R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXcod operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR.496/A

Ședința publică de la 13 Mai 2015

Completul constituit din:

Președinte: F______ I______

Judecător: D___ V_____

Grefier: V______ R_____

Ministerul Public este reprezentat de procuror C______ M________ U____ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către inculpata apelantă B_____ F_________ R_____, împotriva sentinței penale nr. 449 din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04 mai 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre,

C U R T E A ,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 449 din 23 decembrie 2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXX Judecătoria Reșița În baza art. 228 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., a condamnat pe inculpata B_____(fostă D______) F_________ R_____, fiica lui I__ și Tețica, născută la data de 04.07.1986, în Mun. Reșița, jud. C____-S______, cetățean român, studii-8 clase, căsătorită, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Reșița, __________________________, ________________-S______, la pedeapsa de 1(un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

În baza art.67 al.1 C pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit. a, lit.b, C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de un an, după executarea pedepsei principale.

În baza art.65 al.1 Cod pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit. a, lit.b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. a luat act că ___________________ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.274 alin.1 C. pr.pen.,a obligat inculpata la plata sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotăprâ astfel, prima instanță a constatat următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița din data de 27.01.2014, întocmit în dosarul de urmărire penală nr.1155/P/2013 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Reșița, la data de 29.01.2014, sub nr.XXXXXXXXXXXX, a fost trimisă în judecată inculpata B_____(fostă D______) F_________ R_____, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin.1 C.pen. 1969, art. 209 alin.1 lit. e) C.pen. 1969.

S-a reținut, în esență că, în data de 01.04.2013, în jurul orelor 10:31, profitând de neatenția angajaților magazinului S.C. F_____ R_____ SA, situat în Complexul Kaufland, ___________________ din Reșița, jud. C____-S______, inculpata a sustras dintr-un stand de prezentare o consolă PSP Sony, în valoare de 450 lei.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a rezultat din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală si materializate în: declarație inculpată B_____ (fostă D______) F_________ R_____ (filele 4, 12, 13 din d.u.p.); dovada de ridicare (fila 16 din d.u.p.); dovada de predare (fila 17 din d.u.p.); declarație martor B_____ F_____ (filele 19, 20 din d.u.p.); declarație martor B_____ D_____ (filele 21, 22 din d.u.p.); suportul magnetic tip CD cu imaginile înregistrate de camerele de supraveghere amplasate în interiorul magazinului ___________________ (fila 27 din d.u.p.).

În ceea ce privește latura civilă, în faza de urmărire penală, persoana vătămată S.C. F_____ R_____ SA, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, întrucât bunul sustras a fost recuperat și predat magazinului în data de 17.04.2013.

Având în vedere noile modificări legislative, instanța, la termenul de judecată din data de 27.02.2014, în considerarea faptului că în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească, în baza art.6 al.2 Legea nr.255/2013, a dispus transpunerea cauzei în cameră preliminară pentru a se urma procedura prev de art.342-348 Cod pr.pen.

Prin Încheierea din data de 05.05.2014 (f.19 dosar) s-a finalizat procedura de cameră preliminară, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.1155/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, privind pe inculpata B_____ (fostă D______) F_________ R_____, trimisă în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen., art. 209 alin.1 lit. e) C.pen, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. De asemenea, s-a dispus începerea judecății, fixându-se termen de judecată la data de 05.06.2014.

În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data 11.12.2014, datorită neprezentării în sala de judecată a martorilor B_____ D_____ și V______ (fost B_____) F_____, instanța, în temeiul art. 381 alin. 7 C.pr.pen, a dat citire declarațiilor date de către aceștia în faza de urmărire penală.

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penala nr. 1155/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Resita, fișa de cazier judiciar actualizat a inculpatei (fila 11 și 33 dosar).

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, instanța a reținut următoarele:

În fapt: În data de 01.04.2013, în jurul orei 11⁰⁰ inculpata B_____ (fostă D______) F_________ R_____ s-a deplasat împreună cu concubinul său, V______ (fost B_____) F_____, și cu nepotul acestuia, B_____ D_____, la magazinul F_____ (magazin aparținând S.C. F_____ R_____ SA, situat în Complexul Kaufland, ____________________ din Reșița, jud. C____-S______), cu intenția de a cumpăra o cafetieră. Astfel, după ce au intrat în magazin, toți trei s-au deplasat la raionul unde se aflau cafetiere.

Ulterior, inculpata s-a deplasat singură la raionul unde erau expuse telefoane, jocuri electronice și alte obiecte. Observând faptul că, ușa de la vitrina cu jocuri electronice era deschisă, iar în apropiere nu se afla nicio persoană, inculpata a sustras din vitrină o consolă PSP Sony, de culoare neagră, pe care a introdus-o în geanta personală. În continuare, inculpata s-a deplasat la raionul unde se aflau cafetiere, de unde concubinul său a luat o cafetieră, pe care acesta a achitat-o la casa de marcat.

Inculpata B_____ (fostă D______) F_________ R_____ a trecut de casa de marcat fără a achita consola PSP Sony ascunsă în geantă, iar când a ajuns la domiciliu le-a arătat numiților V______ (fost B_____) F_____ și B_____ D_____ consola, spunându-le că a sustras-o din magazin.

Bunul sustras de către inculpată a fost recuperat de organele de cercetare penală și predat persoanei vătămate pe bază de dovadă, aflată la fila 17 din d.u.p.

La stabilirea situației de fapt s-au avut în vedere probele administrate atât în cursul urmării penale cât și în cursul judecății.

Astfel, martorii V______ (fost B_____) F_____ și B_____ D_____ (filele 19, 20, 21, 22 din d.u.p.), au relatat că, în data de 01.04.303, în jurul orelor 11:00, s-au deplasat împreună cu inculpata la magazinul F_____ pentru a cumpăra o cafetieră. După ce au cumpărat cafetiera, s-au întors toți trei la locuința numitului V______ (fost B_____) F_____, unde inculpata a scos din geantă un aparat tip consolă pentru jocuri, spunându-le că la furat din incinta magazinului F_____.

Depozițiile celor doi martori se coroborează cu restul probelor administrate: dovada de ridicare (fila 16 din d.u.p.); dovada de predare (fila 17 din d.u.p.); suportul magnetic tip CD cu imaginile înregistrate de camerele de supraveghere amplasate în interiorul magazinului ___________________ (fila 27 din d.u.p.), precum și cu declarațiile inculpatei B_____ (fostă D______) F_________ R_____ date în cursul urmăririi penale(filele 4, 12, 13 din d.u.p.).

Astfel, fiind audiată în cursul urmăririi penale inculpata B_____ (fostă D______) F_________ R_____ (filele 4,12,13dup) a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată. În cursul judecății inculpata nu a putut fi fost audiată întrucât s-a prezentat doar un singur termen de judecată, respectiv la data de 05.06.2014, solicitând acordarea unui nou termen pentru a se împăca cu persoana vătămată, după care, în mod nejustificat, nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată.

Cu privire la legea penală aplicabilă instanța a reținut că, de la data săvârșirii faptelor și până la până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o nouă lege penală, astfel că urmează a fi analizate prezentele fapte în raport de legea determinată ca fiind mai favorabilă, conform art.5 C. pen.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârșirii faptei și cea din momentul judecării faptei) în raport de normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecății. Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluția cea mai favorabilă pentru infractor.

De asemenea, pentru identificarea legii penale mai favorabile se va avea în vedere Decizia Curții Costituționale publicată în MO nr. 373 din 20.05.2014, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile

Prin urmare, instanța, pentru a determina legea penală mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă, a avut în vedere faptul că, la momentul comiterii faptei-01.04.2013, aceasta era prevăzută de dispozițiile art. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit.e, C.pen.1969, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 de ani, iar , ca urmare a adoptării noului cod penal, această faptă este prevăzută de dispozițiile art. 228 alin.1, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Totodată, s-a reținut că, circumstanța agravantă prev de art 209 alin1 lit e C.pen 1969( săvârșirea faptei într-un loc public) nu mai este prevăzută în noua reglementare. Prin urmare, întrucât limitele de pedeapsă prev de noul cod penal sunt mult reduse, iar circumstanța agravantă prevăzută în vechea reglementare nu mai există în noul cod, instanța determină ca fiind lege penală mai favorabilă noul cod penal, și, astfel a analizat infracțiunea de furt prin raportare la dispozițiile noului cod penal.

În drept, fapta inculpatei B_____ (fostă D______) F_________ R_____, care în data de 01.04.2013, în jurul orelor 11,⁰⁰ în timp ce se afla în incinta magazinului S.C. F_____ R_____ SA, situat în Complexul Kaufland, ___________________ din Reșița, jud. C____-S______, a sustras, dintr-un stand de prezentare, o consolă PSP Sony, în valoare de 450 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin. 1 C. pen.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatei de luare a unei console PSP Sony, aparținând persoanei vătămate S.C. F_____ R_____ SA, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii bunului pe nedrept.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunului respectiv din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate S.C. F_____ R_____ SA în stăpânirea inculpatei.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunului din posesia persoanei vătămate în aceea a inculpatei a fost consecința directă a acțiunii acesteia de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatei îmbracă forma intenției directe, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a) C.pen., aceasta a prevăzut și urmărit producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunului sustras.

În consecință, instanța a apreciat că s-a făcut dovada existenței infracțiunii pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, a săvârșirii acestora, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, astfel că, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.p.p., a pronunțat o soluție de condamnare față de aceștia.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 cod penal, care arată că la stabilirea si aplicarea pedepselor se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, ținându-se seama de criteriile expres prevăzute de aceste dispoziții, și anume : împrejurările, modul de comitere a infracțiunii și mijloacele folosite; starea de pericol creată; natura și gravitatea rezultatului produs ori consecințele infracțiunii; motivul săvârșirii faptei; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedența penală a inculpatului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului; nivelul de educație, vârsta, sănătatea, situația familială și socială. În acest sens, instanța a reținut gradul deosebit de ridicat de pericol social concret al faptei săvârșite, având în vedere valorile sociale apărate prin dispozițiile legale- patrimoniul persoanei vătămate,– de împrejurările și modul de comitere a faptei –în plină zi, într-un loc public, îndrăzneala de care inculpata a dat dovadă prin comiterea faptei, care deși cunoștea faptul că magazinul era dodat cu camere de supraveghere, nu a ezitat, nici un moment, în aș pune în aplicare hotărârea infracțională, sustrăgând consola PSP Sony.

Totodată la stabilirea cuantumului pedepsei, instanța a avut în vedere și atitudinea procesuală a inculpatei care, deși în cursul urmăririi penale a recunoscut faptele săvârșite, în cursul judecății a adoptat o atitudine de sfidare a organelor judiciare. Astfel, acesta s-a prezentat doar la un singur termen de judecată, respectiv, la data de 05.06.2014, termen la care a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea împăcării cu persoana vătămată, cerere ce i-a fost încuviințată de către instanță, după care nu s-a mai prezentat la nici un termen, dovedind, astfel, rea-credință în exercitarea drepturilor procesuale.

De asemenea, la alegerea sancțiunii și la dozarea cuantumului acesteia, instanța a avut în vedere și antecedența penală a inculpatei. Astfel, din cuprinsul fișei de cazier judiciar ( fila 33) rezultă că, prin ordonanțe ale parchetului, au fost dispuse un număr de patru soluții de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unor sancțiuni administrative, respectiv amenzi, al căror cuantum variază între 200 lei și 1000 lei, tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat. Prin comportamentul său ulterior inculpata a dovedit faptul că nu a înțeles nici importanța valorilor sociale ocrotite și nici clemența organelor judiciare cu ocazia constatării primelor încălcări ale legii penale, ci, dimpotrivă, a perseverat în comportamentul infracțional, întărind concluzia unei reacții sociale mult mai severe.

Pentru toate aceste considerente, instanța, în baza art. 228 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., a condamna pe inculpata B_____(fostă D______) F_________ R_____, la pedeapsa de 1(un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

Aplicarea pedepselor complementare și accesorii inculpatei se impune a fi realizată atât în baza art.67, art.65 Cod pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, modalitatea și împrejurările în care acesta au fost comisă ( în loc public, în plină zi), persoana inculpatei care, deși a mai fost sancționată, în trecut, pentru fapte similare, a dat dovadă de perseverență în sfidarea și încălcarea dispozițiilor legale, instanța a apreciat că se impune a fi interzise acesteia, atât ca pedepse complementare cât și accesorii, a următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Prin urmare, în baza art.67 al.1 C pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit. a, lit.b, C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de un an, după executarea pedepsei principale.

În baza art.65 al.1 Cod pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.66 al.1 lit. a, lit.b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

Cu privire la individualizarea executării pedepsei, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție a pedepsei cu închisoarea aplicată prin prezenta sentință penală, raportat la gravitatea faptei săvârșite, modalitatea de săvârșire, persoana inculpatei care, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a mai fost sancționată în trecut, de mai multe ori, pentru fapte de același gen, măsuri care nu au condus la reeducare sa și nu au constituit avertismente suficiente, acesta dând dovadă de un comportament deviant și o puternică predispoziție spre săvârșirea de infracțiuni, reeducarea sa nefiind posibilă decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că, prin cererea din data de 26.04.2013 (fila 18 din d.u.p), dată în cursul urmăririi penale, persoana vătămată S.C. F_____ R_____ SA nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, întrucât bunul sustras a fost recuperat și predat magazinului în data de 17.04.2013.

În consecință, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. a luat act că ___________________ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.274 alin.1 C. pr.pen., a obligat inculpata la plata sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 449 din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, a formulat apel inculpata B_____ F_________ R_____.

Cererea de apel nu a fost motivată în scris.

La termenul de astăzi s-a invocat excepția tardivității apelului formulat.

Analizând excepția tardivității apelului formulat de partea inculpata B_____ F_________ R_____, instanța constată că este întemeiată, pentru cele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit disp. art. 410 C.pr.pen., termenul de apel este de 10 zile, și curge de la comunicarea copiei după minută.

În speță, inculpatei i s-a comunicat copie după minută în data de 23.01.2015, astfel cum reiese din dovada de comunicare a minutei aflată la dosarul de fond (fila 69), iar inculpata a formulat cererea de apel la data de 19.02.2015, astfel cum rezultă din conținutul cererii. Deci, termenul de apel a început să curgă la data de 24.01.2015 și s-a împlinit la data de 04.02.2015, iar cererea de apel a fost formulată la data de 19.02.2015, cu nerespectarea termenului prevăzut de lege.

Inculpata a susținut că a fost plecată din țară și nu a luat cunoștință de copia minutei ce i-a fost comunicată. Această împrejurare, deși nedovedită de inculpată, nu justifică repunerea în termenul de apel. Din actele dosarului rezultă că inculpata a fost citată și copia de pe minută i-a fost comunicată la adresa de domiciliu unde aceasta locuia, respectiv Reșița, ____________________________, _____________________-S______. Inculpata avut cunoștință de acest dosar, fiind audiată în faza de urmărire penală, iar în faza de judecată a fost prezentă la termenul din data de 27.02.2014 și la termenul de judecată din data de 06.06.2014, asistată de avocat oficiu, și a solicitat acordarea unui nou termen în vederea împăcării cu partea vătămată. De asemenea, la termenul din data de 27.02.2014, la interpelarea instanței, inculpata a arătat ca actele de procedură să-i fie comunicate la adresa de domiciliu – Reșița, ____________________________, ____________________-S______.

În situația în care aceasta nu a mai locuit la adresa de domiciliu menționată, avea obligația de a înștiința instanța despre schimbarea de adresă, cea ce nu a făcut.

În consecință, Curtea va admite excepția tardivității și va respinge apelul declarat de inculpata B_____ F_________ R_____ ca tardiv formulat.

Va dispune virarea sumei de 200 lei din conturile MJ în conturile Baroului T____ reprezentând onorariu avocat oficiu.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpata la 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

În baza art. art. 421 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, respinge apelul declarat de inculpata B_____ F_________ R_____, împotriva sentinței penale nr. 449 din data 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, ca tardiv formulat.

Menține sentința atacată.

Dispune virarea sumei de 200 lei din conturile MJ în contul Baroului T____ reprezentând onorariu parțial avocat oficiu.

În baza art. 275 alin. 2 Cpp obligă inculpata la 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13.05.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

F______ IONESCUDANA V_____

GREFIER,

V______ R_____

Red.:DV/26.05.2015

tehnored.V.R./09.06.2015

2 ex.

Judecătoria Reșița

Judecător P_______ I_____ L_______