilor săi să procedeze în acest sens.

Această operațiune constă în verificarea titlurilor de proprietate ale vecinilor, în măsurarea proprietăților lor, în fixarea liniei despărțitoare a proprietăților vecine și punerea unui semn exterior acesteia.

Instanța de fond a apreciat că raportul de expertiză este util cauzei, în sensul art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, care se coroborează cu celelalte probe, expertul răspunzând la obiectivele stabilite de instanță, în mod complet și argumentat științific. Reclamantul nu a adus contraargumente de aceeași valoare în susținerea privind anumite greșeli ale expertului în întocmirea raportului de expertiză, obiecțiunile sale fiind subiective.

Față de concluziile expertului și înscrisurile depuse, nu mai era necesară administrarea probei testimoniale solicitate de reclamant în cererea introductivă, motiv pentru care instanța nu s-a mai pronunțat cu privire la aceasta. Nici reclamantul nu a mai solicitat aceasta, până la închiderea dezbaterilor.

Se mai reține că pentru terenul reclamantului s-a întocmit o documentație cadastrală ce a avut la bază sistemul de proiecție grafic (cu coordonate aproximative), ce poate avea la bază erori de măsurare, în timp ce documentația întocmită pentru terenul pârâtului este în sistem Stereografic 1970, care presupune o mai mare precizie a măsurătorilor.

Reclamantul nu a făcut dovada că documentația cadastrală a imobilului deținut de pârât este greșită.

Față de motivele de fapt și de drept expuse mai sus, a admis acțiunea de grănițuire și, pentru a pune capăt neînțelegerilor, a stabilit că linia de hotar este pe actualul hotar, pe care se află gardul despărțitor, pe aliniamentul punctelor de contur 16 -18.

II. Cu privire la cererea de revendicare, față de situația de fapt reținută mai sus și în baza probelor administrate, instanța de fond a reținut că pârâtul nu ocupă nicio suprafață din terenul proprietatea reclamantului, motiv pentru care, nefăcându-se dovada ocupației, conform art. 1169 Cod civil, a respinge cererea, ca neîntemeiată.

Întrucât gardul este corect edificat, nu este întemeiată nici cererea privind demolarea și mutarea gardului edificat de pârât, motiv pentru care va fi respinsă și această cerere.

În temeiul art. 276 cod procedură civilă, admițând doar parțial acțiunea, în măsura admiterii ei, a admis în parte și cererea accesorie privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant, care sunt în cuantum total de 519 lei, dovedite cu chitanțele depuse la dosar. Prin urmare, a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 419 lei, cu acest titlu.

Întrucât instanța a admis în parte suplimentarea onorariului de expert cu suma de 200 lei, pe care reclamantul nu a achitat-o, deși însăși încheierea din data de 12.03.2014 este executorie în privința plății diferenței de onorariu cuvenit expertului, conform art. 213 alin.2 Cod procedură civilă, a reiterat această obligație și în prezenta sentință, obligând reclamantul să plătească d-lui expert topo D____ C_________ diferență de onorariu în cuantum de 200 lei.

Cu privire la cererea de refacere a expertizei și motivele invocate de reclamant, formulate neprocedural în cadrul concluziilor depuse în scris după închiderea dezbaterilor, nu trebuie să fie analizate, dar, pentru a evita orice speculație ulterioară, instanța de fond a apreciat că refacerea expertizei nu este utilă, având în vedere motivul pentru care au fost respinse și obiecțiunile formulate de reclamant pe parcursul procesului.

Astfel, nu se justifică repunerea cauzei pe rol.

Împotriva acestei sentințe și a încheierii din data de 21.05.2014, a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea acestuia, desființarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul a arătat că instanța de fond s-a pronunțat pe altceva decât s-a judecat, a respins acțiunea în revendicare pentru un teren situat în C______ și a stabilit o linie de hotar care nici măcar imaginară nu poate fi, pentru că proprietățile părților din proces nu se învecinează. Din dispozitivul sentinței rezultă că părțile s-ar fi judecat pentru proprietăți din C______, deși din considerente rezultă că ar fi vorba de proprietăți din satul Leamna.

Hotărârea este nelegală deoarece nu a încuviințat și administrat probele cerute, care ar fi fost utile pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Au fost respinse obiecțiunile reclamantului la expertiza topo, deși din lucrarea de cadastru făcută pentru terenul său sunt certe punctele de situare, suprafața și dimensiunile, în timp ce în lucrarea de cadastru a pârâtului există mențiunea că poziționarea terenului este incertă.

În drept au fost invocate disp. Art. 284 și urm Cpciv, art. 480 Cciv și art 1 din Primul Protocol la Convenția EDO.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului întrucât menționarea greșită a adreselor imobilelor reprezintă o eroare materială e poate fi îndreptată.

Identificarea terenurilor de către expertul topo a avut în vedere actele primare de reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu documentațiile cadastrale.

Părțile nu au solicitat administrarea a noi mijloace de probă în etapa apelului.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Unul dintre principiile care limitează regula caracterului devolutiv al apelului este tantum devolutum quantum apellantum, care este o cerință a principiului disponibilității aplicabil procesului civil, principiu ce se impune și în fața instanțelor de control judiciar, așadar și a instanței de apel.

Ca atare, conform principiului enunțat, instanța de apel, ca instanță de reformare, este chemată să cerceteze cauza doar prin raportare la motivele invocate în cererea de apel, neputându-se pronunța asupra altor motive de reformare neindicate în conținutul motivelor de apel, cu excepția motivelor de ordine publică.

În speță, Tribunalul nu a identificat existența unor motive de ordine publică și analizând motivele de reformare invocate de apelant, le apreciază a fi neîntemeiate.

Astfel, instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei acțiuni în revendicare și grănițuire a proprietăților părților situate în comuna Bucovăț, ____________________________> Instanța de fond a încuviințat în ședința publică din data de 03.04.2013 probele solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, respectiv proba cu înscrisuri, pe cea cu interogatoriul pârâtului, precum și proba cu expertiza tehnică și probele solicitate de pârât, respectiv proba cu înscrisuri, pe cea cu interogatoriul reclamantului, precum și proba cu expertiza tehnică.

În ceea ce privește proba testimonială, Tribunalul constată că în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat, generic, proba testimonială, fără a respecta disp. Art. 112 alin.6 Cpciv, respectiv fără a indica numele și adresa martorilor.

Această modalitate de propunere a probei, lipsită de determinare, a împiedicat instanța sa verifice concludența și petinența acesteia.

Concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul D____ C_________ au avut la bază atât actele de proprietate ale părților cât și documentațiile cadastrale ale acestora, răspunzând obiectivelor stabilite de instanță.

Criticile apelantului vizând certitudinea poziționării terenurilor celor două părți nu pot fi primite.

Astfel, potrivit procesului verbal de recepție nr. 859/2013 întocmit de OCPI D___, imobilul proprietatea reclamantului, al cărui cadastru a fost întocmit în sistem de proiecție grafic, beneficiază de coordonate aproximative.

Instanța de fond a analizat pe baza acestui raport de expertiză, situația proprietăților celor două părți, respectiv terenul în suprafață de 1183 mp situat în extravilanul satului Leamna de Jos, _________________ 23 P 55, proprietatea reclamantului și respectiv terenul în suprafață de 1250 mp situat în intravilanul satului Leamna de Jos, _________________ 23 P 53 și 54, proprietatea pârâtului, concluzionând în sensul că pârâtul nu ocupă nicio suprafață din terenul reclamantului și stabilind linia de hotar pe aliniamentul punctelor 16-18 din schița anexă la raport (actualul hotar).

Tribunalul apreciază că identificarea eronată din cuprinsul dispozitivului a celor două proprietăți, a căror grănițuire s-a dispus, se circumscrie unei erori materiale, ce poate fi îndreptată în procedura reglementată de disp. Art. 281 Cpciv.

Criticile apelantului potrivit cărora instanța s-a pronunțat pe altceva decât s-a cerut, nu pot fi primite.

Astfel cum am arătat anterior, instanța de fond a analizat în considerentele sentinței apelate situația terenurilor, proprietatea celor două părți, situate în satul Leamna de Jos, în T 23, iar la stabilirea liniei de hotar a făcut trimitere la concluziile și schița anexă a raportului de expertiză întocmit de expert D____ C_________ care, de asemenea, a identificat aceste terenuri .

Ca atare, Tribunalul concluzionează că instanța de fond a analizat cauza în limitele investirii, mențiunile vizând situarea celor două terenuri la adresele de domiciliu ale părților constituind o eroare materială ce poate fi îndreptată la cerere sau din oficiu, iar nu un motiv de reformare a hotărârii, având în vedere dispozițiile art. 281 ind 2a Cpciv (normă legală introdusă prin art I pct. 25 Legea 202/2010).

Pentru considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Tribunalul reține că hotărârea instanței de fond este legală, astfel încât în baza art. 296Cpciv va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul disp. Art. 274 Cpciv, constatând culpa procesuală a apelantului îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimat în cuantum de 1000 lei (reprezentând contravaloarea onorariului avocațial).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantul –reclamant V_____ I__ împotriva sentinței civile nr. 5263/09.04.2015, pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-pârât P_____ V_____.

Obligă apelantul la plata către intimat a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2015

Președinte, G_______ C_______ F______		Judecător, L______ A________
	Grefier, E_____ D_____ C______

Red LA/4 ex/16.06.2015

E.C. 28 Aprilie 2015

J fond L N_______