act sesizare-act inculpare

[sofia]

A pune in miscare actiunea penala nu inseamna a-l considera vinovat pe inculpat, adica a-i incalca prezumtia de nevinovatie. Acest principiu are cu totul un alt continut, iar punerea in miscare a actiunii penale nu inseamna a-i stabili vinovatia printr-o hot. penala definitiva. Eu nu prea vad legatura. Daca altii pot da explicatii le astept pentru ca sunt probleme interesante aici.

Autoarea articolului din revista Dreptul nr. 9/2004 (Silvia Nitu-procuror-sef sectie judiciara-Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova)-spune ca "In faza de urmarire penala, in momentul in care procurorul dispune punerea in miscare a actiunii penale are suficiente temeiuri ca fapta retinuta in sarcina persoanei cercetate intruneste elementele constitutive ale infractiunii.
Nu acelasi lucru se intampla in cazul infractiunilor pentru care plangerea prealabila se adreseaza instantei de judecata"
Si mai arata ca "In legatura cu momentul in care instanta ar trebui sa puna in miscare actiunea penala, acesta s-ar putea situa pe parcursul cercetarii judecatoresti, cand dupa administrarea unor probe, instanta ar putea trage concluzia ca sunt temeiuri suficiente de vonovatie"
Eu nu ma pricep la penal dar mi-a atras atentia discutia voastra si de aceea, ieri cand am primit revista am citit si articolele referitoare la plangerea prealabila.

[elis]

Am citit articolele din revista Dreptul nr. 9/2004 referitoare la plangerea prealabila si mi s-a confirmat ca procedura creeaza multe probleme in practica.

[cardozzo]

opinia lui mateut este ca plangerea prealabila directa este si act de inculpare, fiind singura situatie cand partea vatamata are exercitiul actiunii penale; mateut numeste aceasta actiune, "actiune privata" spre deosebire de "actiunea publica" a procurorului. este o intrega pledoarie asupra acestei teme pe care mateut o ofera (pe gratis) in fiecare an.oricum, cred ca mateut merge mai mult spre doctrina engleza, de unde si notiunea de "justitie privata" pe care o introduce cu privire la plangerile prealabile directe

[virtual]

Cum spunea Jus, poate ar trebui sa gandim singuri. Sincer, nici nu ma gandesc sa ma compar cu Neagu s.a., dar nici nu fac plecaciuni in fata lui. Din surse sigure stiu ca el a insistat ca 18 indice1 din actualul Cod penal sa fie atat 19 in Noul Cod penal, cat si circumstanta atenuanta legalam la art. 88 daca nu ma insel....asa ca, dupa cum spuneam, nici nu ma cantonez in ceea a spus el...sau ma rog DOngoroz. E bine Jus?

Intr-adevar Neagu spune ca e doar act de sesizare si instanta va pune in miscare actiunea penala...Sincer mi se pare ca este mai mult vb despre un aspect strict procedural aici (si sa nu imi spuneti pls ca vb de proced pen, ca stiu ca stiti la ce ma refer) si ca victima are cuvantul cel mai important aici.

Actiunea directa a avut originea in common-law, unde este considerata a fi la latitudinea partii vatamate, tinand mai mult de acele "aspecte private ale procesului penal". PRof. A. Asworth de la Oxford are ceva articol in Criminal Law Review din 2003 daca nu ma insel...

Oricum, tema ramane supusa discutiei...din pacate in Romania se aplica parerea lui neagu, asa ca scuze ca exist...:)

[jus2001]

Auzi ma Virtuale, dan ce ai tata cu 18 indice 1 ala? Cu ce te supara ca a insistat Neagu sa il introduca in noul cod penal? Astept explicatii pentru ca nu am inteles?

[elis]

Cred ca pana la urma, daca ne straduim, gasim argumente serioase pentru a sustine si un punct de vedere si altul.
Clarificarea naturii juridice a plangerii prelabile este foarte importanta pentru ca poate avea consecinte practice deosebite. Astfel, potrivit prevederilor art. 268 Cod penal, punerea in miscare a actiunii penale, stiind ca o persoana este nevinovata constituie infractiunea de represiune nedreapta. Daca acceptam ideea ca plangerea prealabila este act de inculpare si ca persoana care a facut plangerea a pus in miscare actiunea penala inseamna ca poate fi subiect activ al infractiunii de represiune nedreapta. Daca nu acceptam aceasta idee atunci fapta se incadreaza in prevederile art. 259 (denuntarea calomnioasa)

O alta problema este cea a incompatiblitatii judecatorului.
Daca acceptam ideea ca plangerea prealabila nu pune in miscare actiunea penala inseamna ca judecatorul pune in miscare actiunea prin incheiere.
Potrivit prevederilor art. 48, persoana care a pus in miscare actiunea penala nu poate participa la judecarea cauzei in calitate de judecator.
Daca judecatorul incompatibil a participat la judecata (si cred ca , de regula, participa), hotararea poate fi desfiintata, inclusiv pe calea recursului in anulare.

[norocel]

Am vazut ca in alta parte tu ai pus intrebarea daca savarseste sau nu o infractiune judecatorul care dispune citarea in calitate de inculpat a unei persoane in baza unei plangeri depuse direct la judecatorie pentru infractinile de fals si uz de fals.
Eu nu vad ce infractiune ar fi putut savarsi.
Sunt de acord ca a gresit dar nu cred ca a savarsit o infractiune.
Te-ai gandit probabil ca a pus in miscare actiunea penala fara sa existe un act de sesizare valabil, dar nu putem spune ca judecatorul a pus in miscare actiunea penala stiind ca persoana este nevinovata asa cum cere art. 268 Cod penal.
In acest caz poate fi insa sesizat Consiliul Superior al Magistraturii.

[rogue]

Auzi ma Virtuale, dan ce ai tata cu 18 indice 1 ala? Cu ce te supara ca a insistat Neagu sa il introduca in noul cod penal? Astept explicatii pentru ca nu am inteles?

jus, eu nu vorbesc acum in numele lui virtual da cred ca stiu ce vroia sa spuna. si cred ca are dreptate.

adica ori vorbim de lipsa pericolului social, ceea ce face ca fapta sa nu fie infr. ori vorbim de o circumstanta atenuanta legala.

reluarea aceleiasi disp. legale in doua articole distincte cu efecte de neconciliat.

Tudor C.

[jus2001]

E frumos ca omul sa recunoasca ca a gresit asa ca am analizat mai bine situatia si cred ca nu putem face nici o problema din chestia cu incompatibilitatea deoarece art. 48 se refera la judecatorul care a pus in miscare actiunea penala (...) in calitate de procuror.
Cat despre faptele carora le lipseste pericolul social al unei infractiuni fiind indeplinite cond lui 18-1 cred ca este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, ceea ce inseamna ca fapta respectiva nu este infractiune. Nu vad unde e problema in continuare? Clarificati-ma

[elis]

E frumos ca omul sa recunoasca ca a gresit asa ca am analizat mai bine situatia si cred ca nu putem face nici o problema din chestia cu incompatibilitatea deoarece art. 48 se refera la judecatorul care a pus in miscare actiunea penala (...) in calitate de procuror.

Da, Jus2001 are dreptate, nici eu nu am observat ca art. 48 se refera doar la judecatorul care a pus in miscare actiunea penala (...) in calitate de procuror. Prin urmare, indiferent de interpretare, cu incompatiblitatea nu avem nici o problema.

[virtual]

Jus, era chestia care a zis-o si Rogue...pai ori avem 18 indice 1 ori avem circumstanta atenuanta. Ca nu se poate ca pentru aceeasi chestie exact intr-un caz sa ii dea mustrare, mustrare cu avertisment, etc si intr-alta sa ii scada doar pedeapsa cf efectelor circumstantei atenuante.

Si mai apare inca o chestie. Pai daca fapta nu are pericol social, ma rog ii dam 18 indice 1 si baiatul ia ceva masura adm de la actualul 91 C. pen. daca nu ma insel, iar daca este infractiune si se incadreaza in conditiile prevazute expres de cod, ii putem da renuntarea la pedeapsa...


pai atunci sa vezi tu tata cum tot inculpatul zice ca nu, nu e 18 indice 1, ci e vb de o infractiune si sa ii dea renuntarea la pedeapsa, ca la 18 indice 1 nu e posibila acordarea ei...


DAr ma rog, Jus, la cate ineptii are codul asta, de ce sa ne mai miram si de asta...:)

[jus2001]

Dar ce va face sa considerati lipsa pericolului social o circumstanta atenuanta? Sau unde ati regasit pericolul social ca si circumstanta atenunata? Eu nu ma prind sau poate e prea tarziu.
Lipsa pericolului social este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Circumstanta atenuanata poate fi pericolul social redus al unei infractiuni. Eu simt diferenta si mi se pare destul de palpabila. Unde e problema? Adica daca unun fura o portocala de pe taraba eu zic ca fapta astuia este lipsita de pericol social si este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Dar daca acelasi individ, de foame, fura o gaina patrunzand fara drept in curtea omului atunci eu cred ca ii putem aplica circumstanta atenuanta a unui pericol social redus, dar totusi dat fiind curajul sau de a patrunde in curtea omului pentru a sustrage respectiva gaina cred ca prezinta o anumita periculozitate sociala.

[virtual]

Jus, Noul cod penal, la art. 88, reglementand circumstantele atenuante legale, adauga inca 2 pe langa cele existente in prezent. Laart. 88 lit. d se regasesten "daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret fapta prezinta o gravitate redusa"


LA art. 19 din acelasi Nou cod penal, se spune ""nu constituie infrctiune fapta pre azuta de legea penala daca prin atingerea minima aduas uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret fapta, fiind lipsita in mod evident de imporatanta..."

Aceeasi chestie poate fi incadrata si la 19 si la 88.....chestia e ca membrii comisiei au vrut sa abroge 18 indice1 (nu se gaseste in nici un Cod penal european actual) si sa o pervada ca circ aten legala.
OK, daca membrii Comsiei din Parlament in frunte cu NEagu au vrut as o tina ca 18 indice 1, trebuia sa nu o mai prevada la 88...ca acum e hilar ce se intampla...la Oradea aceeasi faota poate fi 18 indice 1 si al nostru inculpat sa scape, iar la Suceava, sa ia 88 si sa fie infractiune...

Asta am vrut sa zic..

[rogue]

virtual, mie imi era lene mare sa scriu da vad ca pana la urma l-ai lamurit.

ai mai gasit culegerea aia de spete?

[jus2001]

CITITI POSTAREA MEA ANTERIOARA (MAI EXACT EXEMPLUL) SI VEDETI DACA NU CUMVA E NECESARA MENTINEREA AMBELOR PRECIZARI LEGALE. UNA E LIPSA PERICOLULUI SOCIAL AL UNEI INFRACTIUNI SI ALTA E PERICOLUL SOCIAL REDUS AL UNEI INFRACTIUNI. EU CRED CA AICI NEAGU E DESTUL DE FIN SI A TINUT BINE DE PAREREA LUI.